606 matches
-
Nu era nici frumoasă nici urâtă și începuse să mă plictisească discret această istorie... "Miroane, îi spuneam, caut-o, ea te așteaptă!" "Crezi?" "Sunt sigur!" Tăcea și nu înțelegeam de ce nu acționa sau de ce n-o uita, dacă lucruri de nemărturisit îl împiedicau s-o mai vadă. La restaurant se uita ca un șarpe la muierile altora și îmi propunea să le urmărim la plecare. Nu-și lua ochii de pe câte una și abia mai vedea ce are în furculiță. Într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
DE ACEEA FIECARE CLIPĂ DEDICATĂ ACESTUI SUBIECT DE CONVERSAȚIE ÎNSEMNA TIMP PIERDUT. RĂSPUNSE LINIȘTIT: \ ED, ÎNCETEAZĂ SĂ FACI O DRAMĂ DIN NELINIȘTEA TA. TREBUIE SĂ ȘTII CĂ NU AȘ LUA ÎN SEAMĂ NICI UNUL DIN ZVONURILE CARE MĂ ACUZĂ DE MOBILURI NEMĂRTURISITE. DACĂ VREODATĂ AȘ AVEA CU ADEVĂRAT TEMERILE PE CARE ÎNCERCI SĂ MI LE INSUFLI, ATUNCI AI PUTEA ÎNCEPE IMEDIAT O INVESTIGAȚIE ÎN CE MĂ PRIVEȘTE. DAR CE VOIAI SĂ ÎMI SPUI? ȘI EU AM CEVA SĂ TE ÎNTREB. OMULEȚUL SINISTRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ipocrizie că urâm pe cei puternici și pe cei mincinoși, că vom lupta împotriva lor fără cruțare până îi vom doborî. Voi vorbiți de iubire și Dumnezeu, dar numai ca, sub scutul lor, să puteți urmări mai lesne alte scopuri, nemărturisite! Tu însuți ești o pildă vie, de aceea te-am și observat de când te-am cunoscut. Pentru mine ești un caz interesant, Bologa, să nu te superi!... Tu, în străfundul sufletului tău, ești un mare șovinist român, nu protesta, c-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
plin de curtezani ai puterii. Înțelepții greci credeau că, după decenii de democrație, este binevenită și câte o cură de tiranie. De ce nu vin investitorii străini în România? Păi ei știu din istorie că : „Pe aici nu se trece.” Scopul nemărturisit al comunismului era să transforme lumea în popoare de sperjuri și delatori. Să ne prețuim eroii, măcar pentru că revitalizează turismul. Cortinele de fier nu sunt eterne. Dar pentru o viață de om, câteva decenii înseamnă o veșnicie. Marile decizii ale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
legate de forme de reciprocitate, de hotărâri arhaice de dependență și supunere, de o economie mizerabilă și de absența unei deontologii administrative adevărate și proprii, e evident că în țările dezvoltate, corupția, „pe lângă practica favoritismelor reciproce și a altor avantaje nemărturisite, tinde, mai înainte de toate, să confere o formă legală abuzurilor sale, să le facă de nedeslușit, ba, încă și mai grav, prin intermediul unor vaste pârghii ale jocului finanțelor, se supune, înainte de toate, unei logici a profitului fără limite”, al cărui
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
nu eram căsătoriți decâde puțină vreme. Tu erai la noi și voi două erați cam pilite. Te-am dus acasă cu mașina. Ți-aduci aminte? Mi-aduc aminte, chipul ei se schimonosește amintindu-și povestea asta din trecut, Împărtășită, dar nemărturisită. — Te-am călărit pe bancheta din spate a mașinii. Portobello, zâmbim noi. Ți-amintești ce mi-ai spus atunci? Nu? Să nu-i spunem niciodată lui Carole. Asta ai spus. Timp de zece ani, din când În când ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
deosebit de important în realizarea acestor alegeri l-au avut chiar studenții de la sociologie. Ei au fost rugați să prezinte, pe baza unui model, la seminarul de antropologie un interviu cu o persoană mai cunoscută care practică divinația. Deși inițial scopul nemărturisit al cererii era acela de a afla câți dintre studenți au printre cunoștințele lor persoane care ocupă cu divinația, el s-a transformat finalmente într-o veritabilă ocazie de recrutare a subiecților pentru cercetarea noastră. Nu este lipsit de interes
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la scene sau Întîmplări, dar, literar și abstract, țintește către zone ale spiritualității pe care cititorul trebuie să le intuiască singur. Există Întotdeauna În haiku un sens secund ascuns. Ceea ce evocă și invocă textul său are un tîlc implicit dar nemărturisit. Și, Într-un anume fel, nemărturisibil cu mijloace textuale. El se dezvăluie doar celui ce e dispus să Înțeleagă contemplînd și meditînd de la sugestiile și aluziile pe care i le prilejuiesc imaginile și unele cuvinte abil alese ale textului. Alegoria
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ai văzut, am scris-o acum, În cîteva minute... și-o viață. Într-o poezie erotică, Prezență, Blaga Își exprimă dorința cum nu se poate mai firească de a vedea făptura celei dragi “oriunde și oricum”. Există totuși un amendament, nemărturisit pe de-a ntregul și doar subînțeles din această ciudată dar asumată prezumție: “chiar amăgire dacă ești, ce cîntecul mi-l bei...” Căci frumoasa poetului pare să facă parte din acea specie intangibilă care Îndeamnă doar la un “jaf imposibil
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trece sub tăcere cele expuse mai sus prozaic. El vrea să dea doar două repere senzoriale, sub forma a două alternanțe pe care oricine le-a surprins de nenumărate ori În viața lui și care sînt Încărcate de felurite conotații nemărturisite, dar care pot pune pe gînduri. Doar culori pomi, nori, doar culori În tremurul undelor - zumzetu-amiezii Dacă ceasul acestui poem poate fi dedus lesne ca acela al amiezii de vară, există În poem și vreun obiect, și vreo localizare a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a cîntări lucrurile și a le pune În echilibru. Un echilibru dinamic obținut prin clătinări și legănări ușoare. În cazul de față, se pare că făptura inconsistentă a curcubeului poate ține În echilibru, În uimirea noastră de moment, toată amărăciunea nemărturisită a vieții. Ploaia cu soare este afară, dar euforia ei de moment ne atrage atenția asupra puterii noastre interioare de a cumpăni cu grijă lucrurile lumii pentru ne păstra armonia interioară așijderea celei revelată, cînd și cînd, de concordia stihiilor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
asupra acțiunii principale. Ele sunt excluse dacă nu întrețin o strânsă legătură cu ea. D'Aubignac a criticat rolul Infantei în Cidul, care introduce o intrigă paralelă cu acțiunea principală. Dragostea pe care i-o poartă Infanta lui Rodrigue, de nemărturisit la începutul piesei, căci Rodrigue este de un rang inferior ei, nu mai este așa când Cidul, învingătorul Maurilor, a salvat regatul Castiliei. Totuși Infanta își înăbușă pasiunea arzătoare. Această acțiune secundară nu are deci nicio incidență asupra dragostei dintre
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sa literară, absurdul a preocupat gândirea filosofică, primind ca sensuri principale pe de o parte "ilogicul" și pe de alta, "antiraționalul". Beneficiind de acest aport teoretic al cugetătorilor, mulți scriitori exprimă cu mijloacele literaturii același eșec al rațiunii, prin aderararea nemărturisită sau nerecunoscută la o estetică a "nonexpresiei" care pune în valoare absurdul. Contestatar înverșunat al stereotipiilor și al clișeelor care parazitează gândirea, Eugen Ionescu n-a ezitat să denunțe, totuși, caracterul imprecis și impropriu în raport cu literatura al termenului de absurd
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atunci când privirea lui răspundea chemării stelelor aprinse. Îl vedeam lângă mine, un colos de frumusețe. Vocea? Ce voce... tenor, cântăreț al frumuseților din vise, nu din viață... Cânta și plângea noaptea de-afară, cânta și tremurau stelele de dorul lor nemărturisit, cânta și amuțea zgomotul roților, pentru că trenul plutea prin văzduh, cânta și iubea... Dumnezeule, cum știa să iubească... Un nod mi se oprise În gât, ca să-mi Împiedice Îmbrățișarea pe care aș fi vrut să i-o dau În ciuda tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fiecare zi, În fiecare seară, de la ghioceii cruzi și violetele mirosind a pământ și a seră, până la floarea miresei și trandafirii de sfârșit de iunie. Plutind peste zăpezi, peste iarba parcurilor, peste asfaltul trotuarelor, zi de zi cu Gaetana, iubind nemărturisit, până la sfâșiere, și ochii negri ai Gaetanei, strălucind râsul ei biruitor, privirile ei triste recuperând neștiute amintiri, totul fără să știe, fără să știe o clipă că o iubești, stând așa lângă tine ca lângă un bărbat-frate, ca lângă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să-i mărturisești iubirea ta inocentă. Când Îi așezi ultimul buchet de flori la ușă, pe furiș, să nu te vadă vecinii sau oamenii intrați Întâmplător În bloc, florile nu mai sunt pentru Gaetana, florile sunt pentru moartea unei iubiri nemărturisite. E singurul fel În care te mântui și te apropii de o adolescență pe care ai pierdut-o de atâta amar de vreme, elanul aruncării mingii de handbal În liceu e acum presat În ierbarul tinereții, acum elanul tău este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
handbal În liceu e acum presat În ierbarul tinereții, acum elanul tău este estompat, e greoi, e dătător de suferință. Ce este bine? Să iubești sau să fii iubit? Te clatină dilema asta și te scoate definitiv din ultima iubire nemărturisită a vieții tale. „E o noapte duioasă noaptea când iubești / ceea ce nici iubirea nu poate salva.” Gaetana va intra de acum Înainte Într-o perpetuă, eternă confidențialitate. Căci ea, cu adevărat nu va ști niciodată. Condiția umană? Tu paznic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
confidențialitate. Căci ea, cu adevărat nu va ști niciodată. Condiția umană? Tu paznic de tramvaie al unui depou, Într-un București masacrat de mizerie și Întuneric, un oraș parcă În așteptarea unei ghilotine. Tu În el. În tine, o iubire nemărturisită. În iubire, Gaetana, o fată blândă, o fată neștiută de undeva din Ardeal. Mâine va trece pe la tine și inocent veți petrece Împreună Paștele, alături de prieteni și foști colegi. Pe masă ouăle multicolore, roșii, verzi, albastre, galbene, violete, mov, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
petrece Împreună Paștele, alături de prieteni și foști colegi. Pe masă ouăle multicolore, roșii, verzi, albastre, galbene, violete, mov, În așteptarea luminii de Paști. Și, tot mâine, clinchetul soneriei Îți va mai scoate Încă o dată inima din piept. Gaetana, o iubire nemărturisită, o iubire ascunsă, o iubire inventată, o iubire uitată, o iubire regăsită. Disperarea e paroxistică. Tu căsătorit, ea căsătorită. La radio, unduită de cârâitul bruiajelor, emisiunea „Teze și antiteze la Paris”. La microfon, Monica Lovinescu. Aceeași disperare venind de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
care te înspăimântă doar când îl privești. Vise de om laș, de copil moale. Aș putea să-ți spun asta. Și ar fi adevărat, așa era. Existau toate sentimentele acelea ușor neplăcute și ușor patetice, dar mai exista ceva. Exista, nemărturisită, dorința de a te face să te supui, de a-ți face ceva anapoda, pentru că viața mea anapoda se răsfrângea asupra ta. Și existau toate condițiile să nu fiu descoperit. Era un sport bun, nici mama ta nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
fel ca ieri și alaltăieri, chiar dacă acum în câmpie fuseseră înfipți alți stâlpi și se zvonea că la toamnă va fi construită o așezare nouă, care s-ar numi „Frohdörfchen“1. Și în acel privit afară se ascundea și dorința nemărturisită de a scăpa din atmosfera apăsătoare a camerei de zi, departe de silueta aia în halat de casă care fixa pe întuneric Biblia, oricum inaccesibilă nouă, noi necunoscându-i semnificația, ceea ce trebuia să fie și o suferință atât de puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și exuberante care nu izbucneau decât cu puține prilejuri și mai mult de față cu Andrei Vlădescu. Atenția ei se îndrepta întotdeauna mai curând spre lucrurile concrete și palpabile. Se simțea cum vibrează. Probabil din timiditate sau dintr-o slăbiciune nemărturisită, părea aproape supusă, chiar și atunci când în mod vizibil n-ar fi fost de acord cu o opinie, încât se putea crede că nu are opinii proprii. Andrei Vlădescu descoperise, în timp, că multe din cele ce spunea fuseseră mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
suprafață, ci pe cele din adânc. Dar acum nici chiar pe cele de suprafață nu le-ar fi spus nimănui. Lipsa lui de încredere, în oricine, care existase întotdeauna închisă în el, ieșea la lumină, modificându-l, corupându-l, exagerată, nemărturisită, inconștient purtată oriunde, mocnind tot timpul și întinzându-se asupra tuturor actelor lui. Începând sau sfârșind cu Ioana Sandi, fapt este că o includea. Insist asupra comportării lui din acea perioadă pentru că, mai târziu, Ioana Sandi, dar și alții au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
îi ziceau Meme, arogant ca întotdeauna, ridicând sprâncenele pe deasupra ochelarilor cu ramă groasă când te privea, de parcă ar fi fost un chin să răspundă cu glasul său ușor voalat, extrem de inteligent, știindu-și valoarea, direct, brutal, rău dintr-un complex nemărturisit nici lui însuși, chiar violent, înecându-și violența în băutura care-l făcea să-și fluture mâinile lungi, ca rupte, sau să le înnoade în jurul trupurilor femeilor, strângându-le prea tare pentru cheful lor și, în cele din urmă, trântindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
s-o vadă în primele două sau trei ore când se întorcea de la serviciu. Îi declara mereu, cu vocea ușor voalată, că este atât de obosită, încât îi e imposibil să facă vreun lucru dacă nu doarme mai întâi. Probabil nemărturisită, mai era și o mare nemulțumire, neîncrederea ei că ar fi capabilă să facă altceva decât serviciul în care se obișnuia cu greu. A reușit să-și termine studiile, a obținut un post acceptabil, poate nu chiar ce și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]