607 matches
-
dugheniță tot în Iași, închiriată lui Neculai Bârlădeanu (426 lei); salhanaua din Huși situată lângă poștă „de la vale peste râpa Kirandei”, dată lui Dimitrie Marolă, Neculai Costea, Mihalache Iotu, Costache Sterea, Vasile Podeanul (461 lei); salhanaua din satul Plopeni, dată neguțătorului Neapu. Se adaugă suma de 7579 lei, venitul peciurilor și se obține un venit total de 166077 lei. Actul este semnat de banul Gheorghe Tulbure, hotarnicul Episcopiei Hușilor și pitarul Anastasie Condrea, vechilul Episcopiei. Jalba otcupciului căsăpiilor și mungeriilor din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Lăuntru comunică Isprăvniciei ținutului Fălciu urmare jalbei unor negustori din Huși că aprobă facerea unei salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât spre nepăgubire lor în speculația de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înțelepciunea lor. Dacă învățătura lor s-ar regăsi în scris, spunea înțeleptul, și-ar pierde înțelesul și puterea, întrucât ea se găsește înscrisă cu literă de taină în marea Carte a Naturii. Oamenii ar renunța să mai descifreze alfabetul lumii, neguțătorii ar purta manuscrisele cu caravanele lor prin deșerturi și oaze, le-ar vinde prin bazaruri pentru galbeni sunători sau nestemate, iar soarta învățăturii ar fi să zacă în biblioteci". Ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă aceste vechi mărturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a dat pe ultima pagină, de o întrebare despre... Beavis și Butt-Head. Romanciera Gloria Naylor, directorul artistic de la Hartford Stage Company, Mark Lamos, ca și alți distinși participanți la dezbatere, discutau despre stereotipuri în artă, în special portretizarea evreilor în "Neguțătorul din Veneția" cînd, pe neașteptate, discuția a deviat spre... Beavis și Butt-Head. Fred Rogers, din Vecinii domnului Rogers, cînd era recompensat pentru activitatea sa de către presbiteriul din Pittsburg, a deviat discuția centrîndu-și discursul asupra lui... Beavis și Butt-Head. Thomas Grosso
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să privească mulțimea cu aceeași ex presie nepăsătoare. și părintele Bernhard Își reluă locul În spatele estradei, după ce Înclină ușor capul spre tânărul duce. Nimeni nu observase nimic. Secretarul continua să citească: — Vameșul va ține În bună stare toate podurile orașului; neguțătorii de pretutindeni vor avea liberă și sigură trecere. Măsurile pentru vin, fructe și cele pentru argint și aur să fie sub supravegherea celor douăzeci și patru de con silieri ai orașului. Oricine este cetățean al orașului Freiburg are dreptul să aibă un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care-l cunosc de când s-a născut. Urs făcu ochii mari și vru să Întrebe ceva, dar pustnicul Îi puse mâna pe umăr și continuă: — Poate Îți amintești prietene, de vremea dinaintea Împlinirii secolului. Eram amândoi mai tineri, desigur. Ca neguțător care călătorește mult, nu-ți puteau scăpa Întâmplările de la Curtea regelui franc, cel care a răposat de mai bine de zece ani. — Regele Filip, părinte? — Da, regele Filip, cel care a fost căsătorit cu Bertha de Olanda. A fost o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante pe prețul de trei milioane și apoi, abuzând în Paris de luxul său oriental, sărăci și muri foarte bătrân la Berlin; a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
populare ilustrate în culori vii și forme naive, în perioada de după căderea Imperiului Sasanid, printre comunitățile zoroastriene rămase în Iran, ca mijloace de conservare a mesajului propriei lor religii 3. Călătorii din secolul al XVII-lea în Persia, ca acel „neguțător francez”, cum îi spune Odobescu lui Jean-Baptiste Tavernier, înregistrează popularitatea acestor cărți folosite de preoții zoroastrieni din Kerman, „pline de imagini mici, stângace, reprezentând modul în care păcatele omului vor fi pedepsite în infern”4. Încercările lui Hasdeu sunt cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la Matiaș dar și regele ungur e cu încetineală. Alexandru, fratele Doamnei Maria, cu ostași Moldoveni se duce și atacă Mangopul, care se închinase Turcilor, taie pe Isac fratele al doilea. Ștefan propune Genovezilor să le dea sprijin împotriva Turcilor. Neguțătorii stau la îndoială, fricoși. Turci atacă Cafa și Mangopul. Sultanul se întoarce din pricina podagrei la Constantinopol, amânând războiul. Soli umblă la Țara Ungurească dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea unei alianțe împotriva Turcului. Regele și Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Veneția. Cetate fondată care cu o mie de ani în urmă, stăpână într-una pe comerțul din Adriatica, în vremea cruciadelor își întinde puterea sa către insulele și coastele orientale ale Mediteranei. Foarte dispuși să lupte pentru legea lui Hristos, neguțătorii pun la dispoziția cruciaților flota lor de comerț, grăbindu-se să realizeze un prim câștig din prețul transportului și un al doilea din mărfurile pe care le aduceau cu aceleași vase din orient în Europa. Politica aceasta au continuat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toate se restaurează. În sălile palatelor imperiale un tablou mare de Repin, care se vede sus chiar de la intrarea parterului foarte frumoasă și vie perspectivă și care reprezintă pe Neculai I Pavlovici prezentându-se poporului său, în special țărani și neguțători. Remarcabilă monumentala sală albă. * 18.VI Colhozul de grădinărie, legume și pomi fructiferi "Pomenirea lui Ilici" ............. Moscova, cam la 20 de km. (Pamiati Ilici L. : În amintirea lui V. Ilici Lenin) 413 Ha. 332 colhoznici. Alcătuit la început din 250
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
norodului o privea cu ochiul chior și tânguirile le asculta cu urechea surdă. Îndată după războiul cel mare european, când s-au adunat frații într-o graniță, au prins a ieși la drumul mare dușmani care vămuiau pe călători și neguțători. La vadul Prutului din preajma Ștefăneștilor, o tabără de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a făcut bun gentilom; majestatea sa te-a făcut duce; fă și domnia-ta ceva pentru tine în lumea asta: bărbierește-te." Un golan întinde trufaș pălăria cerșind, la una din porțile Madridului. Nu ți-e rușine, îl mustră un neguțător, să faci asemenea meserie? Doar ești om cât un munte și ai putea lucra. Domnule negustor, răspunde mândru cerșetorul; îți atrag atenția că nu-ți cer sfaturi, ci monede. Virtuțile sunt instituții omenești; pasiunile, divine. Patima nu se leapădă ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ani cât numără e vioi încă din punct de vedere spiritual. Publiciștii tineri de aici lucrează fie în Institutul de Literatură și Istorie al Academiei, fie în bibliotecile și arhivele Dubrovnicului. Vechea republică a Raguzei, condusă de patricieni și neguțători ca și Veneția, a avut raporturi de negoț și interese bancare în trecut, cu țările românești. N. Iorga, pe vremuri, a cercetat din acest punct de vedere arhivele Dubrovnicului. Însă cercetările acestea nu sunt complecte. Într-o publicație locală "Zbornicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la Suceava. Tot de aici, liovenii aveau îngăduința să apuce cu mărfurile lor drumurile care mergeau spre „părțile tătărești”, plătind vamă la Suceava, la Iași, la Lăpușna și Cetatea Albă. Un alt drum răzbea spre Tighina, loc de vamă pentru neguțătorii care treceau Nistrul în aceste locuri. De asemenea, li se îngăduia liovenilor să-și ducă mărfurile lor în Țara Românească, la turci și în Transilvania, pe un drum care urma apa Siretului și trecea prin târgul Romanului, Bacăului, Adjudului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asigurarea unei desfășurări normale a activității comerciale pe pământul Moldovei. Pentru felul cum erau ocrotiți negustorii străini ni se pare grăitor un pasagiu din acest privilegiu în care se spune că în unele târguri „carele să nu se scuture, ci neguțătorul să-și dea cuvântul său că n-are în carele sale marfă oprită, precum jderi, argint și ceară, sau nu duce cai buni de țară”. Se mai preciza în acest privilegiu ca, atunci când liovenii vor aduce postavuri sau alte mărfuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie de postav fie de altă marfă, multă ori puțină, noi sau vameșii ne vom târgui și, după ce vom face plata, vom lua cele ce ne-au trebuit”. Liovenilor li se îngăduia să țină o casă în Suceava, după obiceiul neguțătorilor. Am insistat asupra acestui privilegiu pentru că, reproducând o serie de amănunte, care, chiar daca nu sunt impunătoare, așa cum sunt acțiunile politice și militare, ne îngăduie în schimb să ne facem o imagine asupra vieții cotidiene din Moldova lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
capete de oameni...”. El, marele duce, le-a îngăduit solilor să treacă dintr-o țară în alta, dar fără nici un folos. La începutul anului, Giurgea vornicul și Mihail pitarul au mers la Vilna. Printre altele ei cereau ca solii și neguțătorii celor doua țări să poată călători liber. Oamenii lui Alexandru le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe toți boierii sfatului său. Când îi va avea, o să se sfătuiască împreună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană la casele unde sunt primiți și de viziunea feminină, definită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană la casele unde sunt primiți și de viziunea feminină, definită de principiul acvatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Învățătură folositor mântuirii lor, apostolilor, și tuturor urmașilor. Să ne fie ca o mângâiere din Sfânta ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un Împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci, evrei, armeni și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei în nordul Moldovei la începutul secolului al XVIII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]