720 matches
-
mai cităm încă și orașele din Germania de Sud, precum Augsburg și Nürnberg, cetățile de pe coasta Atlantică ce practică comerț cu vin și sare (Nantes, La Rochelle, Bordeaux), în sfîrșit, porturile Mediteranei occidentale, precum Montpellier și Barcelona. Numeroși sînt, însă, negustorii care, pînă în secolul al XIV-lea, preferă să o apuce pe drumurile terestre, în ciuda pericolelor ce se puteau ivi pe parcurs, și aceasta deoarece condițiile de navigație pe Atlantic sînt grele. Pentru a scurta traseele, oamenii de afaceri din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
diocezelor romane din Imperiul tîrziu, și burgurile sau castra, înălțate pentru a ține piept năvălitorilor, începînd cu secolul al XI-lea, în contextul relansării comerciale, cei care au determinat în mod esențial reînvierea orașelor și rapida lor dezvoltare au fost negustorii care-și instalează antrepozitele și activitatea în junii aglomerării inițiale, (sau care încă mai subzistă), mai precis în jurul portus-ului atunci cînd orașul se află în apropierea unui fluviu sau al periferiei tîrgului (foris burgus care a dat "faubourg" în franceză
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
acesta. "Burghezia" nu-i smulge "nobilimii" independența și libertățile pentru că ambele categorii sociale sînt părți active într-un proces care tinde să păstreze puterea municipală în mîinile celor bogați; și în centrul acestui proces, cei ce au inițiativa nu sînt negustorii, ci aristocrația funciară. Cucerirea unei autonomii municipale dorite de burghezi și impuse prin forță seniorului local ține deci de o legendă. Sau, cel puțin, generalizarea abuzivă, operată plecînd de la cîteva exemple, culese în secolele al XI-lea și al XII
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fără spovadă nu știu, poate a fost printre bulgari care, din obișnuință sau mai mult chiar născându-se printre turci, și-au pătat natura și din prea multă devoțiune nu au dat de veste, ori aflându-se pe drumuri pentru negustorie, trecând chiar și în Valahia, nu au putut să ne spună; nici Conventualii și nici ceilalți nu sunt obligați să meargă pe urmele vreunui negustor ori să alerge din casă în casă la o vânătoare de 4 așpri; așadar, nefiind
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ghicit. Întâi aveau prisăci cu duiumul. Să-ți aminteasc doar că la 15 oct.1690 (7199) Constantin Cantemir voievod întărește mănăstirii Aron Vodă stăpânirea a două locuri de prisacă mai sus de Hlincea. Si pe urmă aveau legături cu toți negustorii din târg și de aiurea. - Cuvioșiile lor nu duceau lipsă nici de păduri și nici de locuri de pescuit, mărite Spirit. Uite ce spune Moise Moghila voievod la 4 frb. 1634 (7142): „Dat-am cartea domnii mele lui Toader și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
revoltat după atâția amar de ani, dar noi cei ce viețuiam atunci? Eu aș spune că e mai bine să mergem mai departe. Si ca socoteala să fie rotundă, să mai spunem că patriarhii Ierusalimului nu erau tari numai în negustorie (Hrisantu), ci și în blesteme (Dositheiu). O perlă de blestem o face sfințiia sa la 13 mai 1677 (7185). Si pentru mai nimic. Ii blestema pe cei ce nu vor ține seama de scutirile acordate poslușnicilor de Antonie Ruset voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu ei. - Pentru că a venit vorba de evrei, unul dintre colegii noștri era pui de jidan. Nu se supăra bietul copil că i se spunea așa. Îl chema Șimon. Avea, într-adevăr, o minte ascuțită, dar înclinată mai mult spre negustorie. Am fost mirat oarecum când mi-am dat seama că Șimon al nostru încearcă să-mi intre sub piele. De ce vrea oare jidanul să-mi fie prieten?! mă întrebam. În ghiozdanul cu cărți cu care venea la școală - nu purta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ideea că o astfel de pers pectivă e încă foarte îndepărtată mă irităă Ura ca mod de viață Mânia e omenească. Poate fi și divină. Se vorbește de „sfântă mânie“, de furia zeilor, de Iisus izgonindu-i cu biciul pe negustorii din templu. Ura însă, ura constantă, tenace, devenită ocupație cotidiană, e în afara omenescului. E o boală sufletească, o volup tate morbidă, o viclenie a demonilor. Nu poți trăi fără încetare sub semnul ei, dacă vrei să-ți conservi sănătatea interioară
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se vor plânge că ar fi lezați în desfășurarea activităților lor comerciale 167. În urma intervențiilor nunțiului austriac de la Constantinopol și ale agentului consular Raicevich, la 2 martie 1784 s-a obținut din partea domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat, scutirea de contribuție pentru negustorii austrieci care făceau comerț în Moldova, iar pentru mărfurile cumpărate sau vândute în Moldova, plata unei taxe vamale de numai 3 % din valoare 168. Câteva zile mai târziu, același domn al Moldovei dădea un alt hrisov, prin care acorda înlesniri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin punerea în funcțiune a unor fierbătoare de sare, precum cele de la Slatina Mare, ce produceau câteva tone de sare săptămânal, s-a reușit să se realizeze o producție internă de sare recristalizată importantă, reușindu-se combaterea speculei făcute de negustorii evrei cu acest tip de sare, adusă din Galiția. Concepțiile fiziocratice împărtășite de Iosif al II-lea, transferând plusvaloarea din sfera circulației în sfera producției, puneau accent, conform doctrinei dreptului natural, pe dreptul de proprietate, pământul fiind temelia producției, izvorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acestor bani din țară, și ar fi favorabilă comerțului, de vreme ce aceasta este de aceeași calitate ca și cea din Moldova, chiar dacă aceasta ar urca cu 1 sau 2 creițari la desfacere, lucru cu privire la care m-am sfătuit pe rând cu negustorii. E. Contribuția anuală pentru vinul adus din Moldova ar putea fi redusă, dacă acesta s-ar aduce din Ungaria, spre folosul supușilor imperiali, în care caz însă interdicția combinată a rachiului și a vinului din Moldova ar fi dăunătoare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
subminează dramatic orice construcție socială majoră la noi este tocmai lipsa de încredere în "celălalt", hrănită într-o lungă istorie de secole de raportare deficientă a spațiului public la cel privat, cu tot cortegiul de atitudini duplicitare ce țin de "negustoria simbolică" a unei societăți centrate nu pe dezvoltare, ci pe supraviețuire. Prin urmare, putem conchide că la noi cultura organizațională majoritară exprimă un pattern valoric, atitudinal și valoric diferit de cel al majorității țărilor care compun UE, favorizînd autarhismul și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spoitori, vorbitori de limbă turcă cu unele elemente bulgărești, profund influențați de cultura și tradițiile turcești care sunt așezați mai ales În Dobrogea; - lovari - rromi unguri așezați mai ales În Transilvania și Banat, care se ocupau, În trecut, cu geambașia / negustoria cu cai. Acest neam a renăscut după anul 1990; - rromungre (romungre) - rromi unguri profund influențați de cultura maghiară, așezați mai ales În Transilvania și Banat, care s-au sedentarizat practicând agricultura, dar și alte meserii mai nou apărute care să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de rromi din țara noastră și foarte mulți dintre ei nu-și mai recunosc originea rromă;boldeni / florari - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu confecționarea florilor artificiale pentru coroane, coronițe, jerbe, iar astăzi vând flori și se ocupă cu negustoria de orice produse primare sau manufacturate. Numele neamului vine de la cartierul ”Bold” din București unde s-au sedentarizat aceștia la Începuturi;lustragii de ghete/văcsuitori- rromi proveniți din vătrași care au dispărut Însă, treptat, după perioada interbelică, când erau foarte
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Simbolul internațional al etniei rrome? 4. Alianța pentru Întreaga viață Între cele două familii de rromi? 5. Întreprinzător? 6. În ziua de .... după Paște, se sărbătorește Paștele rromilor ? 7. Țara de origine a rromilor? 8. Rromi care se ocupă cu negustoria de cai? 9. Rromi care, În majoritatea lor, și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lemn, negăurite, prin prinderea capetelor de mănunchi; - lipirea lor cu clei de brad sau Încleierea cu clei natural având la bază rășina. O altă ocupație a rromilor, dispărută În vremea comunismului și rectivată după anul 1990, a fost geambășia sau negustoria de cai. Proverbul ”un țigan fără cal nu e țigan adevărat!” arată cât de important este liantul om-animal; legendele spun că rromii geambași cunoșteau graiul cailor. Geambașii cei mai vestiți erau lovarii din Transilvania, fiind una dintre ocupațiile importante ale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cumpărau un cal bolnav la un preț foarte mic, aveau grijă de el, și când acesta era din nou Într-o condiție bună, Îl vindeau la un preț mult mai mare. De aici a rezultat o altă meserie specifică rromilor, negustoria cu cai sau geambășia. O altă ocupație pierdută În zilele noastre a fost ursăritul sau umblatul cu ursul, practicat de către ursari. Ursăritul era o meserie, iar ursarii erau deseori solicitați de dresori. Dresarea puilor de urs era drastică. În sunetul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nu-i poate refuza aproape nimic: „Orice; mă știi cum Țiu la nevastă și la tine.”); În absența stăpânului, plecat mai toată ziua cu afaceri, Îi revine lui Chiriac greaua misie de a o consola pe Veta: „Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du- te dincolo, mă rog, ca omul cu daraveri, toată ziua trebuie să lipsesc de-acasă. Pe de altă parte, ce să-Ți spui! am ambiț, Țiu când e vorba la o adică la onoarea mea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În limba maghiară, având În vedere că În ’40 a avut loc cedarea Ardealului de Nord Ungariei horthyste, pe baza Dictatului de la Viena. Părinții erau tot din localitate, atât mama, cât și tata. Până În ’40 tata s-a ocupat de negustorie, iar mama a fost casnică. În ’41, dacă rețin exact data, a fost dus pe frontul antisovietic de către armata maghiară, În detașamentele de muncă. - Ce vârstă avea atunci? - Tata avea atunci 40-41 de ani. În orice caz, În 1942 s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aibă relații direct la Dumnezeu, ușa din stânga, că nimeni nu-l băga În seamă - era muritor de rând: „Să stea dracu’ acolo, să zică mersi că nu-i facem mai rău”. Nemții se ocupau aproape exclusiv de fabricație și de negustorie - deci industriași sau negustori. Și o mare categorie, numeric vorbind, se ocupau de agricultură, dar Într-un stil care astăzi s-ar numi fermier modern. Aveau tractoare... pe vremea aceea... și cu tot ce făceau, sașii mergeau la piață. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zi stăpânirea lumii. De aceea avem perindarea la conducerea statelor, la cârma lumii, a celor ce cred că țelul este bunul trai și nu mulțumirea, lauda și recunoștința față de Dătătorul a toate. De aceea strădania pentru afaceri, pentru productivitate, pentru negustoria care îmbogățește peste noapte și nu pentru muncă cinstită, binefacere, dragoste și pace! Nu numai pentru a ne hrăni, îmbrăca și adăposti, ajutând neputincioșii, ci pentru a specula lipsurile altora, adunând bogății de care dispunem ca să-i înșelăm pe cei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sașilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradiție istorică pentru naționalismul evreiesc sau german 90. Atunci cînd detestabilele manifestări antisemite s-au întețit, el a făcut o declarație crucială. Referindu-se la românizarea orașelor, Iorga susținea că negustoria cu amănuntul a evreilor ridicase prețurile grație statutului lor de misiți. Iorga nu considera acesta drept un profit legitim, adăugînd că, dacă un negustor român cu amănuntul ar face așa ceva, l-ar considera la fel de vinovat. Pe urmă (ținînd cont de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acum la mine, dar fără să zâmbească, neîncrezător, cu o privire anxioasă. Ce gură sensibilă și tânără avea! Cum s-a descurcat tânărul ăsta blajin și timid ca militar? Mama era aceea care lua hotărârile și care se târguia cu negustorii. Poate că ceva din duritatea ei nordică se infiltrase și în mine, făcându-mă să vreau să intimidez lumea, determinând-o să mă accepte la valoarea pe care mi-o asumasem singur. Pe urmă am văzut, ivindu-se de sub o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
comuna Suraia, două-trei mașini de muncitori, de pe unde Dumnezeu știe! Eu nu pot să vă spun de unde... Și când a’ venit ăștia în comună, eu eram cu tata și mă duceam la Broșteni de Vrancea să cumpăr fructe, că făceam negustorie. Și când am venit înapoi era comuna împânzită de doișpe-treișpe echipe, pe sectoare. În mahalaua noastră, acolea și-n alta mai departe încolo, s-auzea țipând. Vă spun sincer... Io eram tânăr, aveam 23 de ani nu împliniți, atunci venit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
La fel stau lucrurile și în relațiile cu zeii sau demonii"586. Ovidiu Drâmba situează folosința monedei de hârtie de către chinezi în jurul secolului V î.Hr. și chiar începând cu secolul al IX-lea î.Hr. "Dar chiar din secolul IX î.Hr. negustorii se serveau de un fel de bilete de bancă, bancnote de hârtie care însă aveau un curs limitat la anumite regiuni și un anumit număr de ani"587. Dincolo de caracterul profund religios al folosinței primelor însemne monetare tipărite, vom sublinia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]