1,691 matches
-
nevralgice legate de condiția și reprezentarea femeii în societatea franceză a secolului al XIX-lea. De aceea putem califica Pariziana drept o piatră de încercare, dar și ca un agent transformator. Pariziana posedă virtutea de a se mișcă prin lucruri nemișcătoare, dând dovadă de suplețe, capacitate de acomodare și creativitate. Ea reface un element al schimbării și al polifoniei într-o lume monocorda. Devenind stăpâna propriului destin, Pariziana este simbolul înnoirii ce apare în momentul uzurii sociale. Atenția acordată individului constituie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
începe astfel: "Tu Galileo, fiul lui Vicenzo Galileo, florentin, în vârstă de 70 de ani, ai fost denunțat în 1615 la acest Sfânt Oficiu că susții ca adevărată doctrina falsă profesată de unii, că Soarele este centrul lumii și este nemișcător și că pământul se mișcă și prin mișcare diurnă: că ai avut discipol, cărora le-ai predat aceeași doctrină; că despre aceeași (doctrină) ai purtat corespondență cu anumiți matematicieni din Germania, că ai tipărit anumite scrisori intitulate Despre petele solare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1 Vol. Alte versuri (1972), în Mircea Ivănescu, Versuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 313. Ediție la care vom trimite sub siglaVE. 2 Și în absența unei oglinzi a ochilor care să le dea înfățișare "în luciul răsfrângător", în "luciul nemișcător"? "Oglinda/ care să adune lumina de soare - are doar forma/ vasului din care nu stă să o toarne nimeni " - absență a reflectării de sine fără de care lucrurile nu există în vederea altuia, nu au decât forma imanenței nemanifestate, nevăzute, fără consistență
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a făcut el între Carpați și Dunăre, așa cum le-au notat cronicile rusești. Sistemul fiscal inaugurat de tătari, din 1245, nu era deloc agreat de către popoarele supuse, pentru că înregistra absolut tot ce poseda omul în gospodărie, ca avere mișcătoare și nemișcătoare, iar prin acei agenți fiscali peste zece, sute, mii și zeci de mii de gospodării se puteau urmări până și cele mai mărunte bunuri, chiar la comercializarea lor. De aceea, concomitent cu acest recensământ ordonat și în Halici, asistăm din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aleg câte doi de fiecare județ, unul din Colegiul întâi, compus de proprietarii de fonduri rurale din județ cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel puțin; celalt de al doilea Colegiu, al orașelor reședințe, compus de proprietarii de nemișcătoare având un venit fonciar de 300 galbeni în jos, conform Art. 70. Venitul se dovedește prin rolurile de contribuțiune.. Sunt dispensați de cens în acest colegiu următoarele persoane: a) Acei ce posed o diplomă de doctor de orice specialitate sau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
brațe mă ții, fulgeră văzduhul... La sînu-ți mă strângi, caz și îmi dau duhul!... De esența petrarchismului sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la numărul mistic nouă: De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peste lată - îmbujorată, peste îmbujorată - crăcănată, peste crăcănată - măciulie, peste măciulie - limpezeală, peste limpezeală - gălbeneală și peste gălbeneală - huduleț". Scriitori ca Creangă presupun o civilizație de vârstă asiatică, în care cuvântul e bătrân și experiența s-a condensat în formule nemișcătoare. I. L. CARAGIALE I. L. Caragiale (1852-1912) este după Delavrancea scriitorul celmai zolist, deși lucrul n-a fost luat în seamă, toți fiind izbiți de aspectul umoristic al operei. Naturalismul lui Caragiale e radical, cu preferința pentru patologie și sociologie, cu preocuparea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umflate În amândouă părțile, puțin mișcător 116 Încărcare laterală (În partea dreaptă) Capul: mărime normală, apăsat spre stânga Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața: În dreapta prea lungă și fără delimitare În această parte Gâtul: tare umflat În dreapta, nemișcător Încărcare laterală (În partea stângă) Înfățișarea: dezvoltă Într-o parte, În stânga mai lată ca În dreapta Capul: mărime normală, dar nu e la mijloc Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitarea normală Gâtul: În stânga tare Îngroșat Umerii: cel
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
cu deosebire Înfățișarea pătrată a capului foarte pronunțată cum și grosimea izbitoare a gatului Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: Îngroșată Ochii: normali Nasul: prea subțire Gura: puțin deschisă Fața: delimitarea lipsește cu totul Gâtul: umflat, peste tot prea gros, nemișcător, delimitarea la partea dinapoi a capului lipsește cu desăvârșire Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: lucitoare Ochii: apăsați Nasul: ceva prea gros Gura: puțin deschisă Fața: pătrată, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros, nemișcător, delimitarea la partea dinapoi
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
peste tot prea gros, nemișcător, delimitarea la partea dinapoi a capului lipsește cu desăvârșire Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: lucitoare Ochii: apăsați Nasul: ceva prea gros Gura: puțin deschisă Fața: pătrată, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros, nemișcător, delimitarea la partea dinapoi a capului lipsește, nu e vizibilă Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: aproape normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: puțin deschisă Fața: desfigurată jos mai lată ca sus, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
normal Gura: puțin deschisă Fața: desfigurată jos mai lată ca sus, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros Încărcare generală Persoana reprezentată, văzută din spate Aici este de remarcat umflătura cea tare după ureche precum și ceafa foarte umflată și nemișcătoare Încărcare generală Capul: Înfățișarea normală, sus mult prea lat Fruntea: apăsat de sus Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă Gâtul: țeapăn și imobil, ceva prea gros Încărcare generală Capul: prea mare, sus prea lat, jos prea Îngust Fruntea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă Gâtul: țeapăn și imobil, ceva prea gros Încărcare generală Capul: prea mare, sus prea lat, jos prea Îngust Fruntea: apăsată Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă, strâmbată Gâtul: prea gros, nemișcător Încărcare generală Înfățișarea: anormală, umerii lăsați mult În jos Capul: colțuros, partea din spate prea Înaltă Fruntea: normală Ochii: aproape normali Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitată normal Gâtul: prea gros, fără limitare la partea din spate a capului Încărcare
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
normală Fruntea: normală Ochii: puțin stinși Nasul: puțin prea gros Gura: deschisă Fața: pătrată, umflată, delimitarea lipsește (nu se poate vedea) Încărcare generală (ofticos) Capul: mărimea normală Fruntea: Îngroșată Ochii: stinși Nasul: prea gros Gura: deschisă Fața: delimitarea lipsește Gâtul: nemișcător, prea lung Pieptul: dat Înapoi Încărcare anterioară și laterală (bolnav de plămâni) Înfățișarea: slăbită, capul aplecat În față Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: abătuți Nasul: Înfățișare normală, În interior iritat Gura: deschisă Fața: prea slabă, culoare cenușie, delimitare normală
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
dat Înapoi Încărcare anterioară și laterală (bolnav de plămâni) Înfățișarea: slăbită, capul aplecat În față Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: abătuți Nasul: Înfățișare normală, În interior iritat Gura: deschisă Fața: prea slabă, culoare cenușie, delimitare normală Gâtul: prea lung, nemișcător, cu noduri, delimitarea părții dinapoi a capului normală Pieptul: căzut Înapoi Încărcare anterioară și laterală Vederea din față a persoanei, unde se remarcă anume Înfățișarea pătrată a feței, cum și gâtul foarte lung Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: normali
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
să spui în fața unei asemenea mistificări?! Cum să lipsească din această scrisoare „absolut orice referire, cât de aluzivă, la capitalul mobil”? De acord că Hanrieta nu are proprietatea strict juridică a termenilor, ea vorbind și de lucruri mișcătoare (animale) și nemișcătoare (clăi de fân, mobile). dar când face referiri exacte la acestea, când amintește și un înscris de 6000 de franci? Titu Maiorescu (sau un economist de azi) putea estima prețul a 27 de vite; este vorba de o cireadă întreagă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Discursul ținut la înmormântarea lui Alexandru Ioan I de d. M. Kogălniceanu). În încheierea discursului său Kogălniceanu s-ar mai fi referit însă și la anul 1873 211 Iată și testamentul lui Cuza: „Testament În privința toatei mele averi mișcătoare și nemișcătoare ce voi lăsa la încetarea mea din viață, statornica mea voință este de a se regula și a se urma precum arăt aci: Preaiubiții mei fii Alexandru și Dimitrie, adoptați de mine și de preaiubita mea soție Elena doamna, fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Și, Doamne, frumos era pe-atunci.” G. Călinescu vorbește, În cazul Creangă, de o experiență de viață „condensată În forme nemișcătoare, tuturor cunoscute” (s.n.), Încât opera literară n-ar mai fi decât „o reaprindere a unor elemente tocite de uz”, dar subliniază că În Amintiri nu este totuși „nimic cu caracter de confesiune ori de jurnal”. Că ar fi vorba de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și Asociații, București, 1860. Heliade Rădulescu, I., Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002. Heliade Rădulescu, I., Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade și Asociații, București, 1863. Heliade Rădulescu, I., Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I, Gallimard, Paris, 2004, pp. 651-801. 73 Bénichou, Le sacre de l'écrivain, pp. 653-656. 74 Ibidem, p. 654. 75 Ibidem, p. 688. 76 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 665. 77 I. Heliade Rădulescu, Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade Rădulescu și Asociații, București, 1863, pp. 16-17. 78 Iosif Vulcan, Panteonul român, în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989, pp. 7-112. 79 Ibidem, p. 98. 80
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în timpul lui Ludovic al XIV-lea în Franța, fiecare Domn zicea: „Statul sunt eu!", și căuta procedee să nu se dezică. La 1782, la moartea Episcopului Inochentie, domnul fanariot, Constantin Mavrocordat, a despoiat Episcopia de „toată averea ei mișcătoare și nemișcătoare, atât proprie a Episcopiei cât și a particularilor", care obișnuiau să încredințeze episcopilor spre păstrare micile lor capitaluri. Aceasta deoarece contrar legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau, ca în caz de deces, averea ierarhilor în loc să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aibă drepturi la treburile obștești - de a fi alegători și aleși - arăta că prin legea aceasta sunt hărăzite asemenea drepturi numai acelora care aveau vârsta de 25 ani împliniți și anume: tuturor boierilor pământeni care vor avea locuință și avere nemișcătoare în acel oraș, tuturor negustorilor patentați pe cele trei categorii sau trepte ale plății datoriilor, cu proprietate în acel oraș, dar și staroștilor „deosebitelor corporații". Era perioada în care negustorii și meșteșugarii dispuneau de un sistem de organizare profesională, ei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al Eforiei orășenești nu revenea decât numai „singur pământeanului care ar fi statornicit în orașul acela unde alegerile se făceau și care ar fi avut vârsta de nu mai puțin 30 de ani, și ar fi fost proprietarul unei averi nemișcătoare, la Iași în preț de 20.000 mii lei, iar la celelalte târguri de 8000 mii lei". Se cerea ca atunci când alegătorii se vor opri la un supus străin, acesta poate fi ales, dar va trebui să se hotărască dacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Departamentul lucrărilor publice era un minister nou înființat și cu mari răspunderi în administrarea Moldovei. De asemenea, era reglementată activitatea ispravnicilor de la ținuturi, a privighetorilor de ocoale (publicate inițial prin foaia din 21 februarie 1832), aleși „dintre tinutașii de avere nemișcătoare în însuși ocolul pentru care erau aleși", dintre cei care aveau o proprietate în valoare de 10.000 mii lei nesupuși nici unui amanet sau altor obligații care le-ar reduce valoarea. Vornicilor satelor li se stabilea și lor îndatoririle în raport cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul ocolului. Privighetorul era ales de vorniceii din ocolul care avea vacant postul respectiv, dintre fruntașii boerinași, neamuri, mazili, proprietari de avere nemișcătoare, pentru ca în caz când se întâmpla ceva rău să fie de unde răspunde pentru paguba produsă, cunoscut fiind că nealegerea unui astfel de bărbat ar afecta nu atât banii visteriei cât mai ales „avutul vostru, că aveți a fi răspunzători în locul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poeme surprinzător de simple, însă de o mare intensitate lirică, în care și referințele livrești - în esență, la Biblie - se integrează unui discurs ce pare calchiat pe concretul vieții imediate, aproape lipsit de metafore. Vânt de Apele dormeau în nesfârșirea nemișcătoare. Ebraica veche scrie vântul dintâi ca pe un verb de aripi: "merahefet", dâră pe ape-a lui Elohim. Ațâța chipurile: vârtejuri, valuri, stropi și după trecerea lui se-ntorcea câmpia, noaptea încătrănită. Harfă, cimbal, fluier: cu ce unealtă de pescuit
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]