882 matches
-
valul bubui în bulboană. Abia atunci, când liniștea fu spartă, morarul ridică în pripă oblonul. Bubuitura se tăie și zvonul măcinișului începu să bată în plin un ritm continuu. Odată cu el, toată hardughia tresări ; încet- încet intră într-o urducătură necontenită. Podurile pline de păienjeniș, lada vămii, cântarul, sacii și-n cele din urmă oamenii se prindeau în ritmul acela care înveselea lumea, zvonind că toate au pornit, iar ciclurile se întemeiază. Cărunțind-o cu licheni, trecuse vreme peste moara care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
15 octombrie 1909, la deschiderea sesiunii ordinare a consiliului județean Tulcea, domnul I. C. Atanasiu, prefectul județului Tulcea, a realizat o expunere a situației județului în fața membrilor consiliului județean. Cu acest prilej, I. C. Atanasiu aprecia că "după cum am putut constata prin necontenitele inspecțiuni ce am făcut comunelor și satelor din județ, o îmbunătățire foarte simțitoare s-a adus în toate ramurile activității publice"3017. Totodată, prefectul județului Tulcea arăta că "guvernul actual și, în special, domnul ministru al Lucrărilor Publice, Vasile Morțun
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca omul. Din tulpina copacului, Ionel vazu, ca-n poveste, cum s-a deschis o portiță. Și așa se trezi într-un fel de pădure ciudată. Aici copacii păreau a crește cu crengile in pământ. Uhum-uhum! auzi Ionel un vuiet necontenit. Hm! parcă aș fi intrat într-o pădure fără frunze. Și de unde vine zgomotul ăsta? De bună seamă că n-o să-ți pot răspunde la două întrebări în același timp, chicoti cineva ce se învârtea ca un sfredel în loc. Aoleu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
suri, în caiere destrămate sau înfloresc vertical în uriașe buchete de crini și liliac. Două lumi în veșnică mișcare, despărțite prin linia neîndurată a infinitului. Și cortegiu de imagini și de sunete se desfășoară din această monotonie a elementelor! Bubuitul necontenit al valurilor de țărm, vaietul pescărușilor răpiți de vânturi, o pânză albă clătinându-se în zare, se îndoaie și explodează într-un troian de zăpadă, trimițând stropi sărați pe buzetoată această frământare a apelor aruncă un potop de senzații necunoscute
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trezit, câteva luni numai după ce-și asumase toate puterile, în fața unei situații paradoxale: mișcarea de la 28 mai, care se făcuse fără să se verse o singură picătură de sânge, nu-și putea păstra integritatea inițială decât cu prețul unor necontenite jertfe. Unanimitatea militară din ziua biruinței de la Braga și Lisabona fusese fărâmițată prin intrigile politicienilor și prin ambiții personale. Dacă nu s-ar fi reacționat față de uneltirile comandantului Cabeçadas, mișcarea de la 28 mai ar fi fost anihilată printr-o tot
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai târziu, Revoluția continua mereu, din clipa în care generalul Gomes da Costa luase armele la Braga, răzvrătindu-se împotriva demagogiei și a vechiului regim. Nimeni altul ca Salazar nu e mai sensibil la această revoluție în marș, la această necontenită prefacere morală a țării, la care colaborează nu numai prin geniul său financiar și exemplul lui de muncitor prodigios, dar mai ales printr-o curajoasă inițiativă teoretică și politică. Cu fiecare decret de lege, cu fiecare nouă cuvântare - și vorbește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se alcătuise în 1927 ca să susțină dictatura, încă nu devenise un organism dinamic și fertil. Lumea se obișnuise cu "miracolele" lui Salazar; se obișnuise cu bugetele echilibrate, cu ordinea internă, cu prestigiul Portugaliei care creștea prodigios peste hotare, cu îmbunătățirea necontenită a administrației se obișnuise chiar cu felul de a fi al lui Salazar, cu sobrietatea lui, cu cinstea lui, cu puterea lui de muncă; toate acestea nu mai constituiau pentru portughezul de rând, nici o surpriză și aproape că nu mai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de ideal s-ar purta el, căci ea nu-și luase un amant pentru ca să aibă doi soți. Când o femeie vinovată are conștiința sensibilă, nu-i ajung niciodată prosternările amantului ei, pentru că dovezile lui de supunere și de adorație sunt necontenite scuze și justificări ale greșelii ei. Puțini oameni ar prefera ca femeia pe care ei o iubesc pasionat să iubească pe altul decât să moară. Prietenia, rară și între bărbați, este cu mult mai rară între femei, pentru că meseria lor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mult mai mici. Cât timp pasiunea ei este puternică, femeia îți spune că, dacă n-o înconjuri toată ziua cu atenții, riști s-o îndepărtezi prin dezobișnuință. Când pasiunea ei începe să scadă, ea îți spune că prin prezența ta necontenită riști s-o îndepărtezi din cauza oboselii. Un cortegiu mortuar, agonia unui vecin de peste sală exasperează pasiunea a doi amanți, pentru că imaginile care evocă distrugerea vieții provoacă paroxismul instinctului creator. Ceea ce provoacă amorul unui bărbat e temperamentul femeii. Iar știința ne
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu o polcuță albastră și cu o digrimea 1 pe cap. Ocupația ei pur femeiască și îmbrăcămintea de gospodină îi dădeau un farmec atât de ispititor!... Dar tot ce face mi-i scump, pentru că tot ce face e o realizare necontenită a ființei ei și e, totuși, o altă descoperire emoționantă. Cum m-a văzut, mi-a spus încă de departe: - A murit "petpedecul" nostru. L-a mâncat o mâță. În grădinaasta se adună toate mâțele din Bălțătești! și mi-a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și ale celeilalte, îi simt prezența, victorioasa ei prezență, care anihilează tot ce nu-i ea și al ei (așadar, și ideile ei nepersonale). Dar ea respiră numai viață, candoarea vieții, căldura vieții, spontaneitatea vieții; și palpitarea asta intensă și necontenită a existenței ei o împiedică de a stărui în ipostasul de ființă pur gânditoare... ...Adorația egoistă, amestec de dorință și idealizare extremă, nu cedează decât în rarele momente când văd în ea ființa umană, fragilă, vremelnică, supusă la nenorociri posibile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nu era de natură să-mi fortifice voința. Urmă un schimb de vorbe neînsemnate cu doamna M..., la care Adela abia dacă luă parte. Intra mereu în casă, într-o odaie sau alta, umblând repede cu mersul insistent, într-o necontenită ofensivă în contra realității. - Cauți ceva, Adelă? Ai nevoie de ceva? - N-am nevoie de nimic, mămucă. Apoi mișcările ei încoace și încolo s-au liniștit treptat, până la imobilizare pe un scaun. Când am plecat: - Deseară, la masă la noi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de toate acestea? Dacă n-ai avea conștiința vârstei, ai sta un singur moment la îndoială în privința sentimentelor ei? Căci ea îți dă la maximum ceea ce poate da o femeie în astfel de împrejurări. (Purtarea ei nu e oare "dovada" necontenită, pe care ți-a anunțat-o de la început?) Dar, amicul meu, dacă n-ar fi diferența de vârstă, și-ar permite ea libertatea pe care și-o ia cu tine? Cu un tânăr - indiferent dacă l-ar iubi sau nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
doctor... Nu trebuie nimic! nu trebuie nimic!... țipă cu spaimă, cu ochii învăpăiați, Rifca. Lumea din uliță se împrăștiase încet-încet. Femeile vegheau tulburate la căpătâiul bolnavei. Urletele răgușite, urletele sălbatice care nu mai aveau nimic omenesc umpleau odaia, și zbaterile necontenite ale cărnii arse de focul dinlăuntru nu mai conteneau. Toată noaptea s-a cutremurat Haia, izbită, frământată, mușcată cu cruzime de otravă. Și prin gura arsă ca de fier roș abia pătrundeau răsuflări răgușite, pe când ochii aveau o sclipire fixă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
favorită, îl avusese o georgiană languroasă și blândă, cu numele Sulamè. Era o simplă roabă și un simplu obiect de plăcere. Iată-l pe marele Soliman pătruns de veninul subtil al unei muieri de altă specie. Amorul ei avea rezerve necontenite; noaptea următoare făgăduia alte delicii care totuși rămâneau niște oaze ale unor deșerturi neistovite. Trupul ei rămânea întruna proaspăt; stăpânul simțea întruna nevoia să se întoarcă la el. Inteligența viperiană a acelei europene curând a înlănțuit deplin pe marele stăpân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mângâiere, uriașul fluture prindea să-și miște aripile, ca și cum plutea într-un zbor lent, furat de orizonturi și înălțimi ascunse ție, privitorul, doar de el știute, doar de el râvnite și doar lui menite a le atinge, la capătul acelei necontenite plutiri. Nu mai văzusem timbrul acela la Ghidale. Credeam că-i cunosc toată colecția, de altfel, nu prea mare. Mi-a spus că nu-i dădea voie tatăl său să-l arate cuiva. Avea o poveste ciudată, spunea, timbrul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de suflete și dărâmătorii de altare. Nu uitați, adâncurile fierb, orizonturile omenirii sunt întunecate, dar legionarii luptă și nu și-au pierdut nădejdea... Ei doresc neamului românesc un viitor necuprins încă în mintea noastră, a celor de azi. Valuri, valuri necontenite de nedreptăți acoperă și întunecă zi de zi viața românului, iar celor ce se opun le-a mai rămas doar o frântură de cer din nesecatul izvor dumnezeiesc. România de azi e dominată încă de comunism, masonerie și trădători. Noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
același timp parcă stă pe loc. Asta era murdăria (unii spun "paradoxul") vitezei. Oricât ar fi de mare, te obișnuiești îndată cu ea și n-o mai sesizezi. Ceea ce te face să mărești iuțeala... chiar asta i-a stricat viața: necontenita, nebuna accelerație. Homer se uită la ceas. Mai avea destul până la destinație, gândi, destul ca să i se facă lehamite. Nu bănuia că-i mai rămâneau trei minute. Progresul! mormăi ca o sudalmă. Și Barbara invoca progresul, deși n-o interesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii, răstoacele, și toate acestea chiar și astăzi, în ciuda necontenitei schimbări a peisajului nostru, care modifică toate aceste văioage, șipote și cavalcade, nu numai ca viziuni ale unei imaginații idilice, ci și ca psihologie a locuitorilor, fie ei moșnegi sau fete tinere. Făcătorii de cuvinte cei mai numeroși s-au
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe strune de vioară” (2007), proză ”Stropi de înțelepciune” - aforisme (2006), „Trompeta cu surdină” - poeme în proză” (2008),” Cântecul lebedei”‐ poeme, Editura Cronica, Iași, 2009. 165 MAMA Aveau o casă plină de copii frumoși, sănătoși, harnici și poznași. Grijile, animația necontenită, bucuriile și necazurile constituiau viața familială care se scurgea lin, ca apa unui râu potolit. Părinții și copiii alcătuiau o minusculă comunitate unită, ai cărei membri se acordau sufletește până aproape de identificare, iar evenimentele, fericite și triste, erau trăite la
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fi complet învins e primul pas spre ziua victoriei. Ciclul etern al suișurilor și al coborâșurilor din viața unui om nu ține doar de bucuriile și de tristețile temporare. — Așadar, ceea ce regret nu e nici propria mea distrugere personală, nici necontenitul ciclu al schimbărilor, replică Shibata Katsuie. Nu regret decât că mi-am pierdut reputația. Dar fii liniștit, Inuchiyo. Totul e predestinat. Un asemenea răspuns din partea lui însemna o despărțire completă de Katsuie cel de pe vremuri. Dar nu părea nici chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de cele două surori ale ei, Chacha nu putea decât să râdă din ce în ce mai tare. Mama lui Hideyoshi râdea la rândul ei din când în când, privind dansul comic al fiului său, dar Nene, obișnuită cu bufoneriile soțului ei și cu necontenitele lui glume din cercul familial, nu părea deosebit de amuzată. În acea zi, Nene avea chef să observe, în liniște, pe țiitoarele soțului ei, care stăteau așezate ici și colo, înconjurate de cameriste. Cât timp locuiseră încă la Nagahama, Hideyoshi avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de grijă ca cu acestu agiutor să sporească și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească și alta slovinească, să fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorbit despre coșmaruri, crize bruște cu suspine, tăceri prelungite și posomorâte. Cu toate acestea, își amintea de lunile petrecute cu ea ca de o perioadă fericită, o vreme a solidarității și afecțiunii reciproce; acum că își regăsise sora, trăia plăcerea necontenită de a putea să își asume din nou rolul de frate mai mare. Era pentru ea prieten și protector, îndrumător și sprijin, era o stâncă. În timp ce își recăpăta puțin câte puțin vechea vigoare și vervă, Aurora a început să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pământiu și trupul cocârjat de durere În hainele care s-au mototolit și s-au pătat imediat ce le-a pus pe el, anihilând pe loc după-amiaza când mama i le-a periat, lustruit, cusut, curățat, strecurându-i În același timp necontenite bombăneli și sfaturi. Și, tot stând mai departe cu spatele la ei, Îl puteam vedea cum scoate un pumn Întreg de pastille, Înfășurate atent de mama În hârtiuțe și amestecate neglijent de el cu firimituri uscate de pâine, bilete de tramvai, clame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]