6,985 matches
-
cuvânt, moș Dumitru și-a îndesat pălăria pe cap și, făcându-i semn lui Pâcu, au ieșit. Apoi tu ești bun de negustor, Dumitre. Mi-o plăcut cum l-ai luat pe jupân Aizic. Negustorește. Ce mai? Am îmbătrânit printre negustori, Pâcule. Așa că, vrând-nevrând, le-am deprins feleșagul...Hai să înjugăm, Pâcule, și să pornim spre casă, că timpul nu așteaptă. El atâta știe...Să treacă... Când ziua își aduna poalele ca să treacă pe celălalt tărâm, moș Dumitru cu ai lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ajuns în târg tocmai când soarele își lua rămas bun de la lumea de dincoace.Când Aizic a dat ochii cu ei, i-a făcut mari și a început a turui, ca de obicei. Numai că, în inima lui, se bucura negustorul. Adică cum, că eu nu pricep? Dumneavoastră ați venit pe sub troiene sau pe deasupra troienelor? Ia spune mata, moș Dumitre! Cine v-a scos din casă pe așa o vreme? Cuvântul, jupâne Aizic. Si paralele! a completat Pâcu. Care cuvânt? Care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
atărnat la găt. Și asta o rup din inima mea cea bună, numai pentru facere de bine. Ce crezi dumneata? Socoate numai materialul, și băierile, și lucrul, și încrustăturile, și căte de toate, și-ai să vezi îndată că așa negustor prost ca mine n-ai să găsești nici dacă dai cu pușca! DĂNILĂ: Bine, bine, da' în pungă pusa-i mai întâi ceva gologani? MARCU: Ce-ai putut spune dumneata? Poftești poate s-o iau de la capăt? Apoi, gospodarule, dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acolo să poftiți pe la noi. Iară acuma mă grăbesc, că-i gata masa... CORTINA ÎNTOARCEREA DIN PUSTIU Versiune scenică după romanul Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupèry Personajele Omul Micul Prinț Vocea Florii Regele Vanitosul Bețivul Afaceristul Fanaragiul Geograful Acarul Negustorul Șarpele Vulpea După ultimul gong zgomot de avion care se apropie, aterizează. Liniște, apoi vocea Omului. OMUL: Mi s-a întâmplat acum șase ani. Zburam deasupra Saharei, singur în avionul meu. Deodată mi s-a stricat ceva la motor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cât o instituție. ...Negustorii vând și cumpără, iar cei ce știu a scri-încă puțini-pomenesc de Poiana Sării dintre apele Doftanei și Telegii sau de „sarea de la Mislea“. Se află că Bukur din Câmpina face negoț cu sașii brașoveni. Pentru acești negustori localnici cum și pentru cei veniți din meleaguri megieșe sau din țări mai depărtate, stăpânirea orânduiește aici popas pentru vămuire... Un jurnal cu adrisant Al doilea caiet al jurnalului începe tot cu un fel de dialog interior al călugăriței de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
dea sămânță de păpușoi la schimb, cum ne dădeau de ani buni încoace. Noroc de inginerul agronom Cicoare, care vrea să ne ajute cu orice preț. Ei au vândut surplusul de sămânță unui angrosist din târg. Uite aici zapisca către negustor, prin care îl roagă să ne dea la schimb porumb de sămânță. Noi trebuie să ajungem neapărat la negustor, să vedem cum ne poate ajuta. Tu află ce cantitate de sămânță este necesară, stând de vorbă cu fiecare om. Totul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vrea să ne ajute cu orice preț. Ei au vândut surplusul de sămânță unui angrosist din târg. Uite aici zapisca către negustor, prin care îl roagă să ne dea la schimb porumb de sămânță. Noi trebuie să ajungem neapărat la negustor, să vedem cum ne poate ajuta. Tu află ce cantitate de sămânță este necesară, stând de vorbă cu fiecare om. Totul trebuie făcut în cea mai mare taină, că altfel ne-am tăiat craca de sub picioare și adio sămânță. Ai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu el. Parcă dumneata ești mai breaz? Ai, n-ai dreptate, îți turuie gura ca melița babei mele. Doamne, iartă-mă. Mai bine spune-mi dacă îl găsesc la prăvălie pe Ștrul angrosistul. Da’ ce treabă ai dumneata cu ditai negustorul? Uite că am o treabă cu el și pace. Măi, să fie! Să știi că s-o întors lumea pe dos. Auzi dumneata colea: „Am o teabă cu el și pace”. Noroc că ai așa treburi importante cu Ștrul, că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
știu că fac o afacere bună... Moș Dumitru îl cunoștea prea bine pe jupânul Froim, de aceea îi adusese cu asupra de măsură plată, pentru că avea să-i ceară ajutorul când va avea nevoie... Când moș Dumitru a ajuns la negustorul de cereale, acolo era fierbere mare. Sănii pline cu saci își așteptau rândul la descărcat. În jur, mare vânzoleală... A avut noroc să dea - chiar la intrare - nas în nas cu angrosistul. Bună ziua și bine te-am găsit, jupâne Ștrul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o citească pe îndelete. Pe măsură ce citea, însă, fața i se întuneca din ce în ce mai tare. Când a terminat de citit, a rămas cu privirea pierdută într-un ungher al încăperii. Moș Dumitru se uita la el cu încordare, neînțelegând frământarea de pe chipul negustorului. După un timp, angrosistul l-a fixat pe moș cu o privire grea și a grăit. Știi dumneata, bade Dumitre, ce țin eu acum în mână? Sau, mai bine-zis, ce mi-ai adus dumneata? Trotil, bade Dumitre. Trotil... Cum vine
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
noi, ai să ne ai aproape oricând. Cum să fac, bade Dumitre? Cum să fac? Taie-mă și nu știu cum. Uite ce gândesc eu, jupâne Ștrul: noi... Când moș Dumitru a terminat de spus cum are de gând să ia sămânța, negustorul a apreciat: Știam eu că țăranul e deștept, dar matale, bade Dumitre, ești bun de ministru. Ce mai? Uite ce repede a găsit el leacul! Trebușoara asta însă numai dumneata și cei cu care faci transportul trebuie s-o știți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu se grăbea. Pentru armăsarul lui era o joacă să-i ajungă din urmă. Aproape de târg le-a spus tovarășilor de drum. Eu am să merg înainte, să las căruța la han, și cu sloboda am să cercetez locul la negustor. Voi să opriți la poarta hanului și așteptați să mă întorc... Bine te-am găsit, jupâne Ștrul. Bine ai venit, bade Dumitre. Ai vreo treabă cu mine? s-a prefăcut neștiutor angrosistul. Apoi am și eu niște grăunțe de vânzare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
le ofere liniștea mult așteptată. Câtă naivitate și, totodată, câtă mârșăvie din partea celor cu fețe bisericești , care aduceau creștinilor ( cu ocazia paștelui sau crăciunului), calendare și astfel de „icoane”, ... dorindu-se a fi puse la vedere. Mama lor de bestii!, negustori Îmbrăcați În sutane negre. Ființe fără scrupule! Dacă ai la Îndemână „masa” ce poate fi manevrată cu ușurință... de ce să n-o faci! Câtă perfidie În această lume a minciunii și a haosului! Desigur, fiecare regulă are și excepții. Nu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
oarecum mirată... Puteam să citesc mai multe În privirile ei Îndurerate. Nu asta era credința mea. Am mințit pentru a-i oferi o oarecare liniște. Dacă ar fi știut ce gândesc cu adevărat despre raiul inventat de o mână de negustori iscusiți, care vând și cumpără tot ce se poate, invocând mântuirea În această existență pentru a obține un loc bun la dreapta Tatălui!?.... „Ah! Fugi ispită și lasă-mă cu filozofia ta, În acest moment... Avem timp!” Îmi ziceam În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fapt toate rubedeniile sălășluiau în târgul situat mai la vale cu cincizeci de kilometri, la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară la data de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care trebuia să care mari și colțuroase pietre, umplându-se de julituri, să se milogească, să cerșească Îndurare (cum văzusem prin filme), eu eram voievodul semeț, sprijinit În sceptrul prins de șold, care mergea cu burta Înainte fluierând nepăsător, ori negustorul disprețuitor, care-l pedepsea pentru milogeală, lovindu-l cam prea tare uneori cu vârful piciorului, provocându-i ușoare sângerări, pe care și le ascundea cum putea, cu un vag aer de vinovăție. Chestia cu zburatul mi-a venit așa, pe
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
juridice deja stabilită ca Stat. De exemplu, În viața juridică ordinară, În materie de contracte, „voința particularilor desfășoară o acțiune cvasilegislativă, a cărei validitate este, În principiu, ratificată și validată de Statul Însuși.” La fel În materie de cutume, la negustori, de pildă, sunt Încorporate - prin dispoziții tacite sau exprese - În organizarea juridică a Statului, ca părți integrante. Filosoful ia În considerare, aici, și „clasa muncitorilor determinați” și practica deliberărilor anumitor organizații sociale, care, fie că sunt recunoscute În validitatea lor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
document al Dreptului muncii”. Autorul enumera aici, ca statute: al datoriilor de membri, excluderea străinilor, ucenicia, prețul muncii, interdicția concurenței etc. Ele conțineau, totodată, regulile la alegerea consulilor, la reuniunea adunărilor, la examinarea și soluționarea litigiilor etc. Statutele corporațiilor de negustori sunt asemănătoare, ele având o importanță fundamentală - observă Giorgio del Vecchio - pentru istoria dreptului comercial, căruia i-au fost sursele principale. Sunt importante, de asemenea, chiar remarcabile, de exemplu, ordonanțele elaborate de navigatori sub formă de uzanțe, cum sunt cele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un pui de câștig, din marile hoții ale ăstora. S-a dus. A transformat suma în lei. A revenit, au făcut jum-jum. Apoi, fiecare a plecat în direcția sa, să-și plaseze leii în afaceri. Hoțul neprins este, din totdeauna, negustor cinstit. Unde dai și unde crapă Polițistul Sandu Aldea era un om tânăr,bine făcut, înzestrat cu mult vino-ncoa, Măndița, vecina de la blocul din deal, cu la fel de mult nu mă lăsa. Ce s-o fi mai întâi înfiripat, iar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
complet. Și așa mai departe... [...]. Leacurile bizare pe care doica i le dă naratorului. Nu sunt invențiile mele. Le-am copiat dupa «Canonul» lui Avicenna, fără să le modific deloc.“ După propriile mărturisiri, pentru fundamentarea asemănării tatălui cu unchiul, cu negustorul de mărunțișuri, cu naratorul etc., a folosit lucrarea „Dublul și Don Juan“, de Otto Rank, iar pentru dragoste, „Lady Macbeth în sat“, de N. Leskov. Tentativă de clarificare? Sau dorință secretă de obscurizare a operei? E pariul cititorului român... Traducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
din clipa în care aflam că-i place unul, îl pândeam, comiteam mii de josnicii și-i debitau mii de platitudini, ca să mă împrietenesc cu el, să-l flatez, să-l îmbrobodesc. Și ce amanți! Vânzătorul de mațe, muftiul, notarul, negustorul de măruntaie, băiatul de la dugheana din colț, filozoful. Numele și titlurile se schimbau, dar toți erau niște bădărani. Spre ei mergeau preferințele ei. Și ce mârșăvie! Cât mă înjoseam! De necrezut! Mi-era teamă să nu-mi pierd soția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de lumea sensibilă, gata să mă pierd în curgerea eternă. Rostii în șoaptă, o dată și încă o dată: „Moarte, moarte... unde ești?“ Asta mă calmă. Închisei ochii. Mă regăsii în piața Mohammadiyeh. Ridicaseră o gigantică spânzurătoare, în ștreangul căreia atârna bătrânul negustor de mărunțișuri din față. Câțiva sergenți beți beau vin lângă stâlpul spânzurătorii. Soacra mea, cu fața stacojie și cu o expresie amintind de soția mea când e furioasă, cu buzele palide și ochii rotunzi, înspăimântați, mă trăgea afară din mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
încleștam pumnii sub cuvertură. Dar nu se întâmplă nimic extraordinar. În sfârșit, pe jumătate ațipit, am auzit scârțâitul ușii dinspre stradă, pașii doicii care, târându-și sandalele, se ducea să ia pâine și brânză. Apoi răsună vocea îndepărtată a unui negustor: „Dude negre, bune pentru fiere!“ Nu, viața reîncepea, istovitoare, mereu la fel. Lumina era mai vie. O rază de soare, reflectată în apa bazinului, pătrunsese în camera mea prin lucarnă și tremura ușor pe plafon. Visul din noaptea precedentă îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o moarte curioasă: se uscară pe loc. Din gură, două picături de sânge le căzuseră, la fiecare, pe haine. Celor pe care îi atingeam li se detașa capul, care râdea. În fața unei măcelării, văzui un om care semăna cu bătrânul negustor de mărunțisuri, vecinul nostru; avea gâtul înfășurat într-un fular și ținea în mână un cuțit mare. Mă privea cu ochii săi roșii de parcă i-ar fi tăiat cineva pleoapele. Am vrut să-i iau cuțitul, dar capul i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
vreme, am fixat cu o privire năucă grinzile camerei; le număram, apoi o luam de la capăt. Nici n-apucasem bine să închid ochii, că auzii un zgomot. Doica mătura încăperea. Îmi adusese prânzul sus; puteam să-l văd pe bătrânul negustor de mărunțișuri din față. Nu-l vedeam decât pe măcelar, în colț, la stânga. Și gesturile sale care, observate de la lucarnă, păreau înfricoșătoar, apăsătoare și grave, păreau, contemplate de la mare înălțime, ridicole și meschine. Ai fi zis că omul ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]