2,163 matches
-
punct de efracție a pielii sau mucoasei unde, prin progresie de-a lungul unor conducte naturale sau prin transport la distanță pe cale sanguină sau limfatică, sub formă de embolii microbiene, se localizează într-un țesut. Local, aceștia se înmulțesc determinând necroză prin acțiunea toxinelor microbiene care se acumulează în concentrație mare. Edemul inflamator scade fluxul sanguin favorizând tromboza și apoi necroza tisulară. Necroza centrală se infiltrează cu polimorfonucleare din țesuturile înconjurătoare. Fenomenul de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
distanță pe cale sanguină sau limfatică, sub formă de embolii microbiene, se localizează într-un țesut. Local, aceștia se înmulțesc determinând necroză prin acțiunea toxinelor microbiene care se acumulează în concentrație mare. Edemul inflamator scade fluxul sanguin favorizând tromboza și apoi necroza tisulară. Necroza centrală se infiltrează cu polimorfonucleare din țesuturile înconjurătoare. Fenomenul de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
sanguină sau limfatică, sub formă de embolii microbiene, se localizează într-un țesut. Local, aceștia se înmulțesc determinând necroză prin acțiunea toxinelor microbiene care se acumulează în concentrație mare. Edemul inflamator scade fluxul sanguin favorizând tromboza și apoi necroza tisulară. Necroza centrală se infiltrează cu polimorfonucleare din țesuturile înconjurătoare. Fenomenul de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un exsudat bogat
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
efectuează cu antibiotic, conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizia corectă și drenajul decliv al colecției. 6.6. FLEGMONUL Flegmonul, cunoscut și sub numele de celulită, este o inflamație acută a țesutului celular subcutanat, caracterizat prin deosebita difuziune și necroza țesuturilor, fără tendința de limitare a infecției. Este deci o celulită progresivă, ce interesează țesutul subcutanat sau interstiții conjunctive cu mare susceptibilitate, cum ar fi spațiul retroperitoneal, submandibular, retromamar. Etiologie: Streptococul este germenele cel mai frecvent întâlnit; mai rar se
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul celular, fiind format dintr-o serozitate tulbure, ce conține germeni și leucocite, țesuturile având un aspect slăninos-gălbui, iar mușchii și aponevrozele o tentă verzuie, realizând difteria interstițială descrisă de Chassaignac. b. Stadiul de necroză (după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din acest moment supurația este masivă, invadând spațiile celulare; se produce separația mușchilor și
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din acest moment supurația este masivă, invadând spațiile celulare; se produce separația mușchilor și aponevrozelor, extensia de-a lungul vaselor, care prin necroză septică pot fi erodate, generând hemoragii grave. Reparația este lentă (câteva săptămâni), tendința la granulare redusă, rămânând de obicei pierderi mari de substanță, retracții musculare și tendinoase, ce dau cicatrici vicioase, deformante, retractile. Din punct de vedere topografic, flegmoanele se
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
lucioasă, sub tensiune, cu numeroase placarde livide, verzui. Epidermul este uneori decolat de o secreție sero-sanguinolentă. Între ziua a 3-a și a 8-a fenomenele locale scad în intensitate, conturându-se fluctuența. În cazurile netratate, se produce fistulizarea, cu necroză tegumentară, lăsând să se evacueze un puroi gros, cremos amestecat cu țesuturi necrozate, rămânând mari defecte cutanate. În infecții grave flegmonul poate duce la exitus prin șoc septic grav. O ameliorare a stării generale survine pe măsura eliminării sfacelurilor și
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
mai evidentă la periferia placardului, care este mai ridicată, denivelată ca un prag („bureletul”) și reprezintă adevărata zonă de extensie a procesului patologic. Frecvent, edemul dermic provoacă prin presiune un clivaj dermo-epidermic, ceea ce explică apariția flictenelor. Uneori apar arii de necroză a epidermului decolat, care se elimină lent, ca sfacel superficial. Microscopic, se constată la nivelul dermului o infiltrație leucocitară masivă, iar la periferia leziunii prezența în număr mare a streptococilor dispuși în "lanțuri". Simptomatologie. Incubația este scurtă, de 1-3 zile
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Apare la nivelul scrotului, vulvei, pleoapei, fiind însoțit de gangrenă superficială precoce și edeme gigante, fiind întâlnită la bolnavii tarați. erizipelul recidivant cu caracter repetitiv și sechele restante. 2. topografice: erizipelul fețeirăspunde repede la tratament, dar neglijat poate duce la necroza tegumentelor palpebrale; erizipelul membrelor inferioare are o evoluție dificilă, frecvent către complicații supurative. erizipelul mucoaselor rar întâlnit și dificil de diagnosticat, apare pe faringe și amigdale. Diagnosticul : Se stabilește clinic pe baza anamnezei, a examenului local (apariția placardului erizipelatos) și
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
celulară (Paul I., 1995Ă. Indiferent de termen, începuturile tanatologiei moderne pot fi văzute în lucrările lui Kerr și Willie asupra degenerescentei hepatocitelor ca urmare a ligaturării venei porte. Ei au descris două tipuri morfologice TANATOLOGIA 11 distincte de moarte celulară: necroza sau moartea accidentala, rapidă, care duce la explozia celulei și necroza de încrețire / shrinkaje necrosis/ un proces asemănător căderii frunzelor în timpul toamnei, numit cytoptoză și apoi apoptoza (Cormack J., 1995Ă. Am menționat anterior și existența morții programate care poate fi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi văzute în lucrările lui Kerr și Willie asupra degenerescentei hepatocitelor ca urmare a ligaturării venei porte. Ei au descris două tipuri morfologice TANATOLOGIA 11 distincte de moarte celulară: necroza sau moartea accidentala, rapidă, care duce la explozia celulei și necroza de încrețire / shrinkaje necrosis/ un proces asemănător căderii frunzelor în timpul toamnei, numit cytoptoză și apoi apoptoza (Cormack J., 1995Ă. Am menționat anterior și existența morții programate care poate fi generală și foarte frecvent celulară. Utilizarea acestor termeni în literatura de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mamare, suprarenale etc.Ă se produce prin mecanisme citologice specifice apoptozei; dar nu putem admite utilizarea termenului de moarte programată în locul celui de apoptoza în infecțiile virale sau produsă sub acțiunea altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de vedere al lui Courageot M.P. și Després Ph. (200Ă, după care apoptoza este un fenomen activ de autodistrugere controlat genetic; un
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sistem de apărare al gazdei, care limitează difuzarea agentului patogen din țesutul infectat și permite înlocuirea continuă a celulelor distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată, moartea fiziologica sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a celulelor distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată, moartea fiziologica sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate în raport cu condițiile de apariție. IOAN PAUL12 NECROZA CELULARĂ Necroza celulară, citonecroza, moartea celulară accidentala, moartea celulară violență este un răspuns al celulei la acțiunea unor factori tanatogeni, interni sau externi, a căror citopatogenitate depășește posibilitățile adaptative ale celulei. Ea cuprinde adesea un cuib de celule. După o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate în raport cu condițiile de apariție. IOAN PAUL12 NECROZA CELULARĂ Necroza celulară, citonecroza, moartea celulară accidentala, moartea celulară violență este un răspuns al celulei la acțiunea unor factori tanatogeni, interni sau externi, a căror citopatogenitate depășește posibilitățile adaptative ale celulei. Ea cuprinde adesea un cuib de celule. După o primă faza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
După o primă faza de tumefiere celulară, de unde și denumirea de oncoză, folosită uneori în literatura occidentală, celula se dezagrega până la liza totală - citoliza - cu eliminarea frecvență a unor stimuli proinflamatorii pentru celulele din teritoriile învecinate. Majoritatea modificărilor din evoluția necrozei sunt efectul ruperii scheletului membranar celular, cu invadarea citoplasmei de către numeroase enzime autolitice, care modifică mediul intern al celulei, făcându-l incompatibil cu desfășurarea proceselor vitale. Morfologic se constată creșterea eozinofiliei citoplasmei, vacuolizarea, granularea sau chiar hialinizarea acesteia. Concomitent nucleul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
recomandă pentru evidențierea histologica a apoptozei colorantul Hoechst 33342. În țară noastră, Mărculescu Zoia și colab. (2000Ă au evidențiat apoptoza cu ajutorul flow-citometrului EPICS-XL și celulele necrozate prin colorarea cu iodura de propidiu. TANATOLOGIA 19 CARACTERELE DIFERENȚIALE ALE APOPTOZEI ȘI ALE NECROZEI Intrarea în circulație a noțiunii de “apoptoza” a dezlănțuit o mulțime de studii pro și contra. Conservatorii au considerat-o “găselnița” pentru înlăturarea “necrozei” sau a necrobiozei. Scurgerea timpului și efectuarea unor studii de mare finețe au dus la clarificarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulele necrozate prin colorarea cu iodura de propidiu. TANATOLOGIA 19 CARACTERELE DIFERENȚIALE ALE APOPTOZEI ȘI ALE NECROZEI Intrarea în circulație a noțiunii de “apoptoza” a dezlănțuit o mulțime de studii pro și contra. Conservatorii au considerat-o “găselnița” pentru înlăturarea “necrozei” sau a necrobiozei. Scurgerea timpului și efectuarea unor studii de mare finețe au dus la clarificarea conținutului fiecărei noțiuni și astăzi putem prezenta câteva elemente diferențiale (Tabelul 1.1.A Tabel 1.1 Caracterele diferențiale ale apoptozei și ale necrozei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
necrozei” sau a necrobiozei. Scurgerea timpului și efectuarea unor studii de mare finețe au dus la clarificarea conținutului fiecărei noțiuni și astăzi putem prezenta câteva elemente diferențiale (Tabelul 1.1.A Tabel 1.1 Caracterele diferențiale ale apoptozei și ale necrozei* Criterii Apoptoza Necroza Distribuția De obicei celule izolate Afectarea unor grupuri decelule învecinate Volumul celular Normal sau redus Mărit, hidratat Plasmalema Intactă, uneori crenelata Distrusă din fazele timpurii Citoplasma Condensata, hidratata cu organite la început normale apoi fragmentate Tumefiata prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Este moartea fiziologica specifică ontogenezei fiecărui organism viu. Pe masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mei - necroze miliare - la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
necroze miliare - la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]