438 matches
-
cauză poate fi gândit ca unitate; caracteristicile acestui aspect, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă, confirmă unitatea sa "semantică". Iar unitatea de sens a acestui aspect face posibil aspectul formal, pentru că acesta "universalizează" valabilitatea sensului alethic, de negândit desigur, și de neoperat fără această universalitate a sa. De asemenea, pozițiile implicate de judecată, anume cea de subiect și cea de predicat, sunt unite, temporal, datorită unor caracteristici: faptul de a fi posibil și statutul de variabilă; ambele poziții
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schițează în mod admirabil mândria deșartă astfel: „E de necrezut ce părere bună are omul despre sine și ce ușor adoptă dogma infailibilității personale! Nițel să-i dai nas, o împrejurare, un succes, o situație, la care uneori ajunge pe negândite, ori numai o speranță, că nu-l mai recunoști!” George Coșbuc surprinde frumos chipul omului smerit: „Multe bunuri are omul Dar virtutea cea mai mare E să nu se țină mândru Cu virtuțile ce are.” La rândul ei, Religia este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
politicieni s-a impus prin dezbaterile de idei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu panoptismului lui Bentham, cu ideile lui Montesquieu și J.J. Rousseau. Această idee a reprezentării este un ersatz al gândirii. Ea a fost lăsată în suspensie, negândită echilibrat, dar, care, a devenit dogmă în practica relațiilor civili-intermediari-politicieni. Puterea politică, de acum încolo, "trebuie" să funcționeze pe baza principiului reprezentării. Cât despre "intermediari", ei sunt intelectualii și birocrații puterii-cunoaștere. Ce se întâmplă când principiul reprezentării nu funcționează corect
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cercetare istorică, întreaga istorie într-o muncă de gândire problematizantă. Falsitatea unor domenii ale cunoașterii umane precum filosofia, psihologia, antropologia, sociologia etc. provine dintr-o încredere oarbă în virtuțile gândirii, excluzând celelalte forme de cunoaștere, rămase într-un stadiu de negândit. Atât timp cât aceste discipline socio-umane nu se află în acord cu o evidență istorică și aplică tot felul de raționamente, argumente, judecăți de valoare, decupate dintr-o gândire tehnică, abstractă, de sorginte fizico-matematică, la ingerințele imediatului, ele sunt într-o falsitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de neînlocuit. Foucault știa, prea bine, acest regim al cunoașterii. Necunoașterea din cadrul textelor deschide posibilitatea unor noi cunoașteri, diferite de cele precedente. Acest spațiu al necunoașterii este chiar posibilitatea pentru noi cunoașteri. Noile cunoașteri, noile științe se întemeiază pe posibilitățile negândite, pe ceea ce este lăsat în suspensie de o respectivă cunoaștere sau știință. Ceea ce este slab întemeiat, ceea ce este descalificat sub aspect epistemologic devin modalități prin care se pot întemeia noi cunoașteri. Cunoașterea și necunoașterea sunt prezente în actul gândirii, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vreau să spun ceea ce au spus cândva Popper și Feyerabend, și anume că erorile sunt vitale pentru noi abordări ale științei. Vom spune că există o lege nespusă, nescrisă, conform căreia orice cunoaștere lasă în urma sa un spațiu vid al negânditului sau al necunoașterii, condiție inextricabilă oricărei cunoașteri. A gândi și a spune reprezintă moduri figurate de a fi în cunoaștere. Cunoașterea e limitată și nu poate viza totalitatea sau întregul unui subiect. Întotdeauna vor exista relații multiple de a gândi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
echivalent cu a fi politic, iar anonimatul său, elementul său antiuman de funcție în sistem, de număr dispensabil e o expresie a invaziei factorului politic în viața cetăților. Cunoașterile ce derivă una din cealaltă se bazează pe acest spațiu al negânditului dintr-o respectivă formă de cunoaștere (o teorie, o carte, un discurs, o subdisciplină slab fondată etc.). Evident că există cunoașteri și științe care se dezvoltă în paralel, iar relațiile pe care le stabilim nu se pot verifica decât pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Mari, o Germanie peste tot cum spune imnul ei, e produs de sistemele de educație. Acest intelectual modern, de "un comic amar", nu întreține decât o nefastă dialectică istorică, atât la nivel cotidian cât și dintr-o perspectivă a gândirii negânditului. Istoricisme după istoricisme... Foucault a gândit cu istoria, cu evidențele acesteia, iar afirmații de genul: "Clasicismul a inventat internarea, cam așa cum Evul Mediu inventase segregarea leproșilor" se fac pe baza unei cunoașteri din arhive și din cărți de istorie, pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
socio-umane (secolele XIX-XX); 4 ) dezvoltarea raționamentelor din fizică, matematică dintr-o cunoaștere empirică, de tip istoric, cunoaștere preluată pe filieră teologică; 5) dezvoltarea unor multiple tehnici și metode de interpretare a mărturiilor trecutului; 6) locul de întoarcere pentru nou, original, negândit; 7) instituitea unor noi funcționalități pe baza cunoașterii istorice în scopul elaborării puterii-cunoaștere cu toate implicațiile ei sociale și de mentalitate. Aceste funcții, sugerate, poate că nu prea explicit pentru un creier de televiziune, setat pe imagini și stereotipuri, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
între regimul politic de pe vremea dramaturgului care oricât de hulit ar fi acum îi oferea întreaga libertate de a râde de toți și de toate, într-un fel de hohot revărsat, și regimul de azi, în care teroarea face de negândit cea mai slabă critică, cel mai mic surâs. De un lucru par să nu-și dea seama comuniștii sau cei ce se denumesc astfel, și anume că râsul lui Caragiale îi țintește și pe ei. Între cele două războaie, satira
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
această ospitalitate, spirit de primire din partea femeilor, nu implică o trimitere în misiune a femeilor, nu doar cu referire la cei doisprezece ucenici (Lc 9,1), ci și la cei șaptezeci si doi (Lc 10,1): faptul ar fi de negândit în contextul iudaic. Deși nu se teme să sfideze opinia comună, Isus, prin atitudinea sa față de femei (Lc 7,38-39; In 7, 53-8,11), pare să se conformeze acestor conduite ale iudaismului. Contextul în care se desfășoară ungerea din Betania
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a tâlcuitorului, arcuindu-se într-un discurs îndrăgostit. Enigma nefericitului prinț al Danemarcei, înfășurat într-o incitantă ambiguitate, îl fascinează pe hermeneut, care, între incertitudini și revelații, năzuiește a se apropia de „inima misterului”. Pendulând „între gândul neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din deznădejde în fața posibilului”. Comentariul, deopotrivă elevat și seducător, atingând o întreagă claviatură (în gamă simbolică, filosofică, psihanalitică, politică), șerpuiește în modulații fine. Într-o sintaxă economicoasă sunt alăturate opiniile neconvergente (care „se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
întrucâtva mai modern, s-ar spune că a fost o intervenție „providențială” în eliberarea cetății. Pe de altă parte, este dificil să luăm literal afirmațiile textului care notează pierderea a circa 200000 de oameni -mai exact 185000 - cifră considerabilă, aproape de negândit pentru acea epocă (la Waterloo, în 1815, toți combatanții erau împreună circa 300000 și au murit aproximativ 48000). Dacă într-adevăr Senaherib ar fi pierdut într-o singură noapte o asemenea armată, nu se înțelege cum a reușit să se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]