612 matches
-
să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru 1, oferind chiar și datele la care s-a întâlnit cu reprezentanții organelor de stat. Dacă acordăm credit declarațiilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
menționează că Marina asista aproape mereu la ordinele pe care i le dădea Dumitrescu, iar uneori intra în detalii despre cum să le aplice, cel puțin în perioada noiembrie 1949 - aprilie 1950, cât timp s-a aflat în penitenciar. Colonelul Nemeș ar fi asistat și el la unele ordine ale lui Dumitrescu și a lucrat direct cu Țurcanu atunci când i-a cerut doi deținuți pentru „muncă de informare”3 și i-a ordonat să organizeze camera 4-spital în vederea instituirii „școlii de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sistemul ierarhic, personajele cu funcții dintre cele mai înalte care au răspuns direct de Pitești au fost miniștrii adjuncți Gheorghe Pintilie și Marin Jianu. Cei direct implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa cu alcătuirea loturilor de deținuți pentru Canal, avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
29 Negrescu Fag 112, 232 Negrilă Viorel 53, 55, 68, 72, 90, 121, 175, 177, 210, 214 Negulescu (locotenent-major) 33-34 Negulescu Valeriu („Vică”) 100-102, 117, 119 Negură Ion 24-26, 35-36, 48, 93, 105, 131, 139, 179, 182, 202-203, 205, 209 Nemeș Martinel 29 Nemeș Iosif (colonel) 23, 26, 36, 38-39, 53, 55-58, 61, 63, 66, 76, 91, 93, 98, 169, 171, 192, 202, 204, 236 Nicoară Virgil 73, 148 Nicolescu Gheorghe 177 Nicolschi Alexandru 15, 19, 47, 97-98, 100, 195-196, 225
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
112, 232 Negrilă Viorel 53, 55, 68, 72, 90, 121, 175, 177, 210, 214 Negulescu (locotenent-major) 33-34 Negulescu Valeriu („Vică”) 100-102, 117, 119 Negură Ion 24-26, 35-36, 48, 93, 105, 131, 139, 179, 182, 202-203, 205, 209 Nemeș Martinel 29 Nemeș Iosif (colonel) 23, 26, 36, 38-39, 53, 55-58, 61, 63, 66, 76, 91, 93, 98, 169, 171, 192, 202, 204, 236 Nicoară Virgil 73, 148 Nicolescu Gheorghe 177 Nicolschi Alexandru 15, 19, 47, 97-98, 100, 195-196, 225, 227, 230-236, 240
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Plagino, care a concurat la proba de talere, ocupând locul 13. Paris, 1924 Prima medalie olimpică (de bronz) obținută de România - echipa de rugby. Echipa: frații Mircea și Gogu Sfetescu, Nicolae Mărăscu, Tudor Florian, Paul Vidrașcu, Tody (Tudor) Marian, Silviu Nemeș, Paul Nedelcovici, Mișu Vardala, Ionel Gârleșteanu, George Vraca. Berlin, 1936 Căpitanul de cavalerie Henry Rang - medalie de argint la călărie. Helsinki, 1952 Prima medalie de aur a României câștigată de Iosif Sîrbu, la tir. Melbourne, 1956 România a obținut 13
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
electrice. Cercetare științifică: analiza regimurilor permanente de funcționare a rețelelor electrice, optimizarea structurilor și regimurilor de funcționare ale sistemelor de distribuție a energiei electrice, monitorizarea sistemelor de distribuție a energiei electrice. Publicații: 3 articole în reviste din țară și străinătate. NEMEȘ Ciprian-Mircea Data și locul nașterii: 27 mai 1975, Turda. Studii universitare: Universitatea Tehnică Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electroenergetică, promoția 1998. Doctorat: 2005, Universitatea Tehnică din Iași, domeniul Inginerie industrială; subiectul tezei „Modelarea solicitărilor componentelor sistemelor electroenergetice în calculele de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
lui Buteanu, în memoria tânărului revoluționar ucis de jandarmii unguri atunci în primele zile ale revoluției. Printre cei executați de elementele șovine s a numărat și pastorul Ștefan Ludwig Roth (1796 - 1849) ce se făcuse «vinovat» de a fi declarat nemeșilor adevăruri privind realitățile politice, demografice și lingvistice ce puneau în lumină drepturile românilor în Ardeal. Pentru aceasta el a fost condamnat la moarte și executat la Cluj. Deși înfrântă de trupele austriece și rusești, Revoluția din 1848 a avut totuși
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în legătură cu reeducarea. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu, scopul Securității fiind acela de a afla cât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu, scopul Securității fiind acela de a afla cât mai multe date despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au format
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au format în toate închisorile comuniste, administrația folosindu-se de acei deținuți care acceptau să obțină, prin discuții, informații de la colegii de celulă în schimbul unor avantaje în privința regimului de detenție. Vizita lui Nemeș este amintită atât în declarația lui Dan Dumitrescu, cât și a lui Pafnutie Pătrășcanu, iar rezultatul ei a fost intensificarea eforturilor lui Bogdanovici, care i-a convins și pe Vasile Pușcașu, Toma Simionovici, Sorin Pintilie, Ștefan Moravschi, Batovici și Bârnă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru că se încerca păstrarea discreției, trăsătură cu care ne vom întâlni și în celelalte penitenciare în care a fost ulterior exportată mișcarea. Cine au fost membrii administrației cu care au colaborat Țurcanu și Bogdanovici? În afara prezenței importante a lui Iosif Nemeș la Suceava, mai este menționat ofițerul politic Stângă; acesta ar fi primit de la Țurcanu recomandări cu privire la selectarea informatorilor în aprilie 1949, probabil pentru a avea colaboratori și după primul transfer de deținuți către Pitești. După plecarea lui Țurcanu din penitenciar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Matală, Gicu Cismaru, Eugen Șerbănescu, Aslan, Aurelian Guță, Constantin Popa); Brașov (Luca Călvărășan, Victor Roșca, Petre Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu Râmboiu, Martinel Nemeș, Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
gardian, cât și de către Dumitrescu însuși, care, probabil, nu era obișnuit să vorbească cu deținuții. El a cedat în cele din urmă insistențelor lui Țurcanu, care i-a comunicat că, la Suceava, a colaborat cu ofițerul politic și cu colonelul Nemeș, oferindu-le informații despre atitudinea celor închiși, și că dorește să facă același lucru și în Pitești. Neștiind ce să facă, Dumitrescu i-a promis lui Țurcanu că îi va înlesni comunicarea cu un reprezentant al Securității Pitești. Pe 15
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu dânsul'. În ancheta de mai târziu va recunoaște în mod clar că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru. Desigur, lista se referă la toți cei cu care el a colaborat de-a lungul șederii sale în Pitești, însă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care este 'organizarea legionară' din jurul lui Popescu, văzut ca șef. Toate acestea demonstrează legăturile puternice pe care Țurcanu reușise să și le stabilească cu administrația închisorii la doar câteva săptămâni de la sosirea sa în Pitești. E semnificativă și prezența lui Nemeș în penitenciar exact în aceste momente în care se iau primele măsuri, după ce purtase deja discuții cu Țurcanu la Suceava. Nemeș fusese informat de cei de la Securitatea Pitești cu privire la activitatea lui Țurcanu și l-a impulsionat pe Dumitrescu să se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
le stabilească cu administrația închisorii la doar câteva săptămâni de la sosirea sa în Pitești. E semnificativă și prezența lui Nemeș în penitenciar exact în aceste momente în care se iau primele măsuri, după ce purtase deja discuții cu Țurcanu la Suceava. Nemeș fusese informat de cei de la Securitatea Pitești cu privire la activitatea lui Țurcanu și l-a impulsionat pe Dumitrescu să se folosească de el, întrucât se bucura de sprijinul regimului. De asemenea, i-a transmis că el este însărcinat cu problema informațiilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la scurtă vreme a apărut ofițerul politic Ion Marina, care a început o strânsă colaborare cu Țurcanu, alături de care se plimba prin închisoare, observând comportamentul diverșilor deținuți. Dumitrescu notează că atitudinea lui Țurcanu s-a modificat radical după întâlnirile cu Nemeș și Marina, transformându-se dintr-un deținut supus și retras într-unul cu puteri maxime în penitenciar, ceea ce înseamnă că a primit asigurări certe din partea celor doi referitor la faptul că va fi sprijinit în tot ceea ce va face. O
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Pătrășcanu au fost izolați unii de alții, apoi toți cinci au fost mutați în camera 6-corecție. Presiunile au continuat și în săptămânile următoare, când au fost anchetați în mai multe rânduri, inclusiv noaptea, la una dintre întâlniri participând și Nemeș, care l-a trimis la izolare pe Soroiu și l-a lovit pe Aristotel Popescu, amenințându-l: Lasă că ai să spui tu tot!'. Presiunile accentuate și izbucnirea lui Nemeș arată clar că planul acțiunii era deja stabilit, cel puțin
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
multe rânduri, inclusiv noaptea, la una dintre întâlniri participând și Nemeș, care l-a trimis la izolare pe Soroiu și l-a lovit pe Aristotel Popescu, amenințându-l: Lasă că ai să spui tu tot!'. Presiunile accentuate și izbucnirea lui Nemeș arată clar că planul acțiunii era deja stabilit, cel puțin în linii mari. Cu toate că cei cinci au fost izolați la camera 6-corecție, ei au reușit să comunice cu cei din fosta celulă, dar și cu alți deținuți de la secția muncă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lot mare de la Suceava, din care Țurcanu i-a ales ca informatori pe Constantin Sofronie, Frederic Cordun și Maximilian Sobolevschi. Prin luna octombrie, o parte dintre suceveni au cerut administrației începerea acțiunii lor la Pitești. Tot în această perioadă, inspectorul Nemeș a stat de vorbă cu unele vârfuri, pentru a le verifica atitudinea, și s-a interesat de acțiunile lui Bogdanovici de la Suceava, demonstrând că era la curent cu primele încercări. În aceste momente se făceau ultimele pregătiri pentru începerea acțiunii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a stat de vorbă cu unele vârfuri, pentru a le verifica atitudinea, și s-a interesat de acțiunile lui Bogdanovici de la Suceava, demonstrând că era la curent cu primele încercări. În aceste momente se făceau ultimele pregătiri pentru începerea acțiunii, Nemeș sosind într-o a două vizită la Pitești pe la sfârșitul lui octombrie 1949 și explicându-i foarte clar directorului închisorii că nu are voie să raporteze nimănui măsurile care se luau în penitenciar, nici măcar partidului ori Direcției Generale a Penitenciarelor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]