1,416 matches
-
putea pierde controlul asupra unei probleme interne atît de importante precum emigrarea. Și, fapt la fel de important, România a refuzat să dea vreo garanție scrisă în privința vreunei corelații între emigrare și comerț. Ca urmare, tratativele au fost încetinite, în vreme ce Barnes și negociatorul român, Nicolae Nicolescu, căutau o formulă acceptabilă de ambele părți. Pe 18 martie, negocierile comerciale se apropiau de final, dar pentru problema emigrării era încă nevoie de timp. În consecință, Departamentul de Stat a hotărît să încheie acordul comercial, dar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ianuarie, cînd Ford a semnat Legea comercială și se încheiau pe 3 iulie 1976. După această dată se puteau face prelungiri, la intervale de un an, prin ordin prezidențial, dacă nici una din Camere nu emitea nici o moțiune de protest 1710. Negociatorii s-au străduit să găsească o formulă care să-i permită președintelui să facă o derogare de la interdicțiile prevăzute de Paragraful 402, privind emigrarea. Problema era forma de "asigurare" pe care ar fi putut-o da România fără a da
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1780), rolul falsificatorului a fost jucat de Johann Amadeus Francisc de Paula, baron de Thugut (1736 1818). În 1771, acesta a fost numit internunțiu la Constantinopol, ca subordonat al Ministrului de Externe Wenzel Anton Kaunitz, postură în care a fost negociator al Tratatului de la Küçuk-Kainargi (1774). După obținerea limitării monopolului comercial otoman în Principate, Thugut, slujindu-se, la 7 mai 1775, de hărți false, a înlesnit ca Viena să pună mâna pe teritoriul Bucovinei. Tot prin vânzare va fi pierdută, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
granița din sud la ignorarea lor totală. Dar eforturile diplomatice între cele două republici surori pentru lămurirea acestui subiect atât de spinos sunt în toi, iar singurul punct de frontieră rămas deschis este traversat tot mai frecvent de delegații de negociatori la cel mai înalt nivel. (Mai nou, și de reprezentanții O.S.C.E., O.N.U., N.A.T.O. și chiar și miniștrii afacerilor externe din Mali și Burkina Faso.) Partea cea mai ciudată este că între Republica Vandana de Nord și Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
granița din sud la ignorarea lor totală. Dar eforturile diplomatice între cele două republici surori pentru lămurirea acestui subiect atât de spinos sunt în toi, iar singurul punct de frontieră rămas deschis este traversat tot mai frecvent de delegații de negociatori la cel mai înalt nivel. (Mai nou, și de reprezentanții O.S.C.E., O.N.U., N.A.T.O. și chiar și miniștrii afacerilor externe din Mali și Burkina Faso.) Partea cea mai ciudată este că între Republica Vandana de Nord și Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
putea intra într-o negociere în care circumstanțele să fie aceleași. Poate vând sau cumpără imobiliare sau echipamente. Ar putea să se înțeleagă la același preț, dar Arta Negocierii îi lasă celeilalte persoane sentimentul că a câștigat. În cazul unui negociator slab, sentimentul este de pierdere. Dacă înveți și aplici secretele Artei Negocierii pe care te voi învăța în această carte, nu vei mai simți niciodată că ai pierdut în fața celeilalte persoane. Te vei ridica mereu de la masa de negocieri știind
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ți-ai consolidat relația cu celaltă persoană. Dacă ai vreun comentariu, sugestii, pățanii de povestit, reclamații de făcut sau pur și simplu întrebări, vă rog să scrieți autorului la adresa RogDawson@aol.com. „Secrets of Power Negociating”, „Power Negociating „și „Power Negociator” sunt mărci înregistrate ale Power Negociating Institute și Roger Dawson Productions. Prima parte Jucând jocul Artei Negocierii Arta negocierii se joacă după un set de reguli, la fel ca șahul. Marea diferență dintre cele două este că, la negociere, cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
persoană nu trebuie să cunoască neapărat regulile. Răspunsurile sale vor fi previzibile, în funcție de mișcările tale. Și asta nu din cauza magiei metafizice, ci deoarece mii de studenți de-ai mei mi-au povestit de-a lungul timpului despre experiențele lor de negociatori, și datorită acestui cadru, se știe că cealaltă persoană va reacționa la orice mișcare ce ține de Arta Negocierii. Bineînțeles că nu de fiecare dată, dar probabilitatea este atât de mare încât se știe acum că negocierea este mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
obținerea obiectului dorit și cu sentimentul celeilalte persoane că a câștigat. Ultimele clipe pot conta foarte mult. La fel ca într-o cursă de cai, există un singur lucru în concurs care contează și acela este linia de sosire. Ca Negociator, vei învăța cum să controlezi ușor procesul pentru a-l aduce unde vrei. Așa că să ne apucăm să învățăm Gambiturile Artei Negocierii. CAP 1. Gambiturile de Început ale Negocierii: Cere mai mult decât te aștepți să primești Una din regulile
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
La aceasta, celalată persoană ar gândi „Este prea mult, dar pare un pic maleabilă, așa că voi investi niște timp în această negociere, să vedem până unde reușesc să o fac să scadă.” În cazul în care nu ești deja un negociator experimentat, iată problema care se poate ivi în acest context. Poziția maximă plauzibilă este poate mai mare decât crezi. Tuturor ne este teamă că cealaltă persoană va râde de noi (un subiect despre care voi vorbi mai târziu în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
că a câștigat. „Sunt de acord. Totuși, astfel se crează o problemă în negociere. Se ajunge la un impas. Câteodată vrei să se ajungă într-un punct mort Din povestea Războiului din Golf putem trage două concluzii. Prima e că negociatorii Departamentului de Stat sunt niște proști. A doua posibilitate ar fi că era o situație în care se dorea ajungerea la un impas, pentru că servea unui scop. Nu aveam nici un gând să ne mulțumim cu cele trei lucruri cerute de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
a fost să creăm un impas. Ce mă îngrijorează pe mine este că în momentul unei negocieri, involuntar creăm impasuri și asta pentru că nu avem curajul să cerem mai mult decât ne așteptăm să primim. Un ultim motiv pentru care Negociatorii sunt de părere că trebuie să ceri mai mult decât crezi că vei primi este crearea unei atmosfere în care oponentul tău se simte câștigător. Dacă intri în joc de la început cu cea mai bună ofertă pe care o ai
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
în care oponentul tău se simte câștigător. Dacă intri în joc de la început cu cea mai bună ofertă pe care o ai, nu mai poți negocia cu cealaltă parte și nu le mai poți lăsa sentimentul că au câștigat. Doar negociatorii fără experiență vor să înceapă cu cea mai bună ofertă. În felul asta gândesc cei care aplică pentru o slujbă, „Este un loc de muncă foarte dorit și dacă cer prea mulți bani nici măcar nu ma vor lua în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
vorbește un vânzător cu șeful de vânzări: „Astăzi voi înainta și propunerea mea. Știu că va fi competiție, pentru că există oferte din tot orașul. Lasă-mă să mai scad prețul sau nu vom avea nici o șansă de a obține comanda.” Negociatorii cunosc valoarea conceptului de a cere mai mult decât te aștepți să primești. Acum să recapitulăm motivele pentru care trebuie să ceri mai mult decât te aștepți să primești: Chiar ai putea să reușești. Iți lasă spațiu de negociere. Crește
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
dolari, altul 20 și până la urmă s-au decis că 50 de dolari ar fi un bun început de negocieri. Într-un final, i-am dat un dolar, mai mult decât câștiga într-o zi și a fost foarte mulțumit. Negociatorii experimentați știu că cererile inițiale în acest tip de negocieri sunt mereu exagerate, așa că nu se simt deranjați. Sunt conștienți că, pe măsură de negocierea progresează, vor găsi o soluție de mijloc care să fie acceptată de ambele părți. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
împarți diferența în două. Stabilirea plajei într-o negociere internațională Lucruri importante. În 1982, negociam cu guvernul mexican rambursarea unui împrumut internațional uriaș. Ei mai aveau puțin și cădeau de acord la un împrumut de 82 de miliarde de dolari. Negociatorul lor principal era ministrul de finanțe Jesus Herzog, iar din partea noastră erau ministrul de finanțe, Donald Reagan și președintele Rezervelor Federale de Stat Paul Volcker. Printr-o soluție creativă, am cerut Mexicului să contribuie cu cantități foarte mari de petrol
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
dolari. Ei nu au oferit nimic. Ghiciți cât ne-au plătit? Așa-i, 50 de milioane de dolari. Atât în cazul lucrurilor mărunte, cât și în al celor importante tot ajungi să împarți diferența în două. Cu ajutorul plajei de negociere, Negociatorii experimentați se asigură că tot obțin ce își doresc. Dacă aplici acest principiu, reușești să îți faci adversarul să își declare primul obiectivele. Dacă cealaltă persoană te determină să îți dezvălui primul poziția, atunci el poate stabili limitele negocierii astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
la timp, contractul cu producătorul de avioane, care îți aduce 85% din profit, va fi anulat. În aceste condiții, prețul rulmenților de care ai nevoie nu este prioritar. Totuși, în timp ce secretara anunță venirea reprezentantului, te gândești „Voi fi un bun negociator. Îi voi face o ofertă foarte micăm, doar pentru a-i vedea reacția.” Reprezentantul își face prezentarea și te asigură că se poate încadra în termenul impus de tine. Îți propune 250 de dolari pentru un rulment. Ești surprins, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
90.000. Te gândești că veți ajunge la 85.000, dar spre mirarea ta, cumpărătorul acceptă contra-oferta. Nu-i așa că te gândești că dacă a acceptat așa ușor să plătească 90.000, ai fi putut obține mai mult? În concluzie, negociatorii experimentați sunt foarte atenți să nu cadă în capcana de a accepta prima ofertă, pentru că astfel se declanșează automat următoarele gânduri: puteam să obțin un preț mai bun, iar data viitoare o voi face. O persoană experimentată nu va recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ofertă poate fi dificil, mai ales dacă o cauți pe persoana respectivă de câteva luni și când erai pe punctul de a renunța, apare cu o ofertă. Te tentează să accepți din prima. În acel moment trebuie să fii un negociator experimentat, amintește-ți să nu cazi în capcana de a accepta din prima. Acum mai mulți ani, am fost președintele unei companii imobiliare din sudul Californei, care avea 28 de filiale și 540 de asociați. Într-o zi, reprezentantul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
celeilalte persoane, care poate veni cu o contra-ofertă mult mai bună decât te-ai fi așteptat. Pregătește-te pentru această posibilitate ca să nu fii prins cu garda jos. CAP.3 Gambiturile de Început ale Negocierii: Arată-te surprins de ofertă Negociatorii experimentați știu că întotdeauna trebuie să te arăți surprins de ofertă - adică să fii șocat și surprins de oferta celeilalte părți. Să spunem că ești într-o stațiune și te oprești să privești schițele unui desenator în cărbune. Lucrările nu
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
sus.” Într-o clipită, negocierea se schimbă. Acum câteva secunde, 2 milioane păreau un țel de neatins. Vânzătorii încep să se gândească că poate nu sunt chiar atât de deplasați în ceea ce privește oferta pe cât credeau. „Ia să încercam să fim niște negociatori duri. Poate chiar o sa obținem cele 2 milioane.” Exrpimarea acestei uimiri la auzul prețului este foarte importantă, deoarece marea majoritate a oamenilor cred că ce văd este mult mai important decât ceea ce aud. Partea vizuală o depășește cu mult pe
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
eficace. CAP. 4 Gambiturile de Început: Evitarea negocierii conflictuale Ce spui în primele monente ale negocierii de multe ori dă tonul climatului de negociere. Cealaltă persoană își dă imediat seama dacă cauți o situație de câștig reciproc sau ești un negociator dur care caută să câștige maximul din ce și-a propus. Aceasta este una dintre neregulile modului în care negociază avocații - care sunt negociatori foarte agresivi. Primești în poștă acel plic alb, cu litere mari și negre în colțul din stânga
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Cealaltă persoană își dă imediat seama dacă cauți o situație de câștig reciproc sau ești un negociator dur care caută să câștige maximul din ce și-a propus. Aceasta este una dintre neregulile modului în care negociază avocații - care sunt negociatori foarte agresivi. Primești în poștă acel plic alb, cu litere mari și negre în colțul din stânga sus și îți spui „Vai, nu! Ce mai e și de data asta?” Avocații sunt negociatori agresivi Țineam un seminar de negociere pentru 50
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
neregulile modului în care negociază avocații - care sunt negociatori foarte agresivi. Primești în poștă acel plic alb, cu litere mari și negre în colțul din stânga sus și îți spui „Vai, nu! Ce mai e și de data asta?” Avocații sunt negociatori agresivi Țineam un seminar de negociere pentru 50 de avocați care se ocupau de procese de malpraxis, sau cum le spuneau ei „procese de responsabilitate a doctorilor”. Nu am întâlnit niciodată un avocat nerăbdător să participe la un seminar de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]