1,289 matches
-
De ce să mă complic când simplu se mai poate? (Gândindu-mă, aici, la arta literară !) De-i proză, poezie și-alte genuri, toate Ar fi mai pe-nțelesul nostru, bunăoară! Dar folosind cuvinte reci, sofisticate, Cum c-ar fi, vezi, neologisme ce dau clasă Și c-ar spori valoarea scrierii create, Duc cititorul într-o mare nebuloasă! Cât de frumoasă ar putea fi poezia (Despre valoarea ei nici nu vreau să vorbesc!) Dacă m-ar apuca, să zicem, nerozia De-a
SIMPLITATEA CARE DUREAZĂ de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373479_a_374808]
-
tu tăun băi dorul. / Tu dei is ălon puișorul End ai clousd da dor / Et mai haus, uit zăvorul. “Uat hed biutiful răsare! / Em ai dis? Al meu e oare? Bat of cui? End bihain iar, / Luc: o floare!” Mânia neologismelor Consider că limba română este suficient de bogată, încât să poți exprimă tot ceea ce dorești, tot ceea ce simți, fără a face apel la tot soiul de neulogisme - care se potrivesc precum „nucă în perete” - numai de dragul de a-ți dovedi
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
în momentul în care descoperi că titlul respectiv nu are nicio legătură cu conținutul acelui articol. În acest fel, atenția receptorului este canalizată într-o anumită direcție, clar dorită de către emițător, de către autorul textului respectiv. Folosirea de către acesta a unor neologisme, cuvinte inventate sau construite prin derivații, sintagme, deturnează atenția cititorului de la anumite detalii, direcționând-o spre teme impuse de el, spre o anume înțelegere, reușind de cele mai multe ori să imprime, să decidă opinii. Manipularea de format și manipularea lingvistică. Modul
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > LIMBA ROMÂNILOR-5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului NEOLOGISMELE ȘI EVOLUȚIA LIMBII ROMÂNE Așa cum a spus Hașdeu și au confirmat mulți specialiști din zilele noastre, în toate locurile și toate timpurile au avut loc împrumuturi de cuvinte de la o limbă la alta. De regulă, în perioadele de contact dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină și slava veche, cât și din limbile neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă, acele cuvinte considerate că provin de la vecini, sau din țările occidentale
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele prezentate de aceștia sunt suficiente pentru a se renunța la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încerca să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare câteva umile păreri personale, bazate pe studiile unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
a se renunța la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încerca să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare câteva umile păreri personale, bazate pe studiile unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre cuvintele lor ironizate de scriitorii contemporani lor au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse și intrate treptat, treptat în limbajul tuturor vorbitorilor. Cuvinte fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu vechile cuvinte, care aveau același înțeles? Au dispărut, oare, din limbajul românesc? Nicidecum
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu vechile cuvinte, care aveau același înțeles? Au dispărut, oare, din limbajul românesc? Nicidecum! Se păstrează ca sinonime, fiind modernizate și folosite în mod curent, în paralel cu neologismele. Ca să pricepem acest fenomen voi reda un citat din Etimologicum Magnum Romaniae,pag.24: „James Creswel Clong, într-un studiu din 1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua”, în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate neologisme la vremea intrării lor în limba română, care au dispărut pe parcurs din vorbirea curentă, odată cu dispariția factorilor care au determinat adoptarea lor. Hajdeu a formulat în lingvistică legea circulației cuvintelor prin care definește și caracterizează o limbă la un
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
din uzul curent al vorbirii, rămase doar în vechi documente de prin arhive și depozitele marilor biblioteci, studiate doar de specialiști. Vechile cuvinte le mai folosesc uneori scriitorii care vor să redea în operele lor atmosfera timpurilor de altădată. Forța neologismelor Fenomenul de adoptare a neologismelor acționează permanent și continuu în cadrul limbii, în orice perioadă istorică. Acesta îi dă limbii vivacitate și forță expresivă. Sub acțiunea lui, limba se primenește mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
rămase doar în vechi documente de prin arhive și depozitele marilor biblioteci, studiate doar de specialiști. Vechile cuvinte le mai folosesc uneori scriitorii care vor să redea în operele lor atmosfera timpurilor de altădată. Forța neologismelor Fenomenul de adoptare a neologismelor acționează permanent și continuu în cadrul limbii, în orice perioadă istorică. Acesta îi dă limbii vivacitate și forță expresivă. Sub acțiunea lui, limba se primenește mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
mușcat din limbă și au îmbrâncit cu brutalitate bietele cuvinte românești, rămase cu gura căscată la activitățile lor misterioase, sofisticate și simandicoase. Dar umila Limbă Română, văzându-le așa de savante și deștepte, repede le-a „căftănit” la rangul de „Neologisme de Onoare” și de-atunci aleargă cu nerușinare pe limbile românești, complet nude, așa cum le-a făcut mă-sa lor limbă de-acolo de unde-au venit. Ce să facă și biata Limbă Românească, dacă vechile ei cuvinte zdrențăroase n-au
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
lipsită de demnitate este mneaei Doamna Limbă Română. La noi, contesa PiSi se plimbă prin Cetate, ca vodă prin lobodă, târând după ea firicelul cu scumpul ei „șoricel”, care, nu chițăie românește, ci...maușește numai în engleză. 13. Cum pătrund neologismele în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai să folosesc un neologism adecvat!), nu se „epatează” doar în mediile mondene, unde prețiozitatea este la modă (acum se zice „în trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în mediile politice, culturale, știinșifice, învățământ, unde, unii „specialiști” mediocri, fără realizări deosebite, fac eforturi să impresioneze
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
se consideră bisnismeni. Cu toții se simt cool și se poartă cu ceilalți ca niște the kings. Mă opresc, pentru că sunt convins că dumneavoastră cunoașteți mult mai multe barbarisme decât mine. Este posibil, totuși, ca multe din aceste barbarisme să devină neologisme , tocmai din cauza circulația lor frecvente, iar DEX-ul să fie nevoit să le acorde patalamaua de rigoare. Tot așa s-a întâmplat acum o sută și ceva de ani, când bonjuriștii ne-au agresat limba cu franțuzismele, din același snobism
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
perpetuat până în zilele noastre. Ulterior, s-a umplut DEX-ul cu ele, făcând limba noastră mai „dulce” și mai „frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte , care definesc activități, produse, mărfuri
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]