657 matches
-
de cărămidă așezate în fel și chip, făcând jocuri de linii și culori pastelate, așezată pe culme, se profila pe cerul albastru mai sus decât turlele frumoase ale Mitropoliei; de după ea, pe amândouă părțile, se forma un fel de procesiune nemaivăzută. Seimenii cu dulame roșii și pălării albe de paradă, călări și pedeștri, dorobanți sârbi în haine negre, apoi peste o sută de comișei cu cai de călărie înșeuați mergând la pas ținuți de căpestre. Pe drum se făcea un spațiu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu groază...” Povestea înainte Gheorghios Maiota, mai atingea din când în când cu nuiaua câte un spudeu care căsca și-și stăpânea somnul clipind des. Și povestirea părea absurdă și monotonă, până când au început să cadă zidurile sub loviturile tunului nemaivăzut de mare, să intre ienicerii și bașbuzucii prin Kerka Porta, să pătrundă în biserici și să taie femeile, copiii și invalizii adunați la sfânta liturghie. „Pe deal la biserica Sfânta Teodosia era hram, 29 mai fiind praznicul sfintei, și obiceiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi tremura mâna cu care tocmai luase un safir, spătarul făcuse ochii mari și înghițea din când în când ca să-și stăpânească o tuse nervoasă, Ștefan se întreba dacă este vis sau trăire aievea toată întâmplarea asta cu pietre scumpe nemaivăzute. Ochii marelui spătar întâlniră ochii prințului și se lăsară în jos. Amândoi se gândeau la același lucru. Când a căzut ucis pe zidurile Constantinopolului, împăratul Constantin al XI-lea Dragases și după asta și cetatea sfântă s-a nimicit, victimele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
străluceau munții, aduși mai aproape de limpezimea rece a dimineții. Îndoituri, depresiuni, pete de altă culoare decât a bradului, de obicei invizibile, acum se detaliau în transparența desăvârșită a aerului. Departe, la orizont, spre Fălticeni, nouri cenușii argintați păreau alți munți, nemaivăzuți pe lume, înalți până la cer, spintecîndu-l cu vârfuri de gheață, realizând, tocmai prin neverosimilul lor, ideea pură de munte. În dreapta, spre Moldova îndepărtată, într-o minimă boare alburie - câmpia multicoloră, semănată cu sate văzute de ani și ani în pâlcurile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Privirile ei consimțeau la acest joc și mă sfidau. Dar timpul "fugace" trecu repede, și Văraticul ne ieși înainte cu pădurea lui de mesteceni. Am constatat, cu același sentiment straniu, pe care-l am întotdeauna în fața statorniciei firești a lucrurilor nemaivăzute de multă vreme, că toate sunt exact la locul lor: pădurea înainte de pârâu, pârâul înainte de mănăstire, și așa mai departe, până-n "poartă", sub arhondaric. Și tot la locul său, lângă sat, și ca o dependență a lui, era și Filiorul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
unde ai fi acum dacă în loc să alegi anii de uitare pe care i-ai ales, ai fi trăit în curaj și forță ? Și acum, știind toate acestea, mergi înainte în continuare spre tunelul sigur al morții. Dar dacă vreo ușiță nemaivăzută se va ivi din senin în calea ta, nu sta pe gânduri - intră ! Pășește dincolo. Te va face să cuprinzi totul în palmă, să lași totul să alunece printre degete, să te temi, să te înalți, să fii tot ceea ce
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de altul, dar destule și dintre cele care nu se jenau să-și afișeze tariful pe ușa lor din hotelul în care primeau mușteriii. Una dintre acestea era Zaraza, și povestea ei m-a emoționat întotdeauna nu prin ciudățenia ei nemaivăzută, cât prin faptul că e adevărată. Zaraza, mai precis Zarada, este un nume țigănesc tradițional. El înseamnă Minunata. Femeia foarte tânără ce își făcuse intrarea, în seara fatală când a început totul, în localul "Vulpea Roșie" de pe Șelari, la brațul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
neexplorat cu foarte mare grijă. De obicei, acesta e momentul În care apar clișeele Întâlnirilor romantice. Bărbații și femeile Încep să-și povestească istorioare cât mai spirituale din viețile lor, Încercând să se descrie, În treacăt, ca pe niște creaturi nemaivăzute, unice. „Mai degrabă tac, Își zise Kitty. Și mă simt bine În pielea blondei prostănace care ia prânzul cu marele mogul media.“ Să-și reducă la tăcere anarhismul ei Înnăscut. Fără Întrebări care să le transforme prânzul Într-un interviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
m-apuce durerea de cap că v-am spus eu dumneavoastră?, asta e, Matei, pe bune, dacă ar fi după mine, mi-ar fi de ajuns să te știu acolo, bine, sănătos și înconjurat de soldăței cu care porți bătălii nemaivăzute, te-aș lăsa să mă cotropești fără nici o remușcare, m-ar durea în cot de toți și de toate, numai că e bine să știi că oamenii mari au un Bau-Bau invizibil care îi ține în lesă, pe unii mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ca tronul unui rege) din care Uca îmi croșeta tichiuțe și mănuși, cu un scaun care devenea poarta la care Oneață Augustin înscria gol după gol până când Duckadam sau Stângaciu se acopereau de rușine și dispăreau, cu un alt scaun, nemaivăzut, cu vulturi de lemn sculptați pe care era înlănțuit mai mereu un indian pe post de Prometeu plecat să aducă focul și cu figura, tot de lemn, a unui îngeraș cu cârlionți ce îl reprezenta, de fapt, pe hrăpărețul Zeus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și chiar pentru coșcogea papă-laptele de Harap Alb. Dacă am avut vreun motiv să nu-i mărturisesc toate astea, și să știți că am avut, el nu se explică prin atracția aproape magnetică pe care o resimțeam în preajma soldățeilor lui nemaivăzuți, nici prin argumentul meschin că eram lăsat să trag cu arcul prin apartamentul lui de la etajul 1 scara B, ci doar pentru că o astfel de mărturisire aducea în ochii lui cu un act de trădare, iar ochii lui, pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sofisticate, se fac una-două zob. În boxa Țăcănitului, al cărui tată era chimist și director de institut, am deschis prin august, seara, zeci de cutii brune, verzui și bej, cu înscrisuri nemțești și franțuzești, am scos dinăuntru obiecte din sticlă nemaivăzute, boluri mari, fragile, cu forme ciudate, prelungite cu tuburi subțiri și spiralate prin care, credeam noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Iancu D. Derdena) nu va trăi la noi decât un an și va Închide ochii (se consumase mult după decesul soției sale, murind, așadar, de supărare), la mai puțin de 55 de ani, În octombrie 1941. Și, fapt nemaiauzit și nemaivăzut printre românii macedoneni din sat, În aceeași noapte de pomină a adormit Întru Domnul și bunicul meu matern TAȘU MUHA. Prin urmare, doi morți În aceeași noapte și În aceeași casă cu doar trei camere, În care viețuiam Înghesuite 15
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ferestrele una după alta și chiar ușa de la balcon. Aerul tare al primăverii l-a trezit pe Sucki care a zburat deodată pe balcon, așezându-se pe balustrada de fier - sărea de la dreapta spre stânga și invers, cu o vivacitate nemaivăzută. Era poate un mic dans al libertății, care m-a îngrozit. Inima a început să-mi bată cu putere, am strigat, apoi am căzut în genunchi, am întins mâna dreaptă, rugându-l pe Sucki să se așeze pe ea: -Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
audă noi date despre Semantica Generală: informații sau analize care depășeau ceea ce ei ar fi considerat în mod normal ca informații adecvate subiectului. Ceea ce-l uimea pe Gosseyn Trei, care stătea acolo pe platforma sălii de audiențe, în fața acestei adunări nemaivăzute. era senzația că presupunerea lor era corectă. Nu avea chiar noi date, dar noi constatări... Și deschise gura să își înceapă expunerea când - o mână se ridică din rândul al doilea. Era Enro cel Roșu. Părul bărbatului solid arăta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ca tot ce era pe ea, dar ce importanță avea pentru noi?), în fiecare boabă sidefie se răsfrângeau, în minuscule fulgerări de lumină, grădina noastră, casa și straturile de flori. Rochia, care-i venea până la glezne, era de o extravaganță nemaivăzută. De un verde brutal, cu ape când galbene, când albăstrii, se despica în față, în unghi ascuțit, pînji la brâu. Cele două fâșii care-i acopereau sânii minusculi se înnodau la ceafă cu o fundă bogată. Pe braț îi zăngăneau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca un gurmet) un sentiment abrupt, devastator, acela al iubirii-ură. Creștinismul va distruge acest sentiment incredibil de complicat, îl va stârpi pur și simplu; dar în tragedia greacă iubirea-ură există în forme variate care dau seamă despre o psihologie abisală nemaivăzută. Medeea iubește ca o nebună inclusiv după mulți ani de la căsătorie: ea nu este o femeie bătrână (chiar dacă este mai în vârstă decât Iason, chiar dacă e „coaptă“), nu este nici urâtă (frumusețea ei l-a fascinat odinioară pe Iason, l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dăm seama că tocmai epocile pline de temperament care se remarcă prin zboruri în direcția Spiritului și a Dreptății, prin elanuri deosebit de puternice și traduse în acțiune, tocmai acele epoci par deosebit de înfricoșătoare pentru că în ele își dau întâlnire fărădelegi nemaivăzute și ticăloșii diavolești. Asemeni unui urs cu căpățâna însângerată și spartă care lovește o bârnă atârnată de o frânghie și care e lovit de această bârnă cu atât mai tare cu cât el însuși lovește mai tare această bârnă, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
a celui care s-ar vedea pe coridoarele sale. Absolut nimeni, nici măcar îndrăznețul rege, nu ar fi putut să-l străbată în așa fel încât să-i afle ieșirea. De altfel, regele Babiloniei, în dorința de a ridica un edificiu nemaivăzut, cheamă la el nu doar arhitecții timpului, ci și magii de atunci. Odată ce aceștia trec la lucru, construcția atinge o complicație infinită. Nici măcar cel care a imaginat planul ei nu avea cum să știe unde duc acele coridoare lungi și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cu același titlu. Se pare că este preferat de puzderia de turiști, care străbat mările, țările munții sau orașele lumii. Vizitând meleaguri îndepărtate din Asia și descriind zonele vizitate, nu am avut niciodată intenția de a șoca cititorul cu imagini nemaivăzute și a ului cu date despre istoria acestor locuri. Documentându-mă despre istoria locurilor vizitate, am rămas impresionat de tragediile unor oameni, punându-mă imaginativ în locul lor, dar nu doresc același lucru și cititorului. Fiecare om este responsabil de sentimentele
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mustind din loc în loc de sânge, rămân pe carnea moale și albă a brațelor, pe picioarele înalte, lăptoase și ofilite, care încă își mai păstrează linia, în ciuda venelor ce s-au spart, inundând ici și colo albul uscat, de atâta timp nemaivăzut de soare. Picioarele ei impecabile, înalte, de fostă patinatoare, de fostă jucătoare de tenis, de fostă... Inexplicabil, valul de căldură a trecut, îi este chiar frig acum, își aude dinții ciocnindu-se unii de alții. Se oprește, împinge un scaun
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Poliție din Los Angeles, trei dintre acești ani fiind dedicați serviciului În Armata Statelor Unite. Ed Exley a primit Crucea pentru Merite Deosebite pentru faptele sale de vitejie pe teatrul de război din Pacific, iar săptămîna trecută a dovedit un curaj nemaivăzut În exercițiul funcțiunii. Am onoarea să-i prezint cea mai Înaltă măsură a cinstirii pe care o poate oferi Departamentul de Poliție: Medalia pentru Curaj. Exley se apropie. Parker deschise cutia, scoase un medalion de aur legat de o panglică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la ăștia de la Universitățile cu campus. În fond, Lester și Santiago erau martirii tacticii. Bobby a Început să-și dea seama de asta În ultimele zile ale vizitei la Lima. Atunci a Înțeles că pachetul cu fotografiile și orgiile alea nemaivăzute erau dintr-o perioadă care aparținea trecutului și chiar s-a gîndit că poate frate-său i-l trimisese tocmai fiindcă voia să-și ia rămas-bun de la viața asta dezordonată, pentru a se consacra În Întregime culturismului și tacticii. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ale bețivilor și clienților care băuseră cîteva pahare bune. CÎteva femei au crezut că ăsta era În sfîrșit sfîrșitul, dar numai pentru că nu le văzuseră pe fete: de Îndată ce au dispărut bateristul și femeia păcătoasă, Își făcură apariția cu o insolență nemaivăzută fetele care susțineau numărul următor și bărbații, fiindcă era Anul Nou și fiindcă erau beți, mai comandară ceva de băut; nu-i mai putea opri nimeni pe bărbați, voiau să bea din ce În ce mai mult, voiau să vadă Întregul show. Simfonia glorioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
clipă de clipă și în majoritatea lor, sunt veriga necesară din lanțul evenimentelor cotidiene. Ar fi neverosimil și, zic eu, neinteresant să umplem romanele doar cu tipuri sau, pur și simplu, din interes, să le ticsim cu oameni bizari și nemaivăzuți. După părerea noastră, scriitorul trebuie să depună toate eforturile pentru a descoperi nuanțe interesante și instructive chiar și printre persoanele de rând. De pildă, când însăși esența unor persoane de rând constă tocmai în faptul că, întotdeauna și statornic, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]