537 matches
-
pe masă. Apoi se auzi vocea monotonă a lui Nathan Eisler: — Fete tinere. Prostituate. Lui Lenny îi e teamă că soția lui va afla că le frecventează. Dudley oftă. — Nu-i de ajuns. Mai încercați. Păstrează fotografii porno ale celor... — Neinteresant, tovarășe. — Înșală Fiscul la plata impozitelor. Dudley scoase un „Ha! Ha! Ha!” — Și eu. Cum, de altfel, face și amicul Malcolm și cum ar face și marele nostru mântuitor Iisus Hristos dacă s-ar întoarce pe Pământ și s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
raport conținea șase pagini: cu Sammy Benavides, care i-o trăgea surorii sale, cu injecțiile cu heroină ale lui Claire De Haven și cu obiceiul lui Reynolds Loftis de a frecventa barurile de homosexuali. Restul era material de umplutură, chestii neinteresante în comparație cu contribuțiile lui Mal și Dudley. Materialul strâns de Danny Upshaw avea două pagini - speculațiile făcute în urma trasului cu urechea și a pipăielilor cu stângista de Claire. El și cu puștiul nu făceau tocmai furori cu eforturile lor de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca o durere ce-i chinuia tot trupul. Ardea de nerăbdare să pornească pe urmele acelora care se încumetaseră să pătrundă în inima orașului. Unul dintre ei era singur. În timpul prânzului, oamenii îi oferiseră diferite mâncăruri de-ale lor, toate neinteresante pentru el. Nu păreau să-și dea seama că el avea nevoie de ființe vii. Idul nu era doar o substanță, ci un complex de substanțe, care nu putea fi obținut decât din țesuturile încă fremătătoare de viață. Minutele treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
școlară. Autoarea respectă, cu o seriozitate naivă, anumite reguli ale construcției epice, fără să încerce să facă ea însăși regulile. Descrierile de natură, portretele personajelor, dialogurile, analizele psihologice - totul ‹ este corect, demn de respect și, din punct de vedere literar, neinteresant. Protagoniștii romanului sunt o absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, Catrina Barbu, și conferențiarul universitar Cornel Opreanu, de care tânăra se îndrăgostește în timpul studenției și sub a cărui coordonare lucrează ulterior pentru descoperirea unei substanțe (eritropoetina) necesare în combaterea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
umeri și-a Încercat să facă haz. — Mai știu și eu?! Poate c-am Îmbătrânit. Însă tabloul ăsta e ceva aparte. De cum l-am văzut m-a cucerit. Am rămas cu gura căscată. Am găsit În el ceva care făcea neinteresant și banal tot ce realizasem vreodată În viață. Atârna acolo, pe un perete, atât de nelalocul lui În acel enorm apartament din Elveția. Aveam același sentiment pe care-l am când mă duc la vreo amărâtă de grădină zoologică din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sîngele meu fierbinte, secretul se îngreunează. Dar mantia sa poate să-mi ascundă infirmitățile și asta îmi dă putere. Falsul îmi pilește colțurile și umbrele devin blînde. Încerc să-mi ușurez povara spovedindu-mă oricui dar pentru toți adevărul e neinteresant și, poate, însăși spovedania mai minte. Secretului meu i se adaugă secretul general. Prima minciună se naște odată cu întîlnirea dintre doi oameni. Prima minciună: „Te iubesc!“. De la salutul condescendent, un „te iubesc!“ mai mic și pînă la dragostea pîrjolitoare, apropierea
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
strigă adevărul? Doar el nu schimbă pe nimeni, nu cade nici o lege. Ne liniștește doar ca o povară de care ne scuturăm. Ne iartă și ne lasă mai departe, mai liberi în minciună. Acum știu. Pentru că adevărul e banal. E neinteresant. Prea mult în jur și înăuntrul nostru ca să ne pese de el. Ceea ce-ai spus tu e teribil dar n-are nici o importanță.” E exasperant cum reușește să murdărească tot. La bagatelizarea asta a tot ce e sacru în
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de carton în care toți bănuiau că se afla pizza. Nici unul nu încerca să-l privească pe celălalt, erau niște străini fără istorie sau identitate, genul de oameni cu care te întâlnești o dată în viață și atunci în locuri total neinteresante - pe scara rulantă sau în metrou -, când nu poți face nimic pentru a-ți etala calitățile tale de individ al acestui secol atât de modern. Fiecare mișcare a vecinului putea fi anticipată, de pildă bătrânul din colțul din dreapta își dregea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
atâta rău, pe cât bine (căci, după cum Însuși Platon o spune, dacă maestrul e cel care Își alege ucenicii, cărțile nu‑și aleg cititorii). Aprins de gânduri necurate și Încins probabil de votcă, Ben Haas hotărî ca dintr‑un ins total neinteresant - ucenicul nefiind În stare să răspundă la nici o Întrebare disimulată a Maestrului - să facă un hasidic (cuvânt ce semnifică instruire, inițiere, umilință) dacă nu cumva putea fi vorba de o pornire inconștientă de parodiere a lui Pigmalion, după cum crede Franckel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
perfect. În ziua în care a venit coafată la întâlnire, ți-ai zis, în gând, că totul s-a sfârșit. Părul ei, lung și drept, până atunci, de zeitate nordică, era numai cârlionți. O oaie. Ai găsit-o, dintr-odată, neinteresantă, vulgară, capabilă de orice. Ai dispărut. Pentru tine se coafase. Ai conviețuit, apoi, cu femei dominate de alcool, de sex ori de nebunie! Tutunul era un fleac! Le-ai distilat în Caravella. Pornind de la Prințesă, altădată, ai inventat Femeia solară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ce ai fi găsit în decorul trivial de încărcat al unei producții Parsifal, dacă un astfel de lucru e omenește posibil. Am întârziat acolo o vreme, citind despre oi și în cele din urmă făcând câteva poze acestor animale total neinteresante. În spatele Stâncii Oilor se găsea un turn de observație de pe care se putea vedea în fața Sectorului Păsări și de fapt toată Grădina Zoologică, și mi-am zis că ăia 10 pfenigi pentru a urca păreau niște bani cheltuiți cu chibzuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
identitatea națională, independența față de ruși, nu știau încă gustul amar al sclaviei la alți români. Îi descopereau pe Goga, Blaga și Eliade. Nouă, toate acestea ne intrau firesc în metabolismul intelectual, erau istorie oficială și, tocmai de aceea, istorie banală, neinteresantă, nerevelatorie. În schimb, spre noi venea o adiere mult mai seducătoare. Ea n-avea nimic de-a face cu național-comunismul. Această adiere avea sunet Beatles, imagine Hendrix, emblemă Angela Davies, era populată cu mulțimi de hippies. Avea filosofie marcusiană, leagăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o citește atent. Vădit impresionat, o bagă între faldurile chimonoului. — Practic, toate lichidările judiciare sunt făcute prin biroul nostru notarial. Tot ce vezi în casa asta a fost cumpărat la licitațiile organizate de noi. — Liliane, dacă ți-aș spune povestea neinteresantă a vieții mele, ai vedea că pot să mor fără nici un regret. În afara celui că n-am apucat să devin cetățean francez. Îmi vine iar să plâng. Mai dă-mi un pahar. Ia toată sticla. Între noi, nu mai e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu te speria. Doar în trecere, să te felicit. Nici nu știu ce-ar trebui să-ți urez. — Poate că știți. Știți destule... prea multe. Dar nici ceea ce știți nu v-ar ajuta. Urați-mi să trăiesc într-o epocă neinteresantă... Irina îl privește. Verdele tulbure al privirii ei îl intimidează, vocea ei răgușită și arsă îl intimidează. — Poetul acela oriental, doar știți... se ruga zilnic pentru asta. Să-l ferească cel de sus de o epocă interesantă . Câtă dreptate avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ne izolam ca niște perechi de oameni bătrâni, căsătoriți de foarte mulți ani. Nu-mi doream altceva decât să devin bătrână și plictisitoare alături de Patrick, chiar dacă unii mi-ar fi reproșat că nu mai merg la petreceri și sunt din ce în ce mai neinteresantă. Will, prietenul lui Patrick, se făcuse criță. E un tip gras, care nu se îmbată cu una, cu două. Nu i s-a adus băutura la masă, ci ne-am servit singuri de la bar, de câte ori am simțit nevoia, dar noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
demn. Două tinerele nostime și vesele distribuie pliante cu un salon de cosmetică. Râd și se amuză, se Îmbrâncesc și vorbesc incontinuu. Pentru ele nu există decât prezentul fabulos și complicitatea savuroasă cu el. Restul nu contează. E cumplit de neinteresant. Antoniu mănâncă o banană pe care a primit-o de la o măturătoare. Face câțiva pași pentru a arunca coaja la coșul de gunoi; un aurolac cu figură rătăcită aspiră din punga de plastic, substanța toxică ce-i Întunecă mințile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să le cântăresc din ochi, m-am Îngrijorat de cât aveau să-mi Îngreuneze valiza toate acele obiecte de lemn, metal, piele și mai știu eu ce! Nu mai vorbesc de cărțile pe cât de groase, pe atât de urâte, total neinteresante! Cât de drămuit este timpul care ne mai rămâne de citit În afară de stricta noastră specialitate, știți foarte bine! „Dar voi vreți să mă omorâți, dragii mei”, le-am spus la un moment dat. „Voi vreți, pur și simplu, să scăpați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
despre plăcut, ci despre util... E, desigur, rolul gazdei să modereze astfel de momente, În care discuția se Întoarce mereu În același loc, o dispută Între profesor și soția lui care sigur ține de altceva decât de acest personaj, total neinteresant. Și Antonio o face În stilul său obișnuit, care evită sentimentele; sau nu are acces la ele. De fapt care au fost deosebirile Între lumea noastră și lumea din acea partecare l-au izbit În primul rând? Îl Întreabă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
când, trebuie să mai scriu câte un articol de fond, de obicei vreun preamărit comunicat de presă, o mică adiere de PR ce trebuie folosită pentru a umple niște spațiu, și vai, cât mă pot distra la această treabă aparent neinteresantă! Împart comunicatul de presă pe părți și o iau de la capăt. Dacă unii dintre colegii mei care roiesc pe-aici, cum ar fi reporterii și redactorii care scriu articolele de fond, s-ar deranja să citească ce-am scris eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dorm. Legănatul trenului, care doar pe oamenii fără gânduri și complicații psihologice îi aruncă într-un somn nesimțitor, nu putea avea același efect asupra spiritului meu încărcat de Capitală. Probabil orice călătorie cu trenul e prea scurtă pentru a deveni neinteresantă și a mă face să doresc cu adevărat să adorm. La Brașov, în orașul „meu“ pierdut despre care cred că am prea vorbit, aveam jocul preferat pentru primele două-trei seri după ce ajungeam cu trenul din București: noaptea căzând devreme în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
timid. Poate nici până azi nu m-am schimbat, dar pe atunci acea stare îmi îngheța cuvântul la porțile buzelor. Mereu mă temeam să nu supăr pe careva, mereu aveam impresia că e o dovadă de prostie să rostești ceva neinteresant. Stătusem prea mult printre tineri care credeau că lumea-i a lor dacă beau un pahar de alcool. Dese ori mă trezeam că fac flotări sau genuflexiuni, așa, doar ca să nu-mi ies din formă, îmi depărtam picioarele până la limita
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
el, numai când avem prilejul să-l întîlnim a doua oară. Moartea, însă, o întîlnești o singură dată. Poate de aceea nu știm nimic despre ea. Pe de altă parte, e clar că numai ceea ce e prea bine explicat devine neinteresant. Specialiștii ne asigură că lumea clasică e senină, echilibrată, însetată de claritate. Trei prejudecăți! Trei fraude! Trei frumoase minciuni care s-au impus. Și unde? Chiar acolo unde Apolo și-a fixat reședința pentru a adopta un ton oracular. La
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
totul intra în normal, dânsa mereu îndrăgostită, iar eu din când în când dorind-o, iar restul timpului petrecîndu-l cu ea, uneori din afecție, alteori din milă sau din plictiseală și mereu cu impresia că-mi sacrific tinerețea în mod neinteresant. Mintea ei capabilă de a uita imediat s-a trădat mai ales atunci când a trebuit să se mute cu familia ei în provincie. Cred că acest eveniment a produs, de fapt, tragedia de la urmă, și de am fi rămas împreună
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
țigării. O plimbare pe Eighth Avenue cu acoperișurile lui plate - până dincolo de garaje și depozite - este echivalentul vizionării unui documentar cu extratereștri numit Pământeanul, un film nereușit, prost regizat și mixat fără urmă de sensibilitate, lipsit de finețe, fără concept, neinteresantului acordându-i-se un spațiu egal cu interesantul. Trebuie să alegi. Trebuie să alegi tot timpul. Am intrat grăbit pe ușa de la Ashbery, trecând de uniformele zâmbitoare și pornind-o de-a dreptul pe scări. Paisprezece etaje, paisprezece geamuri duble
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
m-am mai oprit din drum. Ce-a spus Sergiu prima oară când a văzut o pictură de-a ta? — Că e un borș. — Cum așa? Avea dreptate, pentru că ce făceam eu la început erau niște portrete în tuș, complet neinteresante. El era un rafinat, un perfecționist. Zicea: „Ce? Asta-i pictură? Nu vezi că n-are ritm, că nu transmiți nimic?“ — Cred că te-a făcut praf când ți-a spus asta. — Nu-i dădeam pe moment dreptate, fiindcă mă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]