649 matches
-
și nedepășind, ca și în cazul aceluia, marginile bunei cuviințe verbale. Psihologia tânărului încă necopt și a experimentatei hangițe sunt sugerate fără cusur, printr-un minimum de replici și comentarii subsecvente ale naratorului. Nu se știe cine, norocul sau poate nenorocul (încă una din ambiguitățile stării de spirit ce-i prezidează acțiunile), face ca impulsul pentru aventura erotică a tânărului bărbat să se manifeste față de o femeie ieșită din comun. Femeia care stăpânește hanul lui Mânjoală, coana Marghioala, este și ea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și deodorat, feciorelnic, și știi din propria ta știință proprie că în altă zi totul s-ar putea să arate cu totul altfel, în cazul în care se întâmplă un alt caz, care se poate întâmpla întâmplător. EA: Știu, iubiți nenorocul, și eu am respect pentru nemaipomenita dumneavoastră competență în nefericire. Poate că ați fi d-voastră singurul om pe care să-l sprijin cu prezența, dar revolverul are la caz de autoîmpușcare o barieră de încărcare. Și am dat în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea tic-tăitoare a gheretei de pază, a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate, gata, gata. Acolo stă nenorocul închis, închis, închis și Plictiseala îl atacă ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
școlii dinainte de al doilea război și de după. Am cartea de la scriitorul Ioan N. Oprea, căruia îi mulțumesc și regret că o astfel de carte n are cum fi citită (prin tiraj limitat) de cât mai mulți oameni ce au avut nenorocul să facă ani de război, pe front, sub amenințarea morții! S-ar putea spune «viața în apropierea morții» și pe front și în afara frontului, căreia Alexandru Mânăstireanu i a cuno scut urmările grave. Profesorul universitar UMF ʺGr.T.PopaʺIași, Ion
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
țară, un om dintr-o bucată ce a ridicat România la nivelul celorlalte țări ale lumii, de s-au căznit apoi peste douăzeci de ani cozile de topor occidentale să facă praf tot ce se făcuse pe timpul lui. Și spre nenorocul și nefericirea noastră au reușit în cea mai mare parte. V-aș dori și vouă, celor care viețuiți pe aceste meleaguri în asemenea vremuri de lehamite, să simțiți măcar o dată în viața voastră sentimentul acela de înălțare sufletească, în care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/„monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar (năzuind în somn sau treaz să prindă peștele cel mare). În tabloul al II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gata; găsit; gol; greață; gri; groaznic; hulub; inanimat; inconștient; infarct; inutil; înger; înecat; înspăimîntare; înviat; învins; lat; leneș; liber; liniște; lipsă; lipsit de viață; lumea cealaltă; lumînări; Mamaia; marea; medic legist; milă; miros; morți; de mult; muri; neant; neclintit; neexistent; nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult; odihnă; ofilit; păcat; în păpușoi; persoană fără viață; planșete; pleca; plecare; plecat dintre noi; plecat; a plînge; plîngere; plîns; poet; pomană; priveghi; profund; pustietate; pustii; putrefacție; răstignit; răsuflare; regrete; reîncarnare; relaxant; renaștere; rudă; sărman
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic; fals; familie; fantomă; fără; fericire; fiecare; fleac; furt; grijă; identitate; impersonal; improbabil; inanimat; incompetență; indiferent; interzis; inutil; Ion; încredere; fără însemnare; însuși; lasă; leneș; limitat; lipsit; loc; lucru; pe lume; maxim; micuț; nașpa; neant; necunoscuți; neexistent; negare; negru; neidentificabil; nenoroc; niciuna; fără nimic; nu-i; o; un om; oriunde; pe pămînt; perfect; nu-i perfect; nici o persoană; pierdere; pleacă; nu pleacă; plictisitor; poate; pom; posibil; prieten; prieteni; prost; puls; ratat; rătăcit; refuz; sare; sec; nu e sigur; solitudine; stradă; suferind
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață (11); bine (8); bun (8); întîmplare (7); binecuvîntare (5); om (5); speranță (5); bingo (4); Dumnezeu (4); examen (4); noroc (4); pariuri (4); stea (4); dar (3); eu (3); inexistent (3); joc (3); jocuri (3); loterie (3); mult (3); nenoroc (3); poker (3); potcoavă (3); reușită (3); în viață (3); cazino (2); cărți (2); cîștigător (2); dragoste (2); în dragoste (2); familie (2); fericit (2); iubire (2); împlinire (2); începător (2); întîmplător (2); nu există (2); oportunitate (2); prosperitate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
judecată; să judeci; karma; lăcomie; a lega; lepădare; lucifer; lucruri întunecate; lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
banii (2); casa (2); caută (2); copil (2); dă (2); despărțire (2); dispărea (2); drag (2); frustrare (2); a nu găsi (2); ghinionist (2); irosi (2); iubire (2); lacrimi (2); lipsit (2); memorie (2); muri (2); negăsire (2); neglijență (2); nenoroc (2); niciodată (2); fără nimic (2); noroc (2); om (2); persoană (2); plîns (2); portmoneu (2); problemă (2); ratează (2); rău (2); renunță (2); repede (2); scapă (2); singurătate (2); sînge (2); suferi (2); tragedie (2); ură (2); din vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gelos; gelozie; generos; gospodar; greu; greutate ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept; jurămînt; legat; legămînt; legătură; lipsă; loialitate; lup; masiv; militar; mînă; mîncare; mîngîiere; model; modest; moț; muncitor; mut; necaz; nenoroc; nenorocit; nevoie; noapte; omul iubit; pacoste; parteneriat; păr; penis; pervers; plăcere; politică; prieteni; prietenie; probleme; pui; răscoală; regret; romantic; salvatoare; sinceritate; sorț; stîlp; stîlpul casei; stres; susținere; șef; un adevărat tată; uniune; vigilență; voinic (1); 805/198/73/125/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai leagă o fișă; de lume; lup; maimuță; major; malformație; melc; meschin; miasmă; milă; mincinos; mine; moare; ca moartea; mohorît; monstruos; monștri; mort; nas; natură; neagreabil; neant; neatractiv; neatrăgător; nebun; necăjit; necesar; nedescris; neexistent; nefolositor; negativ; neghiob; neglijent; neiubit; neîntruchipat; nenoroc; nepoliticos; nepotrivit; neproporțional; nesimpatic; nor; noroi; nu; numai; odios; omenesc; oribil; panda; păianjen; păr; părere; o persoană; perspectivă; pesimist; petrecere; pierdere; pisică; pîrît; nu pe plac; plăcut; plictisitor; ploaia; ploios; plouă; pocit; pozitiv; preconceput; problemă; profesor; puțin; Radu; rasism; rece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
farmec așa de extraordinar, încât vicisitudinile vremurilor par mai blânde și mai greu de îndurat decât oriunde altundeva. Cu toate astea, nu cred să fiu înstrăinat de țară, deși sunt aici de nu mai țin minte când. Spre norocul sau nenorocul meu? Cine poate să știe!” (8 septembrie 1946 Ă 7). Și-ar fi dorit să trăiască la Paris, cu rădăcinile înfipte, însă, în pământul țării. Nu-i vorbă, în bună măsură, o asemenea situație încorporează Cioran. Prin urmare, dacă adoră
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
adoră Parisul, Cioran o face și pentru că găsește în el agonia prin excelență, sursa unei melancolii nesfârșite, izvorul unei tainice împliniri. În timp, lucrurile par Ă la suprafață măcar Ă să se clarifice. A-ți întâlni conaționalii e un mare nenoroc, ba chiar o tortură. Preferă izolarea. „Pe români Ă spune încă din 1947 Ă evit cât pot să-i văd: în genere sunt intriganți și răspândesc zvonuri false. În plus, nu sunt de nici un folos pe nici un plan” (3 septembrie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
popor condamnat la izolare” (27 noiembrie 1976 Ă 313). Dar nu atât admirația transformată în compasiune interesează aici, ci sinteza paradoxală pe care destinul acestei limbi, implicit al poporului care o vorbește, o instituie: rugăciunea este blestem, vidul, extaz, norocul, nenoroc. Totul este și opusul său, dacă nu cumva numai opusul său. Și asta poate tocmai datorită „vacuității cuvântului” (8iulie 1978 Ă 351), expresie pe care Cioran o folosește după ce citește Sentimentul românesc al ființei, cartea lui Noica. Fusese atras el
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai bine zis, mă simt mai străin ca niciodată de spațiul nostru, mioritic sau nu” (10 octombrie 1973 Ă 600). Cioran spunea într-un loc că adevărata identitate a românilor e numită de un cuvânt, dar nu cuvântul dor, ci nenoroc. Pe tema nenorocului neamului său glosează deseori cu mâhnire. Există și un revers revanșard, la care Cioran ține: „Norocul însoțește numai nulitățile și impostorii” (26 octombrie 1973 Ă 507). De reținut, fără îndoială. Despre un Paris iluzoriu, fascinant și atrocetc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mă simt mai străin ca niciodată de spațiul nostru, mioritic sau nu” (10 octombrie 1973 Ă 600). Cioran spunea într-un loc că adevărata identitate a românilor e numită de un cuvânt, dar nu cuvântul dor, ci nenoroc. Pe tema nenorocului neamului său glosează deseori cu mâhnire. Există și un revers revanșard, la care Cioran ține: „Norocul însoțește numai nulitățile și impostorii” (26 octombrie 1973 Ă 507). De reținut, fără îndoială. Despre un Paris iluzoriu, fascinant și atrocetc "Despre un Paris
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
asta în fiecare clipă. Dați-mi un alt eu!” (II, 179). Dar dincolo de fatalitatea aceasta alienantă, care provoacă strigătul disperat al nevoii de a fi altul, de reținut fascinația predestinării. Cioran e atras de tot ce înseamnă eșec, ratare, neîmplinire, nenoroc. „Binecuvântate fie eșecurile! Le datorez tot ce știu” (II, 122), spune la un moment dat. Sau: „Nu mă poate interesa o ființă asupra căreia nu apasă o anume fatalitate” (I, 225). Cum s-a ajuns aici? Nu cumva predestinarea e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că, jucând o anumită imagine pentru ceilalți, mimând chiar pentru sine un rol, Cioran devine finalmente chiar ceea ce neagă. Oricum, mărturisește: „Când ai acumulat eșec după eșec, nu știu să existe un lucru mai avantajos decât să le pui pe seama Nenorocului; el explică și justifică totul, are virtuți aproape magice: cu el suntem absolviți în ochii tuturor... Nenorocul reușește acolo unde Providența a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atâtea sinucideri câte eșecuri! Îndată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ceea ce neagă. Oricum, mărturisește: „Când ai acumulat eșec după eșec, nu știu să existe un lucru mai avantajos decât să le pui pe seama Nenorocului; el explică și justifică totul, are virtuți aproape magice: cu el suntem absolviți în ochii tuturor... Nenorocul reușește acolo unde Providența a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atâtea sinucideri câte eșecuri! Îndată însă ce ne gândim la El, ne calmăm; suportăm totul și suntem aproape mulțumiți să fim loviți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu știu să existe un lucru mai avantajos decât să le pui pe seama Nenorocului; el explică și justifică totul, are virtuți aproape magice: cu el suntem absolviți în ochii tuturor... Nenorocul reușește acolo unde Providența a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atâtea sinucideri câte eșecuri! Îndată însă ce ne gândim la El, ne calmăm; suportăm totul și suntem aproape mulțumiți să fim loviți de soartă. Explicația prin Nenoroc e cel mai mare șiretlic
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atâtea sinucideri câte eșecuri! Îndată însă ce ne gândim la El, ne calmăm; suportăm totul și suntem aproape mulțumiți să fim loviți de soartă. Explicația prin Nenoroc e cel mai mare șiretlic din câte sunt în lumea aceasta. Niciodată nu se va inventa unul mai bun” (II, 286). După o astfel de mărturisire, nu-ți rămâne decât să spui că Cioran mistifică: deși face apologia eșecului, se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]