5,468 matches
-
Lansat oarecum să pipăie marginile de sus ale capacului de neguri ce pogoară dintr-acolo, imens, asupra lumii, navigatorul pretindea că atinsese insula extremă a orizontului. Era, pentru antici, punctul unde se înscrie, culminant, visată ca o fascinație, contiguitatea cu necunoscutul. O găsise, exploratorul nu de toți crezut, la cîteva zile de plutire oceană, depășind spre nord, ceea ce azi geografilor li s-a statornicit a fi arhipelagul Shetland. Astfel aproximată, ori mai încolo, proiectîndu-și himera asupra pămînturilor vulcanice din Islanda, Ultima
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
pielea foarte albă și foarte pis truiată, iar la soare pistruii păreau să se înmulțească îngrijorător. Crema promitea uniformizarea tenului și, mai mult de atât, un efect de botox fără neajunsurile provocate îndeobște de acesta expresiei faciale. Iar eu îmbătrânisem. Necunoscuții începuseră să-mi spună „săru mâna“ și „doamnă“, iar copiii, „tanti“. Simplul fapt de a ieși din casă și a lua un taxi sau de a mă plimba prin parc devenise o provocare și, de la un moment dat, o neplă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dorință de speriat, trăgea de mine la fiecare jumătate de oră. Și mă gândesc pe la miezul nopții că-mi vine să mă piș. Și îi spun imediat, dragă, trebuie să folosesc baia. Pe drumul scurt spre toaletă apare gândul acesta, necunoscut mie, o întrebare mai degrabă: ce diferență există și ce filtru se aplică între gândirea inițială și limbajul folosit în același con text? De ce nu i-am spus tipei că vreau să mă piș, ci i-am spus că vreau
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ajutăm. Să vedem ce are. Până la capătul ogorului era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță de brațele tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și strângându-se, înfiorată în ea,, să-i facă mai mult loc pe canapeaua confortabilă. Glasul îi radia de ușurare și mândrie: Știam eu c-ai să reușești. Nici nu se putea. Doctore, urcă în față, îl pofti Tudor pe necunoscutul cu care venise, și ea fixă din fugă un chip mobil și nervos, cu ochelari care schiță un gest de salut scurt. Se înmuie încălzită de apropierea lui Tudor, închise ochii și-o fură somnul. Adormi îndată, epuizată de oboseală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
au ieșit cu sfintele daruri! Nemții fug. Pe dracu! Bombardează Bucureștiul! Or să ne căsăpească și pe noi! Cerboaica privea mirată nu speriată, nici întristată, nici dezamăgită, ci doar mirată pironindu-și ochii ei curați, strălucitori și nerușinați, pe fețele necunoscuților, ascultând expresiile acelea care plouau cu nemiluita. Ce-i? Ți-am cerut eu ceva? Tu ai venit la mine c-un pumn de bani! Escrocule! Vin ei comuniștii, lasă! Vin, pe mă-ta! Trăiască România liberă, independentă și democrată! Trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din New York, divina cu piele albă și rotunjimi afrodisiace, creatoarea de atmosferă din lumea miliardarilor, asasinată în piscina din locuința ei. Domnul Goodman din Aurora dansa foxtrot cu această superbisimă parteneră. Tocmai trecea pe lângă ușă, când intrară în local cinci necunoscuți. Erau îmbrăcați în haine impecabile și făcea o impresie ciudată faptul că unul ducea pe umeri o mitralieră. Domnul Goodman este desfăcut de parteneră, înșfăcat fără nici o vorbă. Alb ca varul, stă întins pe podea. Necunoscuții, îmbrăcați în costumele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
intrară în local cinci necunoscuți. Erau îmbrăcați în haine impecabile și făcea o impresie ciudată faptul că unul ducea pe umeri o mitralieră. Domnul Goodman este desfăcut de parteneră, înșfăcat fără nici o vorbă. Alb ca varul, stă întins pe podea. Necunoscuții, îmbrăcați în costumele lor impecabile, îl ridicară cu grijă, și-l așezară pe scăunelul de lângă pian. Ultima monedă a fost abia aruncată. Foxtrotul își continuă cadența. Doi din cei noi veniți se căznesc să-l așeze pe patron care alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el, amintindu-i dimensiunile singurătății sale fericite și misteriosul eden al civilizației moderne, din care se izgonise pentru totdeauna. Pentru totdeauna! Îngustă ochii să filtreze soarele arzând violent, în barele transversale, și privi așa mult, înfiorată de ispita chemărilor spre necunoscut, până ce totul se încețoșă, clătinându-se deasupra și-n jurul ei. Într-o pornire neînțeleasă, ca o dorință de-a pipăi nepipăitul și de-a converti irealul în real, întinse mâna, să se sprijine de suplețea stâlpului țâșnit din zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
iau pixul în mână și să deschid caietul, pentru a vă transmite tuturor ceea ce știu. Mulțumesc tuturor OAMENILOR care mă ajută și mă vor ajuta să împlinesc voia lui Dumnezeu și a Mariei : celor două Florentine și lui Florin, părintelui „necunoscut” Apostol și preoților Simion, Sava Neculai, Ianovici Neculai, Irimescu, Chifăr Nicolae, Popa, Marianei... și tuturor celor care, cu o vorbă sau o faptă cît de mică, m-au ajutat să merg înainte. Le doresc lor, cît și celor care vor
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
-mi aștearnă gândurile cuminți și ordonate pe hârtie, fie ca ele să vă încălzească spiritele și să vă trezească sufletele și conștiințele pentru o nouă viață, mai bună, mai curată, superioară spiritual și moral. Tuturor, dușmani și prieteni, cunoscuți și necunoscuți, vă doresc ceea ce mi doresc și mie: Calea Adevărului, a Luminii, a Împlinirii spirituale, a Prosperității, a Sănătății, a Iubirii, pe scurt: CALEA ÎNĂLȚĂRII! Haideți să reușim împreună! Doamne ajută! Maică Marie, ajută! Doamnă a Luminii, ajută! Frontul invizibil Cu
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cât poate el duce (înțelege) la o anumită dată; dar să-l prinzi tare de subsuori dacă vezi că vrea să alunece sau este trântit. Nu-l lăsa pe cel drag să cadă, dar nu-l lăsa nici pe cel necunoscut. Ajută-i pe toți, chiar și numai o vorbă sau un gest pot face minuni. Nu-ți trebuie pentru asta nici averi nemăsurate ori diplome, nici funcții, nu-ți trebuie decât dorința și voința de a ajuta. Este adevărat că
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
să-ți fie lene să faci ceea ce trebuie într-o zi. De Înălțarea Domnului - 2002, nu mai rețin data exactă, a venit Florentina mică la mine și mi-a adus, cu împrumut, două din volumele lui George Văsîi „Cercetări în necunoscut”. În momentul când am luat în mână aceste cărți, fără să le deschid, nici titlul n-apucasem să-l citesc, am avut o trăire deosebit de înaltă. Am simțit o bucurie împletită cu multe alte senzații de nedescris, parcă se deschisese
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
că nu știu cum o voi scoate la capăt... Ce fac copiii mei? Au și ei problemele lor, am vorbit la telefon, acum două luni.” „Ai observat? X n-a mai scos o carte bună... de multă vreme. A ajuns un ilustru necunoscut!” Narațiunea are două acte, primul cu epicul sfâșiat în/prin scrisori, al doilea prin „scene” semi-independente. Primul act conține o formidabilă pendulare, între persoane și personaje, narațiunea fiind când homodiegetică (la persoana I - Maria), când epistolară (postmodernă - la persoana a
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
carapace, reproșul. Aș vrea să petreci o zi lângă mine, fără să te văd, să fii acolo, în umbră. Știi ce? De ce nu te-ai muta tu, aici? Pare o nebunie, îți înțeleg rezervele, dacă le ai. Un alt oraș, necunoscut ție. Adevărat. Însă nici de locul unde ești acum, nu te mai leagă decât niște amintiri. Frumoase, e drept, dar poți să le iei cu tine peste tot în lume, pentru că le porți în minte și în suflet. Nu vreau
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
că nu știu cum o voi scoate la capăt... Ce fac copiii mei? Au și ei problemele lor, am vorbit la telefon, acum două luni.” „Ai observat? X n-a mai scos o carte bună... de multă vreme. A ajuns un ilustru necunoscut!” De câte ori într-o zi sau o săptămână auzim sau citim asemenea fraze? De câte ori suntem „bombardați” de cunoscuți, vecini, prieteni sau colegi, mass media, cu asemenea informații „pozitive” ? Suntem noi, românii, mai predispuși decât alții spre deznădejde, având un pesimism morbid
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nu s-a schimbat. Și totuși, tremurul ușor al mâinilor viguroase care cândva mă ridicau în zbor, îmi amintește că timpul a trecut nemilos peste lumea fermecată, în care nimic rău nu se putea întâmpla. Grijile nu mai sunt ceva necunoscut, iar genunchii juliți au încetat de mult să fie singurul motiv al lacrimilor copilului de ieri. Dacă printr-o minune ar fi să-mi îndeplinesc o dorință, n-aș vrea decât ca, purtată de perechea de brațe puternice, să devin
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
care nici în vis o cugetare cuminte să nu le formuleze. (Liniștiți și neliniștiți) Deși ni se oferă o dezlegare a acestei întrebări (" În realitate, oamenii așteaptă cu aprindere moartea"), ea reprezintă o altă hieroglifă, ce duce spre un alt necunoscut, timpul morții fiind supus în egală măsură alterității, ca și timpul espectativei. Într-un spațiu atât de închis survin, desigur, suprapuneri temporale. Însuși acest pro-cedeu este o metaforă a alterității. În genere, metafora este un fenomen de suprapunere 24. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lui Marius la cinema. Se cam ține după mine dar până acum nu am vrut să merg cu nici un băiat. Înțeleg că ai refuzat un băiat pe care Îl cunoști din școală și ai avut Îndrăzneala să inviți tu un necunoscut? Deja avem o problemă draga mea. Vei sta numai lângă mine tot concediul. Nu-mi vine să cred ce-mi aud urechile. Asta se numește lipsă de seriozitate. Îl poți face pe unul din ei să sufere și nici nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
durere și de frustrare! Știa să mă ducă în lumea ei veselă și fără griji; cât soare aducea viața ei de vis! Un întreg paradis cobora: stea lângă stea acopereau tavanul și peretele din dreapta mea. Am jelit plecarea ei în necunoscut. Cântecul mut se auzea într-un mare concert cu viori, cu flautul fermecat, cu pianul orgolios înălțând la cer spaimele noastre de azi și de ieri? 3. Viața ca reprezentare. Vecinii au fost cei mai apropiați * * * Viața ca reprezentare. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
o, m-ați mișcat mult cu asta, voi ști sper, și să mă retrag la timp. Voi scrie atunci poveștile celorlalți. Și iată-mă gata să plâng la ideea acestei viitoare abnegațiuni...“ 19 februarie 1914).” Investigațiile merg de la cunoscut spre necunoscut, de la revelație la autoportret Ăpoveștile sufletului), la observații abordând destinul femeii în general. Autoarea sfidează normele compoziționale și stilistice, preferând confuzia genurilor, într-o expunere alertă, degajată, în care pasiunea și luciditatea se întrepătrund. Frenezia erotică apare pe aceeași pagină
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ceasul când s-a oprit la un prag și a descălecat ușor ca pană, cu o singură mișcare... Frumusețea acestui fragment constă în renunțarea la explicații tip ”balastru literar”, care aglomerează mesajul banalizându-l. Cu cât mesajul rămâne încifrat, cu atât necunoscutul deplin fascinează lăsând frâu liber imaginarului. După acest fragment textul își reia parcursul stilistic specific, mai mult, mesajul se urâțește subit, odată cu atitudinea Manuelei, atitudine dezumanizată față de copilul care dorea povestea: Trase mâna cu milă și dezgust. Copilul tăcu. Pui
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
efectuate de elevi; este o predare și o însușire pe baza unor structuri cu date insuficiente. O situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realități: experiența anterioară (cognitiv-emoțională) și elementul de noutate și surpriză, necunoscutul cu care se confruntă elevii. Acest conflict incită la căutare și descoperire, la intuirea unor soluții noi. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică, pur și simplu, cunoștințe gata elaborate, ci dezvăluie elevilor „embriologia adevărurilor”, punându-i
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
joc, încât să-și poată evalua singur sentimentele față de ea? Ar fi și aceasta o ipoteză!... Domnul R. admite, în final, cea mai „plauzibilă” și mai avantajoasă (pentru el!) variantă: faptul de a-i fi împărtășit episodul urmăririi de către un necunoscut nu dovedea decât absoluta încredere pe care o acordă iubitului ei, incapabil să aibă vreo umbră de bănuială, atîta vreme cât între ea și el s-a cimentat o „dragoste adevărată”, durabilă, rezistentă în fața agresiunilor mărunte ce vin pe neașteptate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu umilință, ca să dobândești curăția sufletului, încât să poți primi cu toată inima credința în acest Adevăr. El îți va coborâ în suflet ca o limbă de foc și îți va lumina viața alungând umbrele îndoielii și frisonul spaimei de necunoscut...” Teodora a vorbit mai mult decât altădată. Ultimele cuvinte l-au pus pe gânduri pe Domnul R. S-ar putea ca tocmai această „spaimă de necunoscut” să fi dus la inventarea filosofiilor!... Țelul lor, mărturisit (sau nu) a fost „eliberarea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]