738 matches
-
instinctelor, ce deconstruiește construcțiile intelectuale (Spiritul, Conștiința, Rațiunea, Societatea...) ale unei umanități universale, pentru a valoriza obiceiurile specifice grupurilor de oameni înrădăcinați. Astfel trebuie înțeleasă dezinvoltura, din ce în ce mai generalizată, față de politic, ca și reîntoarcerea formelor tradiționale de existență, explozia religiozității, revendicările "necredinței" și alte perspective "arhaice" care derutează observatorii sociali. Oricare ar fi obiectivele, regăsim în triburile postmoderne ecoul gândirii libertare a lui Bakunin, pentru care "plăcerea distrugerii este în același timp o pa-siune creatoare" (Die Lust der Zerstörung ist zugleich eine
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
i se explice Ioanei că pentru ea era o chestiune de viață și de moarte. La care, „Ascultând părerea fiecăruia, noi, judecătorii, le-am mulțumit și am hotărât apoi că trebuia să o judecăm pe numita Ioana pentru recădere în necredință, conform dreptății și rațiunii”. Asesorii neavând decât un rol consultativ, Pierre Cauchon nu avea de gând să se încurce cu formalități jenante pentru el. Chiar în după-amiaza acelei zile era expediată prin grija notarilor o scrisoare tuturor asesorilor, informându-i
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
o scrisoare tuturor asesorilor, informându-i că Ioana căzuse din nou în greșelile pe care le abjurase și va fi dusă a doua zi în locul numit Vieux Marché din Rouen, pe la ora opt dimineața, pentru a fi declarată „recăzută în necredință, eretică și excomunicată” și arsă în acel loc. Alături de eroinele antice Rămânând fidelă credinței sale, Jeanne d’Arc a trebuit să accepte destinul de martir. Pentru majoritatea francezilor, precum și pentru cei care au cercetat cazul în mod obiectiv, abuzul și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Rostind zilnic Crezul, rugăciunea de mărturisire a credinței vom îndepărta de la noi duhurile răutății. Crezând în atotputernicia Sfintei Treimi, credem și în puterea Ei tămăduitoare. Ar trebui astfel, să zicem și noi așa cum a spus tatăl lunaticului: ”Cred,Doamne! Ajută necredinței mele”. Iar în ceea ce-i privește pe medici și alți terapeuți există un mare pericol pentru ei. Și anume acela de a cădea în păcatul mândriei, închipuindu-și astfel că vindecările le aparțin lor. Să fim bine înțeleși: nimeni nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
bagă coada și aici făcând ca preotul să se grăbească, să nu vorbiți voi prea tare să audă tot ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aici făcând ca preotul să se grăbească, să nu vorbiți voi prea tare să audă tot ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte. E mai bine
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
să se grăbească, să nu vorbiți voi prea tare să audă tot ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte. E mai bine acasă, nu e „plictisitor
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte. E mai bine acasă, nu e „plictisitor” ca la biserică (la început mă plictiseam și-mi doream să se
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
s-o pedepsesc pe Mihaela. (Pedeapsa includea divorțul ― de asta nici vorbă.) Dar ce pedeapsă, oricât de crudă, m-ar fi satisfăcut din plin? Dacă o prindeam asupra faptului poate aș fi omorît-o, fără discuție. Însă felul cum aflasem de necredința ei excludea o asemenea răzbunare sângeroasă, prin aceea că pregătirea calculată cu sânge rece m-ar fi lipsit de spontaneitatea gestului și în acest caz impulsul ar fi fost sugrumat, anulat de tendințele bune ale eului. ― În definitiv, am destul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
din Cerul Sfânt Revarsă pace pe pământ.” Omenirea doarme de două mii de ani și tot de două mii de ani, în Noaptea Sfântă, două inimi veghează somnul Pruncului Iisus! „Sculați, sculați boieri mari!” Treziți-vă din somnul inconștienței, al nepăsării și necredinței! Sfânta Familie aleargă din casă în casă, căutând un adăpost unde să se nască ÎMPĂRATUL cerului și al pământului. Dar, omenirea, care de veacuri așteaptă venirea Mântuitorului, nu-L primește pe Cel Neîncăput, Care de mai înainte de veci stăpânește cerul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
vii în fața lui Dumnezeu, și mereu prezente în inimile noastre, căci dacă nu v-am fi avut pe voi, măicuțe, și copilăria noastră alături de rugăciunile făcătoare de minuni, eram pierduți de mult, cum s-au pierdut atâția atei care-n necredința lor, n-au mai avut pe nimeni, înecându-se în primele valuri de suferințe ale detenției. Mi-aș opri aici, Prietene, scrisul, dar în bogata iconografie din partea a doua a volumului, printre fotografiile din școală, armată, război, viață de după detenția
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
dosare, caracterizări, recomandări... Și, nu e cazul! Căci, aceea care avea să devină profesoară, pentru ca, mai apoi, să fie..., s-a născut în casa preotului Petru Toma. Avea în el acest popă de țară un amestec straniu de cucernicie și necredință, care se făcea remarcat doar la simpla rostire a numelui său întreg, pentru ca, după aceea, când ajungeai să cunoști mai bine omul, să constați că dihotomia aceasta devenea mai reală ca oricând. Sătenii, cei mai vârstnici, firește, și-l amintesc
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
doar cuvinte frumoase și curtenitoare, iar ochii veșnic bătrîni și răi sînt plini de bucuria unui consimțămînt mîrșav. O lume a morților ticăloși, atît de puternică prin zidurile protectoare ale bogăției sale obscene, prin corupția sa iubitoare de moarte și necredință, prin impertinența plenitudinii sale istovite și prin greutatea derutantă a mulțimii și abundenței sale, Încît viața omului mărunt este strivită sub atacul său frontal și orice făptură vie ce-i servește drept hrană este ucisă și mutilată - nu numai inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Dar această hotărâre nu mai era productul recei cugetări. Se amestecase în ea elementul pasional, care poate predomni până și asupra celor mai puternice inteligenți. Traian acuma ardea de dorința de a pedepsi pe Daci și pe regele lor pentru necredința cu care ei se purtaseră, pentru călcarea păcii jurate, și de aceea îl și auzeau adeseori jurându-se: «așa cum vreau eu să reduc Dacia în provincie romană». Marea inimă a lui Traian învinsese marea lui minte și neprecugetat, ascultând numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe raftul din mijloc al bibliotecii din dormitorul părinților, alături de opera lui Carlyle, Revoluția franceză, eseurile lui Macaulay, Istoria claselor muncitoare din Scoția și Familiile noastre nobile de Tom Johnson, un volum din Thinkers Library cu titlul Cîștigurile umanității prin necredință, o antologie de fragmente pentru ateiști intitulată Ridicați-vă capetele, Miracolele vieții, un volum mare legat în pînză albastru-cenușie cu desene aurite pe cotor. Acesta conținea eseuri despre Zorii vieții, ce înseamnă evoluția, și viața dispărută, evoluțiile ca bătăi ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
el, pe când deșteptul se îndoiește mereu de ce știe. Această succintă analiză ne dezvăluie una din fețele ”teribile” ale postmodernismului: aceea că dimensiunea estetică principală a acestei perioade este, fără îndoială, kitsch-ul. Acest fapt, probabil datorat exacerbării ego-ului individual, de necredință și de respingerea divinității, face aproape imposibilă o recunoaștere, chiar și axiologică, a valorilor culturale atât precedente cît și actuale. 3. ARTA HOLOTROPICĂ Susținem faptul că artistul este capabil să creeze sub influența unor factori externi ce acționeză asupra psihicului
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
întâmplare literele de tipar poate ieși Iliada? Departe de noi Democrit și Leucip și d'Holbach și toți materialiștii! O, orbire a oamenilor! O, duritate a inimilor lor! Nu, nu este posibil să ne convingă doctrine atât de absurde ca necredințele. A apărut în timpurile moderne o sectă perversă și nepioasă, ce-și zice transformism, darwinism sau evoluționism, care cu aceste și alte atât de pompoase nume se împodobesc, unii care în orbirea și aroganța lor pretind că s-au produs
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
în această selecțiune, care scoate din rândul oamenilor normali o categorie de aleși, pentru a-i arunca în cele mai groaznice torturi? Unele religii susțin că prin suferință te încearcă Divinitatea sau că prin ea ispășești un rău sau o necredință. Decât, această concepție poate să fie valabilă pentru iluzia omului religios, nu însă pentru acela care vede cum suferința se găsește la indivizi indiferent de valoare, ba uneori este mai frecventă la cei nevinovați și puri. Nu există nici o justificare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
El exprimă atunci dorința unei respirații iresponsabile a spiritului, a unei complăceri în propria lui inutilitate. Dar este întristător scepticismul teluric și subteran al României. Un scepticism suferind, crispat, lipsit de drăgălășie și de eleganță. Abandonarea pasivă soartei și morții; necredința în eficiența individualității și a forței; distanța minoră de toate aspectele lumii au creat acel blestem poetic și național care se cheamă Miorița și care, alături de înțelepciunea cronicarilor, constituie rana neînchisă a sufletului românesc. Mai vin apoi doinele ca să dea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
profeției. Dar numai o civilizație care își respectă datinile, care știe să se roage zeilor ei, se pricepe să își imagineze o lume supranaturală, poate avea o religie cu adevărat sacră. Nu e cazul civilizației noastre, care profesează ateismul, cultivă necredința și predică virtuțile laice. După o astfel de cură de umanism și impietate este absolut exclusă întoarcerea la credința trecutului, restaurarea cultului abolit. Nici măcar nu merită osteneala de a ne mai simți atrași de ea, căci în lumea occidentalizată credința
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îndreptăți sau critica anumite oferte, propuneri teoretice contemporane. Doar proximitatea inconfortabilă a întrebării inaugurale - „voi cine ziceți că sunt Eu?” - poate elibera teologia creștină de captivitatea idolatră a servilismului ideologic. Fără expunerea în fața acestei întrebări, teologia este amenințată de eresul necredinței. Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloaetc "Excurs despre vocația temeiniciei \: Dumitru Stăniloae" Un teolog care n-a obosit niciodată să răspundă întrebării adresate de Iisus apostolilor Săi a fost Dumitru Stăniloae. Adevărat preot mărturisitor 1 și părinte 2, având o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ca viciu de comprehensiune, ci ca mod holistic de existență al omului religios. Efortul teologiei de recuperare gramatologică a sensului creației în lumina revelației nu poate fi susținut fără acceptarea circularității credinței, rezemată numai pe rațiuni practice: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele” (Mt. 9,24). Un alt câștig adus de hermeneutica fenomenologică este relevarea unei evidențe pierdute în modernitate: în lectura unei opere diseminată în timp, intenția auctorială „originară” nu poate fi recuperată fără medierea tradiției 1. Semiotica Scripturii, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Și iar cu tine pot a nu-mi fi.” O pace, totuși provizorie, o contestație care ascunde deja promisiunea unei alte aventuri. Orgoliul viril al poetului („fălirea”) Îl Împinge spre o nouă cursă a vicleniei feminine: „După atîta cochetărie Și necredință și viclenie, În sfîrșit, Nino, simț că trăiesc. Inima-mi astăzi e izbăvită D-acea robie nesuferită; Mai mult asupra-mi nu m-amăgesc.” Poezia (Nina) din care am citat este o imitație, Însă imitația aduce elemente ce intră perfect
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
perdute, Astfel este veacul, nu e vina ta. ....................................................... Cinste și iubire, dragoste, credință, Ieri jurai tu mie, azi cui s-o-ntîmpla; Nu cunoști iubire, nu simți pocăință, Astfel ți-este sexu, nu e vina ta. Dar cu toată Însă, multa-ți necredință, Inima-mi tot bate orcînd te-oi vedea; Îngerul ești În ochi-mi, sfîntă mult ființă, Astfel e amoru, nu e vina mea!” C. A. Rosetti nu critică, totuși, prea tare femeia, cum fac Anton Pann și Nicoleanu, de-un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să admitem la Botez - adică la încorporarea în Hristos - pe cei păcătoși care au credință și să-i îndepărtăm pe cei mai puțin păcătoși, pe prunci, „care din pricina vârstei lor fragede nu sunt capabili nici de credință și nici de necredință. Pruncii ar putea fi excluși de la Botez într-un singur caz: când ei n-ar fi păcătoși, căci atunci Botezul n-ar avea ce să spele, nefiind întinare. Dar pruncii sunt și ei păcătoși, prin naștere, prin descedența lor genealogică
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]