3,901 matches
-
în mod explicit de prevederile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, însă rezultă din interpretarea coroborată a acestora. Dificultatea chestiunii de drept implică posibilitatea reală de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea caracterului veritabil și dificil al acesteia este absolut necesară pentru a se evita transformarea mecanismului procedural al hotărârii prealabile într-o cauză nejustificată de prelungire a procedurii judiciare și de deturnare de la scopul în realizarea căruia a
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
de drept este subînțeleasă și rezultă neîndoielnic din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. Dificultatea chestiunii de drept implică posibilitatea reală de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății, drept condiție de admisibilitate, este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
susținere că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și exprimarea unui punct de vedere care, deși motivat, nu indică în concret nicio dificultate care să justifice sesizarea instanței supreme în considerarea caracterului neclar al normelor de drept nu sunt suficiente, fiind necesară o prezentare a argumentelor pentru care există o dificultate reală de interpretare care să impună o dezlegare de principiu din partea instanței supreme, întrucât art. 519 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
sau vegetal, provocând manifestări patologice“, respectiv manifestări care „indică o boală fizică sau psihică“. Prin folosirea adjectivului „înalt“, ce determină adjectivul „patogen“, legiuitorul subliniază faptul că activitatea acestui agent are efecte deosebit de grave. Autoarea excepției consideră că termenul este neclar, ceea ce permite aplicarea arbitrară a măsurilor reglementate de Legea nr. 136/2020. Curtea observă însă că dispozițiile Legii nr. 136/2020 conțin mai multe texte care circumstanțiază situațiile când autoritățile pot aprecia că este vorba de un agent înalt patogen. Astfel
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
perpetuă insecuritate juridică“. ... 9. Pentru aceste motive de neconstituționalitate extrinsecă, autorii sesizării solicită constatarea neconstituționalității Legii privind organizarea judiciară în ansamblul său. ... 10. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă se susține că Legea privind organizarea judiciară cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, fiind încălcat principiul securității juridice și cel al calității legii, care decurg din principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 11. Referitor la art. 13 din legea criticată, care prevede că activitatea
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
celor cuprinse în încheierile de ședință. ... 13. Reglementarea, prin art. 30 alin. (5) din legea criticată, a posibilității colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de membri, pe durată nedeterminată, este neclară, impredictibilă și creează instabilitate. Extinderea perioadei de funcționare fără numărul legal de membri ar putea avea loc la nesfârșit, prevederea legală fiind total lipsită de predictibilitate. Această deficiență în organizarea instanței supreme ar putea afecta inclusiv actul de înfăptuire a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în afară de criteriul subiectiv al preferinței acestuia, fiind afectate independența judecătorilor și principiul egalității în drepturi. De asemenea, ideea de imparțialitate este afectată atunci când un judecător este repartizat de la o secție la alta, în baza unor criterii neclare, cu componentă subiectivă. Prin genul acesta de mutări, discreționare, se poate influența însuși actul de justiție. ... 25. Se critică art. 28 din Legea privind organizarea judiciară, care stabilește aceleași condiții în ceea ce privește posibilitatea secțiilor Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este diminuată puterea prin faptul că acesta hotărăște doar cu privire la problemele generale de conducere. Se intră astfel pe domeniul de competență al adunării generale, fiind încălcat art. 124 din Constituție. Este neclar ce rol mai poate avea în aceste condiții adunarea generală. ... 27. Prevederea cuprinsă în art. 31 alin. (4) din lege, conform căreia votul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul colegiului de conducere este decisiv, afectează în substanță
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de 10 zile pentru înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de lege pentru care s-a primit raportul. ... 68. În ceea ce privește afirmația autorilor sesizării cu privire la faptul că legea dedusă controlului de constituționalitate cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, apreciază că este nefondată, întrucât argumentele redate de autorii sesizării nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple declarații/opinii politice, reliefând faptul că autorii sesizării nu sunt de acord - ca decizie politică - cu modificările legislative
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragraful 267). ... 91. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă apreciază că sunt neîntemeiate cele potrivit cărora o serie de prevederi cuprinse în legea adoptată sunt neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, astfel încât sunt încălcate principiul securității juridice și principiul calității legii, care decurg din principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 92. Astfel, referitor la critica privind caracterul neclar al sintagmei „principiului
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
legea adoptată sunt neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, astfel încât sunt încălcate principiul securității juridice și principiul calității legii, care decurg din principiul legalității statuat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 92. Astfel, referitor la critica privind caracterul neclar al sintagmei „principiului continuității“ din art. 13 al legii arată că este unanim admis că principiul continuității impune ca judecătorul învestit cu soluționarea cauzei să nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice, în condițiile legii. Dacă
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
claritate faptul că, în înțelesul normei, înregistrarea video trebuie să asigure nu doar înregistrarea imaginii, ci și a sunetului. ... 94. În ceea ce privește critica prevederilor art. 30 alin. (5) din lege consideră că norma nu numai că nu este neclară și nu creează instabilitate, ci, în sens contrar, permite funcționarea colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă, din motive obiective - de exemplu, din cauza numărului de judecători ai instanței care declară că nu doresc să facă
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de conducere a Înaltei Curți îi este diminuată puterea prin faptul că acesta hotărăște doar cu privire la problemele generale de conducere. Se intră astfel pe domeniul de competență al adunării generale, fiind încălcat art. 124 din Constituție, și este neclar ce rol mai poate avea în aceste condiții adunarea generală. ... 140. Curtea observă că afirmațiile autorilor sesizării nu susțin pretinsa neconstituționalitate a prevederii de lege criticate, având în vedere că atribuțiile colegiului de conducere și cele ale adunării generale sunt
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
prevederile art. 30 alin. (5) din lege, Curtea reține că se critică posibilitatea Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de membri, pe durată nedeterminată, susținându-se că prevederile citate sunt neclare, impredictibile și creează instabilitate, întrucât extinderea perioadei de funcționare fără numărul legal de membri ar putea avea loc la nesfârșit, ceea ce ar putea afecta actul de înfăptuire a justiției la nivelul cel mai înalt. ... 149. Curtea constată că nu
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme“ și că „nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp“. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
de față nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu există o problemă de drept reală, care să privească o normă neclară, solicitându-se identificarea normei aplicabile și pentru că nu este îndeplinită condiția noutății. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii raportori și chestiunea de drept ce se solicită
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 84. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
accidentului. ... 89. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie însă exigențelor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru că nu urmărește, în realitate, o interpretare și dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente raportat la materia de drept căreia ar trebui să îi fie circumscrisă acțiunea dedusă judecății. ... 90. Or, acesta este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii ei de
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
în jurisprudența instanței supreme, această cerință rezultată din dispozițiile referitoare la mecanismul hotărârii prealabile. ... 101. Ca atare, se constată că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale neclare, echivoce, neconstituindu-se într-o chestiune de drept autentică, ci reprezintă, în realitate, o solicitare de calificare a raportului juridic dedus judecății, pentru a putea fi determinată norma aplicabilă în funcție de cadrul dedus judecății în concret. ... 102. O astfel
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
procedură civilă, în înțelesul dat acestora conform jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 110. Pe de o parte, instanța de trimitere nu supune interpretării o normă de drept echivocă, neclară, căreia să îi fi stabilit incidența în cauză, ci, dimpotrivă, solicită instanței supreme stabilirea normei de drept aplicabile raportului juridic concret dedus judecății. ... 111. Pe de altă parte, există deja conturată o jurisprudență consistentă, pentru a mai putea subzista elementul
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
privesc formarea judecătorilor, etica judecătorilor și contribuții privind reforma justiției și legislația. (...)“ ... 18. De asemenea, se arată că art. 49 alin. (7) din legea criticată prevede că recuzarea este soluționată de secție în aceeași compunere, textul fiind mai mult decât neclar. Dacă se poate pronunța și magistratul recuzat asupra cererii de recuzare, atunci textul criticat încalcă principiul echității. ... 19. Totodată, textul art. 49 alin. (8) din legea criticată, potrivit căruia toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
pentru care s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare. Or, această prevedere este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. O asemenea instituție - schimbarea încadrării juridice - preluată în procedura disciplinară - creează un melanj straniu și o lex tertia imprevizibilă, imprecisă, neclară între Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă, în lipsa dezvoltării unor ipoteze necesare schimbării încadrării juridice. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 250 din 16 aprilie 2019, paragraful 24, necesitatea schimbării încadrării juridice poate fi determinată fie de
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în materie disciplinară, recurs soluționat de Completul de 5 judecători al ÎCCJ, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil. ... 111. Autorii sesizării de neconstituționalitate mai susțin că dispozițiile art. 49 alin. (7) din legea criticată sunt neclare, deoarece nu rezultă dacă se pronunță asupra cererii de recuzare și magistratul recuzat, situație în care textul criticat încalcă principiul echității. ... 112. Potrivit art. 49 alin. (7) din legea criticată, „Cererea de recuzare se soluționează de secția corespunzătoare în materie
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
materie disciplinară, recurs soluționat de Completul de 5 judecători al ÎCCJ, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil. ... 117. Autorii sesizării de neconstituționalitate mai susțin că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție de drept procesual penal - este neclară și este de natură să restrângă drepturile procesuale ale magistratului vizat, în special dreptul la apărare. ... 118. Curtea reține că art. 49 alin. (9) din legea criticată prevede că „Secția competentă în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]