730 matches
-
-lea, pegra orașului. „Calul de spijă” va fi fost mult mai probabil cel al statuii, tot de bronz, a lui Henric al IV lea, de pe Pont-Neuf, pe vremea aceea principalul centru popular al Parisului, unde se produceau saltimbancii și mișunau negustorii ambulanți, șarlatanii, femeile publice, codoșii, o lume mai mult decât pestriță, din care nu lipseau nici pungașii și nici cuțitarii. 3. Cu privire la enigmatica „poliță cu maimuță”, Radu Albala propune ipoteza că „maimuța” ar fi girantul cerut de regulă pentru acceptarea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
gânditor și destul de cumpănit la vorbă, are două fetițe: Roza și Beti, și nevastă-sa Ernestina e pe cale de a-i mai dărui o fetiță. Domnu Freitay îmi mărturisește că are de gând să ia în arendă o moșioară, căci negustoria aceasta nu mai merge. Acu numai cu pământul se poate câștiga parale. Am strâns ceva bani, am moștenit de la socru-meu câteva zeci de mii, și acu caut o moșie... Dar e greu, căci pământurile se scumpesc... Numai dac-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locuită de lilieci și de umbre. O bănuială, o ușoară bănuială, tot rămăsese asupra negustorului bătrân. Din când în când, aducea bani și bucura pe cei de-acasă cu vreo afacere, misitie pe care ar fi făcut-o, căci de negustoria lui se lăsase. În vremea asta vine băiatul cel mare, licențiat în științi naturale și-și începe cariera de profesor în Târgoviște. Admirabil profesor imediat iubit de elevi, cu care făcea excursii, îi învață să alcătuiască ierbare etc. Băiatul, fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani, boală fără durere. Celui care are de plătit datorie de Paști, i se pare postul prea scurt. Banul împrumutat se duce râzând și se întoarce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în târgușorul gării o sucursală. Dar guvernul se schimbă, și negustorii declară că nu dau sprijin noului guvern dacă sucursala nu se desființează. D-l prefect trimite o vorbă; d. casier, fără avizul adunării generale, ridică marfa de la sucursală, și negustoria s'a isprăvit! Dar în jurul lucrurilor acestora se iscă oarecare zgomot. Tinerii lucrători, de la atelierul din Pașcani, fac gălăgie în adunări, cer bilanțuri amănunțite, cer să nu se facă politică, cer proceduri cinstite, și iată că se ivește prilejul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost semnată niciodată; prin cumpărarea de bonuri belgiene la Pacea de la Amiens, pace despre care el, Domnul de Talleyrand, știa înainte de a fi cunoscută de public; prin instituirea regatului efemer al Etruriei; prin secularizarea proprietăților ecleziastice din Germania; prin negustoria de telal pe care a făcut-o cu opiniile sale la Congresul de la Viena. A mers până la a vrea să vândă Austriei chiar și vechi acte din arhivele noastre; numai că de data aceasta a fost păcălit de Domnul de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
într-un loc sau între granițe.” CAPITOLUL 14 Identificarea cu romii Aceeași situație (descrisă la sfârșitul capitolului precedent) era și aici, în cartierul Simileasca, în primul an când am venit și am început lucrarea pentru Dumnezeu. Am început și eu negustoria. Mă iubeau romii și nu erau geloși pe mine, ba din contra, mi-au propus să merg cu ei în străinătate pentru a cumpăra marfă, urmând să o vindem împreună, în târguri. După ce mi-am făcut pașaport, am plecat cu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
interveneau cu unele măsuri, micșorând nivelul unor impozite sau prin schimbarea slujbașilor corupți. Un observator al vieții sociale din Basarabia, trimis de guvernul rus în scopul sondării situației din provincie, scria: “întreaga viață din Basarabia era dominată de duhul unei negustorii josnice.” Dar cum a evoluat activitatea de instruire și de educație prin intermediul școlilor în Basarabia? Faptul că locuitorii moldoveni, erau știutori de carte doar în proporție de 4-6% poate explica starea jalnică a sistemului de învățământ din Basarabia. Urmarea războaielor
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Irlanda. 2. grupul britanic stabilit în Galia și Britania. Zeul Lug-linx, râs - zeul descoperitor al tuturor artelor care-i însoțește pe călători și le arată drumul și care-i ajută cel mai mult pe oameni al câștiguri bănești și la negustorie. Lug este cel mai mare dintre vechii zei ai Irlandei și zeul cel mai venerat în Galia. El este inventatorul și patronul tuturor meșteșugarilor. Celții nu aveau un zeu sau o zeiță a dragostei. Și mai interesant este faptul că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
scos pe toți afară din templu, și oile și boii, și schimbătorilor le-a vărsat banii și le-a răsturnat mesele. Și celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luați acestea de aici. Nu faceți casa Tatălui Meu casă de negustorie. (Ioan, II, 14-16) Cu moscheile sale cu solul matlasat de covoare pe care te poți ciuci în voie pentru a pălăvrăgi ca într-un salon, islamul a perpetuat și o latură familiară în incinta sacră. Odinioară oamenii ieșeau la picnic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
anumite etaje ale turnului. Aș fi vrut și eu să mă amestec printre temerari, dar n-am vrut să-mi supăr fiica prin insistența mea către temeritate. Am colindat apoi piețele învecinate cu forfota turiștilor, îndemnați la tot pasul de negustorii de toate culorile, care-și etalau cu nonșalanță mărfurile tot mai atractive. Nu poți trece fără să nu cumperi un cât de mic suvenir... Acest lucru îl făcea cu prisosință fiica mea care, din timp în timp mai face și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ideea că o astfel de pers pectivă e încă foarte îndepărtată mă irităă Ura ca mod de viață Mânia e omenească. Poate fi și divină. Se vorbește de „sfântă mânie“, de furia zeilor, de Iisus izgonindu-i cu biciul pe negustorii din templu. Ura însă, ura constantă, tenace, devenită ocupație cotidiană, e în afara omenescului. E o boală sufletească, o volup tate morbidă, o viclenie a demonilor. Nu poți trăi fără încetare sub semnul ei, dacă vrei să-ți conservi sănătatea interioară
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
partizani ai marelui han a găsit prilejul să se răzbune și l-a ucis. La auzul acestei știri, Nogai, ca bunic, a trimis o puternică armată, a prădat Caffa, a nimicit mulți locuitori creștini, a luat în robie pe toți negustorii musulmani, alani și genovezi, și, după ce le-a confiscat bogățiile, a dat foc orașului. Aceeași soartă au avut-o, tot în anul 1298, și orașele Saru-Kerman, Kârkleri, Cherci și altele. La Sudak, cel mai mare centru comercial, a venit în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat. Apelul papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași bulgari își permiteau să jefuiască în voie pe negustorii genovezi, în martie 1316, în același oraș de pe teritoriul Moldovei. În Imposicio Officii Gazariae, printre daunele cauzate genovezilor în țările împăratului mongol, sunt amintite și acele de la Cetatea Albă. Ele au contribuit, în cele din urmă, la ruperea relațiilor diplomatice
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vânjoase ale tinerilor plecați în Transilvania, nu au putut organiza o apărare. Turcii călări au înconjurat rând pe rând satele și înălțimile și au luat mulți robi pe corăbiile lor. După ce au pustiit totul prin foc și au prădat pe negustorii genovezi și moldoveni de la Chilia, s-au retras încărcați cu bogății pe vasele lor și au plecat, fără a mai merge și la Vicina, unde fusese instalat de curând mitropolitul Macarius. Reținut de către cronicile turcești, care proslăvesc faptele de arme
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la 22 iunie 1368, el mai recunoștea ca stăpân la Cetatea Albă, în sudul aceleași țări, peste un teritoriu care mai târziu se va numi Paratalasia sau Țările tătărăști, pe Dimitrie, princeps tartarorum. În voievodatul acestuia, aveau voie să meargă negustorii brașoveni, saxoni și români cu mărfurile lor să facă negoț, fără a plăti tricessima, așa cum veneau și moldovenii, armenii și tătarii scutiți de vamă. Principele tătar, probabil un creștinat, era singurul simbol ce mai păstra pământul românesc din ceea ce fusese
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ale lui don Calabria. Iar don Calabria din Verona îl încurajează: «Isus este cel care vorbește prin dumneavoastră, despre reforma Bisericii, și mai ales a Vaticanului. Continuați. Nu vă temeți să folosiți fermitatea asupra Vaticanului și a trădărilor și a negustoriilor, ambițiilor și lingușelilor. Misiunea dumneavoastră e să pregătiți prin predicarea evanghelică sufletul unei lumi, care se îndreaptă în mod providențial spre unitatea popoarelor, spre fraternitatea dintre toți oamenii». Iar părintele Lombardi continuă, exortându-l pe papa să nu dedice prea mult
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se vor plânge că ar fi lezați în desfășurarea activităților lor comerciale 167. În urma intervențiilor nunțiului austriac de la Constantinopol și ale agentului consular Raicevich, la 2 martie 1784 s-a obținut din partea domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat, scutirea de contribuție pentru negustorii austrieci care făceau comerț în Moldova, iar pentru mărfurile cumpărate sau vândute în Moldova, plata unei taxe vamale de numai 3 % din valoare 168. Câteva zile mai târziu, același domn al Moldovei dădea un alt hrisov, prin care acorda înlesniri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin punerea în funcțiune a unor fierbătoare de sare, precum cele de la Slatina Mare, ce produceau câteva tone de sare săptămânal, s-a reușit să se realizeze o producție internă de sare recristalizată importantă, reușindu-se combaterea speculei făcute de negustorii evrei cu acest tip de sare, adusă din Galiția. Concepțiile fiziocratice împărtășite de Iosif al II-lea, transferând plusvaloarea din sfera circulației în sfera producției, puneau accent, conform doctrinei dreptului natural, pe dreptul de proprietate, pământul fiind temelia producției, izvorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acestor bani din țară, și ar fi favorabilă comerțului, de vreme ce aceasta este de aceeași calitate ca și cea din Moldova, chiar dacă aceasta ar urca cu 1 sau 2 creițari la desfacere, lucru cu privire la care m-am sfătuit pe rând cu negustorii. E. Contribuția anuală pentru vinul adus din Moldova ar putea fi redusă, dacă acesta s-ar aduce din Ungaria, spre folosul supușilor imperiali, în care caz însă interdicția combinată a rachiului și a vinului din Moldova ar fi dăunătoare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu ei. - Pentru că a venit vorba de evrei, unul dintre colegii noștri era pui de jidan. Nu se supăra bietul copil că i se spunea așa. Îl chema Șimon. Avea, într-adevăr, o minte ascuțită, dar înclinată mai mult spre negustorie. Am fost mirat oarecum când mi-am dat seama că Șimon al nostru încearcă să-mi intre sub piele. De ce vrea oare jidanul să-mi fie prieten?! mă întrebam. În ghiozdanul cu cărți cu care venea la școală - nu purta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
țării. Dimitrie Cantemir, foarte bun cunoscător al situației din Moldova, afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sudit, care însemna protectoratul puterii străine (Rusia, Austria, Prusia etc.), cu scopul de a evita plata taxelor către Vistierie. Statutul economic privilegiat al sudiților a provocat nemulțumirea meseriașilor și negustorilor pământeni, care vor protesta. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, negustorii din Huși și din alte orașe arătau domnitorului că sufereau mari pierderi din cauza negustorilor sudiți și cereau îngrădirea activității acestora. Răspunsul Domniei le-a fost defavorabil, domnul invocând libertatea comerțului. 1 4. Mișcări sociale în preajma și în timpul revoluției de la 1848
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune Ghiță D. Iacobeanu, hanul-crâșmă deschisă de Rosetti nu a dat rezultate și era concurat de hanul lui Sterian, care avea oameni pricepuți la comerț și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea de oaie și de miel; oile erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]