617 matches
-
Dumnezeu ar fi putut-o naște dar n-ar fi voit-o. Însă aceasta chiar și numai gândindu-ne am huli pe Dumnezeu. Or, e lucru limpede pentru oricine că amândouă aceste alternative ascund în sine un lucru nebunesc și nelegiuit. Căci nu se potrivește nici să spui că Dumnezeu a înaintat de la neputință la putință, dar nici că, având putința s-o facă, totuși ar fi neglijat ori ar fi amânat să nască Înțelepciunea! Acesta-i temeiul pentru care, din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
transformă pe Alfeu în râu, iar pe Arethusa în izvor. Câtuși de puțin descurajat, Alfeu, metamorfozat în șuvoi de apă dulce, își continuă călătoria pe sub mare, neamestecându-și apele cu cele sărate; ajunge apoi în Sicilia și își atinge scopul nelegiuit unindu-se cu apa izvorului. Care este lecția pentru istoriografia alternativă? Un flux poate să nu se amestece cu mediul ambiant, el poate să persevereze în ființa sa și să-și împlinească destinul prin manifestarea încăpățânată a puterii sale de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
născut la Nazaret - un sat a cărui existență este revelată de arheologie la trei secole după moartea (!) celui mai celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard operele nelegiuite - evident, toată literatura hedonistă este sortită și ea focului! -, osândesc din principiu trupurile și sufletele, contaminează prezentul cu pulsiunea de moarte, dar și viitorul, eternitatea chiar... Pentru prima oară într-o civilizație, moartea ajunge la putere - și pentru multă vreme
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un hamal năbădăios”13. Deoarece nu are partener, Sophia-Prounikos Își caută unul În zonele inferioare ale universului (ad inferiores partes), știind, și deplîngînd totodată acest lucru, că Tatăl nu-i aprobă fapta (sine bona voluntate patris) - care este, prin urmare, nelegiuită. Aici devine necesară o paranteză. Sophia, oricît de periferică ar fi poziția ei În Plinătatea eonilor, rămîne o ființă spirituală; mai mult decît atît, ea este exclusiv spirituală. O caracteristică a sistemelor pe care Jonas și alți specialiști le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pură pe care o primise de la Sophia. Totuși, această glorie hipercosmică Îl așează de drept În fruntea Arhonților: „Iată de ce s-a numit el Însuși Dumnezeu, căci era din cale afară de mîndru de locul de unde ieșise”42. Într-adevăr, „este nelegiuit În nebunia dintr-Însul, căci a grăit: «Eu sînt Dumnezeu și nu există alt dumnezeu În afară de mine», neștiutor cum este de izvorul lui, de locul de unde a venit”43. După ce creează Hebdomada planetară, Ialdabaot le dă planetelor masculine parteneri feminini
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
apostasia) lui Ialdabaot. Plină de rușine, se ascunde În Întunericul Ignoranței, pradă unor mișcări haotice 65. În acest moment, Ialdabaot-Authades (Trufașul) află de existența mamei sale, continuînd să ignore Însă ceea ce există dincolo de ea. Sophia izbucnește În plîns la vederea nelegiuitei lucrări a fiului ei. Divinul ei consort (Syzygos) o aude, și la intervenția celorlalți eoni și cu Îngăduința Spiritului Nepătruns (aoraton) se coboară pentru a Îndrepta lucrurile. În timpul acestei operații Sophia nu este reprimită În Pleromă, ci rămîne În așteptare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cerul său pe Enoh. Enoh scrie șaptezeci și șase de cărți cuprinzînd descrierea acestei Împărății cerești inferioare, iar astfel oamenii uită de cele șapte ceruri de sus, ale Tatălui. Mai mult, Enoh Își Învață fiii „rînduiala jertfelor și a ritualurilor nelegiuite”46. Tatăl hotărăște atunci să-l trimită pe Isus, Fiul care șade alături de el, pentru a dezvălui adevărul. Sathanas află de intențiile lui Dumnezeu și Îi trimite lui Moise bucăți din trei arbori, ca să facă din ele crucea lui Isus
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Referitor la atitudinea sa demnă și neînfricată contra împăratului Valens, susținător al ereziei ariene, și la felul cum au biruit ortodocșii în frunte cu Sfântul Vasile într-una din disputele cu arienii, literatura patristică ne transmite această întâmplare: Odinioară, de nelegiuitul împărat Valens (364-378), în cetatea Niceea, s-au apropiat căpeteniile ereziei ariene cerând ca, din soborniceasca biserică cea din cetatea aceea, să gonească poporul dreptcredincios, iar Sfântul Locaș să-l dea adunării lor celei ariene. Și a făcut așa împăratul
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie sau prin chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri din mănăstire că, într-adevăr, "numai pravilele și canoanele interziceau, pe vremea aceea, accesul femeii în treburile dinlăuntru ale chiliilor, și deci și în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dragostea de țară și neam. Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul și mama care s-a călugărit, Doamna Marica, greu încercată mamă și soție care în ziua de Sfânta Maria 1716 a avut durerea să fie constrânsă să asiste la nelegiuita crimă a decapitării soțului ei și a celor patru fii ai ei la Bizanț. Constantin Brâncoveanu a trecut în rândul sfinților, este și rămâne pentru neamul românesc un exemplu de credință și iubire de neam. Dar cine ar putea uita
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dreptul la viață pentru a se bucura de ea. Un cunoscut doctor obstetrician american, pe nume Bernard Nathanson, fost director al unei clinici speciale, unde se efectuau mii de avorturi pe an, trezindu-i-se conștiința vinovăției pentru această faptă nelegiuită „a pornit cu cele mai moderne mijloace tehnice — ultrasunete, examinarea electronică a inimii fătului, să studieze evoluția copilului de la zămislire până la naștere pentru a se convinge ce fel de viață prezintă fătul și când începe viața lui. După un studiu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
o parte dintr-un creștinism degenerat": începînd cu secolul al XV-lea, precizează el, a încetat să-și mai exercite dreptul de a controla și de a conduce puterea vremelnică; a abdicat în fața acesteia, a stabilit cu regii un "pact nelegiuit", "aservindu-se intereselor monarhice". Totuși, Evul Mediu rămîne "epoca cea mai vrednică de ținut minte dintre toate epocile istoriei umanității"... De asemenea, trimițînd la Maistre, Comte apreciază că e cu totul absurd să-ți imaginezi ca "inevitabilă reconstrucția unui sistem
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
reguli care individualizează jocul actorilor (într-o manieră foarte apropiată de mizanscena lovinesciană), după cum urmează: se folosesc mai mult umerii și capul; se pune accent pe compoziția feței ("face making") starea sufletească "citindu-se", după cum am văzut, pe chipul personajelor (nelegiuitul, de pildă, poartă obligatoriu mustață: ca Diomo sau, în ciclul Bizu, Lică); gestul devine stereotip și se clasează într-un cod sui generis; discursul personajului melodramatic se caracterizează prin dicție impregnată de ritm, silabisire insistentă, ruperi de ritm (nu altfel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încearcă să justifice violența împotriva altor musulmani punându-le eticheta de apostați. Învățații au încercat să folosească excesele comise de teroriști împotriva acestora și să aplice legea islamică astfel încât să dezvăluie prăpastia dintre pretențiile sfinte ale teroriștilor și acțiunile lor nelegiuite. În cele din urmă, terorismul va fi învins de musulmanii adevărați care se vor uni să apere Islamul de criminalii care încearcă să-l fure. Pentru confruntarea cu Al Qaeda vom avea nevoie de toate instrumentele politicii noastre externe, inclusiv
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pe șefii traci la mediere, astfel nu va fi eficace nici-o soluție. -Nu armele, cuvântul viu trebuie să apere zeii. Nu șefii tracilor trebuie loviți, ci întunecatele bacante. Voi pleca singur fiți liniștiți, chiar mâine se vor îmblânzi ca leii. Nelegiuiții nu vor intra aici cu gânduri intrigante. Iată îți las sceptrul de pontif și coroana sacră de hierofant. -Ce ai de gând să faci, întreabă bătrânul preot înspăimântat. -Mâine domnia sângeroaselor bacante va înceta. Zeii cerești vor triumfa și vor
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
deșartă rămas-au urna, A lui Danau fiici auzind cîntarea-ți Fermecătoare. {EminescuOpIV 401} Lyde-asculta crimele-acelor fiice, Căci pedeapsa lor e să umple vasul, Ce de-apururi fără de fund se scurge - Soarta-ndelungă Urmărește crimele mari în iad chiar; Căci păcat mai nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor cu aspru Fier să le deie? Una numai, demnă de-a nunții faclă, Vicleni frumos pe cumplitu-i tată, Strălucind vestită de atunci prin secoli, Nobila fiică! - "Scoli, ea zise, tânărul soț trezindu-și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10. Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se înverșunează cu toții după mine. 11. Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți și mă aruncă în mîinile celor răi. 12. Eram liniștit, și m-a scuturat, m-a apucat de ceafă și m-a zdrobit; a tras asupra mea ca într-o țintă. 13. Săgețile Lui mă înconjură de toate părțile, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mă umplu de rușine și din adîncul minții mele duhul mă face să răspund. 4. Nu știi tu că, de mult de tot, de cînd a fost așezat omul pe pămînt, 5. biruința celor răi a fost scurtă și bucuria nelegiuitului numai de o clipă? 6. Chiar dacă s-ar înălța pînă la ceruri și capul i-ar ajunge pînă la nori, 7. va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui și cei ce-l vedeau vor zice: "Unde este?" 8. Va zbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
vreo fericire. 26. Și amîndoi adorm în țărînă, amîndoi sunt mîncați de viermi. 27. Știu eu bine care sunt gîndurile voastre, ce judecăți nedrepte rostiți asupra mea. 28. Voi ziceți: "Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiții?" 29. Dar ce! n-ați întrebat pe călători, și nu știți ce istorisesc ei? 30. Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruțat, și în ziua mîniei, el scapă. 31. Cine îl mustră în față pentru purtarea lui? Cine îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
tu zici: "Ce știe Dumnezeu? Poate să judece El prin întunericul de nori? 14. Îl înfășoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abia dacă o străbate!" 15. Ce! vrei s-apuci pe calea străveche pe care au urmat-o cei nelegiuiți, 16. care au fost luați înainte de vreme și au ținut cît ține un pîrîu care se scurge? 17. Ei ziceau lui Dumnezeu: Pleacă de la noi! Ce ne poate face Cel Atotputernic?" 18. Și totuși Dumnezeu le umpluse casele de bunătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13. Alții sunt vrăjmași ai luminii, nu cunosc căile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
15. Ochiul preacurvarului pîndește amurgul: Nimeni nu mă va vedea", zice el; 16. Noaptea sparg casele, ziua stau închiși; se tem de lumină. 17. Pentru ei, dimineața este umbra morții și cînd o văd, simt toate spaimele morții. 18. Dar nelegiuitul alunecă ușor pe fața apelor, pe pămînt n-are decît o parte blestemată și niciodată n-apucă pe drumul celor vii! 19. Cum sorb seceta și căldura apelor zăpezii, așa înghite locuința morților pe cei ce păcătuiesc. 20. Pîntecele mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
n-apucă pe drumul celor vii! 19. Cum sorb seceta și căldura apelor zăpezii, așa înghite locuința morților pe cei ce păcătuiesc. 20. Pîntecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-și mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac, 21. el, care pradă pe femeia stearpă și fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!... 22. Și totuși, Dumnezeu prin puterea Lui lungește zilele celor silnici, și iată-i în picioare cînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
drept mincinos; rana mea este jalnică, și sunt fără păcat." 7. Este vreun om ca Iov care să bea batjocura ca apa, 8. care să umble în tovărășia celor ce fac rău, care să meargă mînă în mînă cu cei nelegiuiți? 9. Căci el a zis: "Nu-i folosește nimic omului să-și pună plăcerea în Dumnezeu." 10. Ascultați-mă dar, oameni pricepuți: departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea! 11. El dă omului după faptele lui, răsplătește fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele. 17. Oare ar putea să domnească un vrăjmaș al dreptății? Și vei osîndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic, 18. care strigă către împărați: "Netrebnicilor!" Și către domnitori: "Nelegiuiților!" 19. Care nu caută la fața celor mari și nu face deosebire între bogat și sărac, pentru că toți sunt lucrarea mîinilor Lui? 20. Într-o clipă, ei își pierd viața. La miezul nopții, un popor se clatină și piere. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]