490 matches
-
servi una, ci mai multe, va trebui să renunțăm de teamă să nu ne pierdem într-un haos de formule, și să apelăm mai degrabă la luminile teologiei. Teologia face o primă distincție în conceptul de natură, deosebind o natură necreată, care e natura lui Dumnezeu, și o natură creată, care e natura lumii. În acest al doilea înțeles, termenul de natură e identic cu acela de făptură sau de creatură. Și atunci, prin natură, în sens obișnuit, se înțelege totalitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înger în trup sau, mai exact, a fost creat pentru a fi înger în trup, adică spirit exprimat în formă materială și materie exprimată în formă spirituală. Univers în miniatură și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete. După Dumnezeu și de la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca la fundamentul lor neschimbat și etern și ca la criteriul cel mai sigur, în lumina căruia putem distinge și valorifica toate categoriile frumosului creat. Tocmai de aceea e necesar să ne oprim mai întâi asupra doctrinei creștine despre frumusețea necreată. Izvoarele acestei doctrine le găsim în Biblie și în cugetarea Sfinților Părinți. Dintre scriitorii clasicismului creștin, cei care i-au dat mai multă amploare sunt Fericitul Augustin și Dionisie Areopagitul. Mai mult decât Fericitul Augustin chiar, Dionisie Areopagitul e doctrinarul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transcendente e astfel nu numai un reflex de strălucire a luminii de sus peste lume, dar și un apel, o chemare, o atracție permanentă a lucrurilor către obârșia lor comună de dincolo de timp și spațiu. Precum există o frumusețe transcendentă necreată, care e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu e conceput ca lumină spirituală, lumina pe care o preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de sus peste lume, dar și un apel, o chemare, o atracție permanentă a lucrurilor către obârșia lor comună de dincolo de timp și spațiu. Precum există o frumusețe transcendentă necreată, care e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu e conceput ca lumină spirituală, lumina pe care o preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele misticii speculative are o predilecție deosebită pentru foc, pe care îl
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transcendentă necreată, care e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu e conceput ca lumină spirituală, lumina pe care o preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele misticii speculative are o predilecție deosebită pentru foc, pe care îl socotește imaginea cea mai convenabilă a divinității „La teologi, zice el, esența supremă, pură și fără formă, ne este adesea zugrăvită sub chipul focului, care are în proprietățile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
p.61 ). Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care a dat prilej sfântului Grigore Palama să demonstreze în chip genial că ea e de natură necreată. Frumusețea divină e lumină, și cea dintâi imagine a ei e lumina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care a dat prilej sfântului Grigore Palama să demonstreze în chip genial că ea e de natură necreată. Frumusețea divină e lumină, și cea dintâi imagine a ei e lumina pe care a creat-o Dumnezeu în prima zi: „Și a zis Dumnezeu să se facă lumină și lumină se făcu”. Această lumină e substanța primordială a lumii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chipuri lumina și artiștii de toate categoriile o absorb în operele lor, fiindcă numai așa pot fi frumoase. Dar mai presus de toți și de toate, sfinții se ridică în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine sensul preocupării noastre, să trecem acum la un alt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
II ). „Sophia se descoperă lumii ca frumusețe, care e caracterul sofianic sensibil al lumii”, zice Sergiu Bulgakov(Sergiu Bulgakov: Kosmodizee, în același volum. ) Să spunem de la început că această idee reprezintă raportul Sfintei Treimi față de lume. Concepută transcendent, Sophia e necreată; concepută imanent, Sophia e creată. E același lucru ca lumina necreată și lumina creată. Cărțile sfinte, pe care le-am pomenit, întradevăr așa ne-o înfățișează. Sophia e mai întâi supranaturală sau necreată. „Din veci am fost întemeiată, la început
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sensibil al lumii”, zice Sergiu Bulgakov(Sergiu Bulgakov: Kosmodizee, în același volum. ) Să spunem de la început că această idee reprezintă raportul Sfintei Treimi față de lume. Concepută transcendent, Sophia e necreată; concepută imanent, Sophia e creată. E același lucru ca lumina necreată și lumina creată. Cărțile sfinte, pe care le-am pomenit, întradevăr așa ne-o înfățișează. Sophia e mai întâi supranaturală sau necreată. „Din veci am fost întemeiată, la început, înainte de facerea lumii”glăsuiește ea în Proverbe, VIII, 23. „Mai înainte de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Treimi față de lume. Concepută transcendent, Sophia e necreată; concepută imanent, Sophia e creată. E același lucru ca lumina necreată și lumina creată. Cărțile sfinte, pe care le-am pomenit, întradevăr așa ne-o înfățișează. Sophia e mai întâi supranaturală sau necreată. „Din veci am fost întemeiată, la început, înainte de facerea lumii”glăsuiește ea în Proverbe, VIII, 23. „Mai înainte de veac, dintru început m-a zidit și până în veac nu voi avea sfârșit”, repetă ea în Sirah, XXIV, 9. Sophia „stă lângă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lume, readusă în ordinea spirituală, primordială, renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat. Ideea de Sophia creaturală îndumnezeită constituie una din cele mai subtile și mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat. Ideea de Sophia creaturală îndumnezeită constituie una din cele mai subtile și mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică a unor scriitori ruși ca Pavel Florenski și îndeosebi ca Sergiu Bulgakov
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește raportul Sfintei Treimi față de creatură sau revărsarea puterii dumnezeiești în făptură, lucru în care cărțile sfinte, printr-un acord unanim, văd însăși frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales în omiliile I și II), glorifică pe Dumnezeu ca „artist sublim” care prin înțelepciune a creat frumusețea cosmică. Operele lui Dumnezeu, zice acest doctor al ortodoxiei, sunt „plăsmuite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dragostei lui Dumnezeu față de om și a omului față de Dumnezeu, are un caracter mai mult estetic decât etic. Când o definește astfel Sergiu Bulgakov se gândește, desigur, că ea nu e altceva decât unirea mistică a Sophiei create cu Sophia necreată. Și dacă viața religioasă culminează în acest fapt, care e tot așa de experimental ca și cel estetic obișnuit, înțelegem cât de neserioasă apare ultima obiecțiune modernă, din cele pe care le-am pomenit, că anume contemplația religioasă a naturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin spirit, prin partea cea mai înaltă, care e din creație însuși chipul lui Dumnezeu? Străluminat de harul divin, omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit, ci supraconștient prin asimilare cu lumina frumuseții necreate. Această supraconștiință, sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului vizionar, care reprezintă culmea clasică a contemplației ortodoxe: Sfântul Simion Noul Teolog. Nimeni ca el n-a justificat cu o forță mai impunătoare necesitatea contemplației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodoxe. Este mistica paradoxală a întunericului dumnezeiesc, rază a luminii sale. De la stadiul cunoașterii umane, Sfântul Duh trece ființa, prin participare, la stadiul cunoașterii divine. În plus, aceasta este Teognozia Sfântului Apostol Ioan prin inhabitarea Cuvântului și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică trăiește întreagă această teologie de la palierul fanic până la strălucirea sa exterioară: aura Sfinților, luminozitatea trupului lor, lumina taborică și cea a Învierii, lumina percepută cu ajutorul ochilor transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat; cu alte cuvinte, aceasta nu înseamnă reducerea sensibilului la inteligibil sau materializarea duhovnicescului, ci comuniunea totală a omului cu necreatul, a persoanei umane cu Dumnezeu, dincolo de orice limitare a firii create. Pr. Rafail Noica încearcă să definească noțiunea de cuvânt, de cuvânt al Domnului, plecând de la existența a priori a ceea ce numește "cultura Duhului"5. Dincolo de nivelul prim, cel de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lucrării Duhului Sfânt în oameni după înălțarea lui Hristos sau a lui Hristos cel înălțat prin Duhul Sfânt" se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cel înălțat prin Duhul Sfânt" se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ă și Viața și Învățătura Sf.Grigorie Palamasî1938Ă, ultimul fiind rezultatul cercetărilor întreprinse la Constantinopol din anii 30 și a dorinței de a trasa cât mai clar diferența dintre viziunea catolică și cea ortodoxă în privința grației create, respectiv a harului necreat, dezvoltate pe seama teologiei energiilor necreate, de care vorbea atât de sugestiv Sf.Grigorie Palamas în operele sale. Atitudinea anticatolică a părintelui se arată și în lucrarea “CATOLICISMUL DE DUPĂ RĂZBOI ”( Sibiu, 1933) și în articolele din “ Telegraful Român” și intr-o
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Sf.Grigorie Palamasî1938Ă, ultimul fiind rezultatul cercetărilor întreprinse la Constantinopol din anii 30 și a dorinței de a trasa cât mai clar diferența dintre viziunea catolică și cea ortodoxă în privința grației create, respectiv a harului necreat, dezvoltate pe seama teologiei energiilor necreate, de care vorbea atât de sugestiv Sf.Grigorie Palamas în operele sale. Atitudinea anticatolică a părintelui se arată și în lucrarea “CATOLICISMUL DE DUPĂ RĂZBOI ”( Sibiu, 1933) și în articolele din “ Telegraful Român” și intr-o formulă mai voalată în operele
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]