1,387 matches
-
fi deturnată de la cursul ei firesc, la fel și sentimentele femeii, care aveau o profunzime aparte. Proba impusă de ea simboliza, dintru-început, imposibilul, deci un refuz desăvârșit. I-a dat de înțeles pretendentului că rocile erau mult prea stabile, de neclintit, asemănătoare sentimentelor ei față de Arveragus, de aceea ar fi fost mai bine să renunțe la speranțele lui deșarte.838Aurel este un violator în intențiile sale, căci știe că nu va cuceri niciodată inima femeii iubite, s-ar mulțumi măcar cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
enorm cedru de Himalaya, ca o maree verde, răcoroasă în jurul unei stânci. Trotuarul și aleea erau foarte largi, iar pe alee se găseau trei salcâmi de toată frumusețea. Era o mireasmă puternică de vară în dimineața aceea și vegetația stătea neclintită în aerul încremenit a ceea ce se poate numi o zi plăcută. În Somnul de veci, atenția lui Marlowe fusese confiscată, la intrarea în casa generalului Sternwood, de vitraliul reprezentând un cavaler și o domniță aflată în captivitate. Aici, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mea și m-am uitat peste umăr înainte de a mă urca în ea. Rămăsese pe loc și mă privea cu țigara în mână. Nu se mișcă și nici nu făcu vreun gest când mi-am întors capul spre el. Stătea neclintit. Nemișcat. Marile calități ale romanului trebuie căutate în astfel de stampe de o desăvârșită eleganță literară. Retras la o semidistanță convenabilă, Marlowe se rezumă la postura observatorului obiectiv al universului pe care nu-l mai suportă. Nu simte nevoia nici
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la reproducere (spora), destinată a perpetua spiritul contrafăcut, respectiv zestrea genetică rea a părinților. Arta blestemată a Împerecherii Îi face pe Adam și Eva să-l zămislească pe Seth, care va fi totuși binecuvîntat de Spirit, Împreună cu Întreaga-i „rasă neclintită”. Tocmai sprijinul leal pe care rasa umană Îl primește de sus Îl nemulțumește pe disprețuitorul Ialdabaot, care decide să-i șteargă pe oameni de pe fața pămîntului printr-un potop. Însă Inteligența-Lumină Îl avertizează pe Noe În legătură cu acest plan. Înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care rasa umană Îl primește de sus Îl nemulțumește pe disprețuitorul Ialdabaot, care decide să-i șteargă pe oameni de pe fața pămîntului printr-un potop. Însă Inteligența-Lumină Îl avertizează pe Noe În legătură cu acest plan. Înconjurat de gnostici, „oameni din generația neclintită”129, Noe se refugiază Într-un nor luminos. Neputînd să-l distrugă, Ialdabaot Își trimite Îngerii să le seducă pe fiicele oamenilor, lucru pe care aceștia Îl Îndeplinesc luînd Înfățișarea soților. Descendenții acestei uniri prin vicleșug moștenesc Întunecimea arhontică și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
primordial 138. Însărcinată de pe urma Arhonților, Eva Îl naște pe Cain, produsul colectiv al acestora. Abel Însă se trage din relația ei cu Adam139. În sfîrșit, Eva Îi naște pe Seth și pe Norea 140, cu care Începe neamul gnosticilor, „rasa neclintită” a Copiilor Luminii. Invidioși pe ei, Arhonții vor să-i extermine prin potop. Se năpustesc asupra Noreei, care cheamă În ajutor Puterea din Înalturi 141. În acest episod „de subversiune și de făgăduință”, cum observa cu finețe Anne McGuire, se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Biblie apare drept bun să fie considerat rău, și viceversa. Vom analiza În continuare cîteva dintre cazurile cele mai frapante: Cain, Șarpele etc. Un alt exemplu poate fi extras din Parafraza lui Sem224, unde sodomiții apar ca reprezentanți virtuoși ai „neclintitei rase” a lui Seth și, prin urmare, ca obiect al invidiei și răzbunării venind din partea Demiurgului. Domeniul de aplicare a regulilor exegezei inverse depășește Vechiul Testament. Cainiții despre care vorbește Irineu 225 fac din Cain și Iuda singurii veritabili reprezentanți ai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
menționează Codexul Mani de la Köln85. Sistemul lui Mani, după cum se vede astăzi, este legat În multiple feluri de forma de gnosticism profesată de sethienii lui Ipolit. În cadrul lui trebuie să fi jucat un rol predominant istoria omenirii care include „rasa neclintită” a Străinului Seth (sperma heteron: Gen. 4:25). În narațiunea manihesită a creației se Înmulțesc episoadele dezgustătoare de nemaiauzit desfrîu, urmîndu-se logica obișnuită a maniheismului: sexualitatea este respinsă, considerată drept o activitate arhontică prin excelență. Astfel, sexualitatea derivă din partea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
maniheist Maniheismul este o reelaborare originală a tipului de gnosticism numit de Ipolit „sethian”, de la care moștenește dualismul radical Lumină-Întuneric, atenuat Întrucîtva prin prezența Spiritului (pneuma) Între acestea. Mani a acordat de asemenea credit și povestirilor gnostice referitoare la „rasa neclintită” a lui Seth-Străinul. În miezul sistemului elaborat de Mani se află concepția gnostică a spiritului contrafăcut (antimimon pneuma), expresie a respingerii totale a diminuării liberului arbitru pe care o presupune astrologia. Se explică În acest fel abundența Pentadelor utilizate de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În același timp Arborele Cunoașterii și Șarpele; el o fecundează pe Eva cu coada, zămislind neamul arhontic al lui Cain, singurul neam care subzistă, din moment ce Cain Îl ucide pe Abel, și nu se face nici o mențiune, la bogomili, În legătură cu „rasa neclintită” a lui Seth. Singura rasă mai bună care a existat vreodată, nefilim sau giganții, care s-au Împotrivit Arhontelui universului, este distrusă În Întregime de potop. Noe, Enoh, Ilie, Moise și Ioan Botezătorul sînt cu toții oamenii Arhontelui: Isus Cristos este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M. o scriere depășită chiar la vremea apariției. Câteva modeste traduceri din Balzac, Daudet, Maupassant întregesc o activitate îndelungată, animată nu atât de talent și har creator, cât de o neclintită dorință de a face literatură. SCRIERI: Zări senine, București, 1908; Floarea Tibrului, București, 1916; Răzbunarea lui moș Antohi, București, 1921; Grădina raiului, București, 1922; Orizonturi, București, 1927; Brândușa, București, 1929; Cumpăna vremii, București, 1943. Traduceri: Guy de Maupassant, Sicilia. Messina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Animismul își are partea lui. Un ceasornic, întorcându-se "cu spatele la timp", moare, iar posesorul stă de veghe trei zile ca să vadă "cum continuă să-i crească părul și unghiile" (Cu spatele). II Practicant dezinvolt al versului liber, "anecdotistul" cu mască neclintită, totdeauna calmă, era în fond un moralist reținut, un veghetor perspicace la care lumea-spectacol însemna Timp, Viziune, Perspectivă în alternanțe repetabile. Puse în clar, în notații directe, vehiculate în rostire sistematic-colocvială, pretextele poetice tipice obiective câștigă prin voioșie și montaj
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-și caută fiul pierdut în împrejurări năprasnice, după schemele cunoscute din eposul eroic și fantastic. Este drept că împrejurările mito-geografice operează modificări de natură stilistică asupra motivelor de largă circulație, flotante prin natura lor general-umană. Structura de bază rămîne, însă, neclintită: mama își caută fiul. În Nord, predomină mulțimea de duhuri acvatice, existente printre ghețari, ca și în adîncurile neguroase ale bălților mitizate, ale mării în continuă mișcare cosmogenezică. În colosala și perpetua agitație de relief și de oameni, individul se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dovedi vitejia în fața ei. Își schimbă doar fețele. La vîrsta mitică a ivirii și problematizării morții, mesagerul lua chip de zeu. Ca să repet, corespondentul de peste veac al păstorului mioritic este Dumuzi, zeul-păstor al sumerienilor. Au urmat mulți alții, rezultatul rămînînd neclintit. Diferența se constată doar în privința comportamentului în momentul experimentării în fapt. La vestea că moartea se află în apropiere, Dumuzi se vaită cu disperare și cere forțelor divine împuternicite să-l ajute într-o formă sau alta: Cu inima înlăcrămată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
călăuze didactice. Știința morții, adică modalitatea de a muri „frumos” ca în artă și „mîndru” ca în Carpați s-a învățat după lungi experiențe dureroase și încercări eroice. Se spune: cine se teme moare urît; cine a înțeles puterea de neclintit a lui Thanatos și adevărul că nu există altă soluție decît să fie întîmpinat cu calm și bărbăție, moare „frumos”. C. De ce n-a plîns Vitoria Lipan ? Iată o întrebare al cărei răspuns ar putea aduce unele lămuriri în problema
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lăudat că poate oricînd fabrica un text după tipare folclorice, nu trebuie să-l credem nesmintit și pînă la capăt. E bine să privim lucrurile de la text la text, cu toată rigoarea filologică. Dar cred sigur că Miorița a rămas neclintită, în perfecta ei autenticitate. Cel mult, folcloristul-poet a scuturat-o de praful istoriei și a repus-o în circulație. Atît. O ceartă de pe vremuri dintre folcloriștii prea zeloși pare de domeniul anecdotei: D. Caracostea, Ovid Densusianu și Adrian Fochi au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
groapa comună. Omului de geniu i se rezervă locul „în debara”. Homer, Ovidiu, Cervantes, Goethe lipsesc, de regulă, din manualele școlare, sub pretexte puerile, ca și Eschil, Shakespeare, Ibsen, Caragiale, de pe scenele teatrelor naționale. Dar capodopera se apără singură, rămînînd neclintită în propria ei constelație și familie de valori de tip calitativ. Dacă se pretextează cu inconștiență că Iliada nu mai este astăzi înțeleasă, că romanul lui Balzac nu mai prezintă „interes”, poezia lui Villon ori că Baudelaire nu mai atrage
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
De ce nu au și ei aceleași drepturi ca și noi? l-a întrebat Rex pe taică-său. Dând mândru din coadă, acesta i-a răspuns direct și răspicat: Cum să aibă aceleași drepturi ca noi?! Noi ținem steagul democrației sus! Neclintit! Păi, e totuna dacă te-ai născut la Berlin sau la Paris ori într-un sat din Africa? Nu-i totuna, a admis Rex. (Care are până și o lesă contra puricilor.) 5. Apa lină, Borta Mare Se spune, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
un punct, care să fie solid și nemișcat (quod esset firmum (s.n) & imobile), spre a urni din loc întregul pământ; la fel sunt de nădăjduit lucruri însemnate, dacă voi găsi ceva mic de tot care să fie sigur și neclintit"118. Astfel dubito-ul ca formă a cogito-ului reprezintă firmamentum-ul filosofiei carteziene. Găsirea certitudinii va avea consecințe nelimitate, el va fiind punctul pe care se sprijină tot universul creat. Creația în continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care "reconstituie accesul lui Dumitru spre Spiritul Universal, trecerea de la Natură la Cultură prin intermediul limbii engleze (limba universală), limbă a cărei cunoaștere nu i-a dat totuși posibilitatea de a exprima misterele în care trăiește" și, pe de alta, credința neclintită a lui Dumitru în minunea săvârșită care îl reconvertește pe falsul taumaturg 263. Drumul parcurs de Dumitru de la natură la cultură, de la sacru la profan care înseamnă "evoluție" însoțită de o inerentă degradare, nu-l atinge pe țăranul de la Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu devine agasantă, își are hazul ei și, dacă L. sfârșește prin a se acoperi nu de glorie, ci de ridicol, e cel puțin un ridicol pitoresc și amuzant. Pentru că, în fond, omul e de bună credință în convingerea lui neclintită că el este cel chemat să apere ordinea și instituțiile legiuite. Ciudată, dar nu inexplicabilă, apare în aceste memorii devierea înspre parodie, alunecarea, fără voia autorului, în grotesc. Hazul însemnărilor, generat de nepotrivirea flagrantă dintre situația reală și felul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
Iași În anul 1885 - „Biserica a produs și nutrit școala, inspirându-i credința, devotamentul și bărbăția În luptele și ispitele vieții noastre trecute; școala la rândul ei a produs știința, care a apărat și Întărit Biserica, ca pe o temelie neclintită a naționalității noastre. De aceea În tot trecutul nostru Biserica forma școli, iar școlile produceau bărbați, dintre care unii serveau Bisericii, alții zideau biserici și le Înzestrau”. Ideile lui Melchisedec Ștefănescu și-au găsit ecoul În lumea laică, prin intermediul lui
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o mare abundență. În prima etapă „prezența divină e profund simțită, dar nu e văzută”, în a doua e și văzută. în special unirea e ca o dulce scufundare în Dumnezeu, cu încetarea activității tuturor facultăților sufletești. Este o certitudine neclintită, ce nu se mai poate uita, că ești unit cu Dumnezeu. Extazul e o totală ieșire din sine pentru a trăi în divinitate. Revelația lăuntrică a prezenței lui Dumnezeu, a scufundării în lumina lui, capătă un caracter intuitiv, deși suprasensibil
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al artei. Există un singur adevăr, care ia aspectul binelui în practica dragostei și aspectul frumosului în plăsmuirile artei. El nu se impune samavolnic, ci se îmbrățișează cu credința, în virtutea libertății ontologice a omului. Drumul credinței, înțelegând prin aceasta aderența neclintită la revelație, duce prin Dumnezeu la esența lumii și a vieții. Din această aderență curge ca izvorul din stâncă modul teandric de a cerceta, de a filosofa, de a înfăptui și de a plăsmui. Cartea de față, îndrăznind să discute
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]