567 matches
-
perspectivele schimbării pașnice la scară globală din sistemul internațional. Prin urmare, ea cere o agendă de cercetare mult mai vastă decât cea propusă de teoriile existente. Punctul de plecare al acestei abordări alternative este punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile potrivit cărora statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale. La rândul lor, instituționaliștii se folosesc de interpretarea făcută neorealismului pentru a-și dezvolta propria critică
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
urmare, ea cere o agendă de cercetare mult mai vastă decât cea propusă de teoriile existente. Punctul de plecare al acestei abordări alternative este punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile potrivit cărora statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale. La rândul lor, instituționaliștii se folosesc de interpretarea făcută neorealismului pentru a-și dezvolta propria critică la adresa argumentelor centrale ale acestuia. Plecând de la analiza alegerii raționale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile potrivit cărora statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale. La rândul lor, instituționaliștii se folosesc de interpretarea făcută neorealismului pentru a-și dezvolta propria critică la adresa argumentelor centrale ale acestuia. Plecând de la analiza alegerii raționale și de la teoriile microeconomice ale eșecului pieței, instituționaliștii urmăresc să demonstreze că, și în lipsa unui agent centralizat de impunere a regulilor în sistemul internațional
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
teoriile microeconomice ale eșecului pieței, instituționaliștii urmăresc să demonstreze că, și în lipsa unui agent centralizat de impunere a regulilor în sistemul internațional, cooperarea internațională este posibilă. Totuși, la o analiză mai atentă, se poate ca instituționaliștii să fi distorsionat trăsăturile neorealismului. Waltz a respins mereu perspectiva potrivit căreia teoria lui depinde de asumpția comportamentului rațional. În schimb, el subliniază că teoria se bazează pe efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel, neorealismul trebuie să fie înțeles
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să fi distorsionat trăsăturile neorealismului. Waltz a respins mereu perspectiva potrivit căreia teoria lui depinde de asumpția comportamentului rațional. În schimb, el subliniază că teoria se bazează pe efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel, neorealismul trebuie să fie înțeles ca o teorie ce se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. În acest sens, neorealismul se bazează pe o logică reflexivă și este, așadar, mai apropiat de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel, neorealismul trebuie să fie înțeles ca o teorie ce se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. În acest sens, neorealismul se bazează pe o logică reflexivă și este, așadar, mai apropiat de liberalism în termenii concepției asupra alcătuirii și dinamicii sistemului decât de instituționalism. Bineînțeles că explicația socializării statului oferită de modelul neorealist este trunchiată. Asumpțiile neorealiste despre natura anarhiei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
decât de instituționalism. Bineînțeles că explicația socializării statului oferită de modelul neorealist este trunchiată. Asumpțiile neorealiste despre natura anarhiei fac ca teoria să se ocupe de reproducerea unui mediu competitiv organizat în jurul balanței de putere. Din acest motiv, putem privi neorealismul dintr-o perspectivă raționalistă. Totuși, nu trebuie să ignorăm calitatea reflexivă a neorealismului, și nici preferința lui Waltz față de dependența de retroacțiunea cu efect de socializare din interiorul sistemului internațional. În baza acestei interpretări a neorealismului, putem respinge o înțelegere
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trunchiată. Asumpțiile neorealiste despre natura anarhiei fac ca teoria să se ocupe de reproducerea unui mediu competitiv organizat în jurul balanței de putere. Din acest motiv, putem privi neorealismul dintr-o perspectivă raționalistă. Totuși, nu trebuie să ignorăm calitatea reflexivă a neorealismului, și nici preferința lui Waltz față de dependența de retroacțiunea cu efect de socializare din interiorul sistemului internațional. În baza acestei interpretări a neorealismului, putem respinge o înțelegere liniară a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acest motiv, putem privi neorealismul dintr-o perspectivă raționalistă. Totuși, nu trebuie să ignorăm calitatea reflexivă a neorealismului, și nici preferința lui Waltz față de dependența de retroacțiunea cu efect de socializare din interiorul sistemului internațional. În baza acestei interpretări a neorealismului, putem respinge o înțelegere liniară a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit drept un punct de sinteză de-a lungul unei axe între neorealism și liberalism. Relația dintre cele trei modele trebuie să fie înțeleasă
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, nu trebuie să ignorăm calitatea reflexivă a neorealismului, și nici preferința lui Waltz față de dependența de retroacțiunea cu efect de socializare din interiorul sistemului internațional. În baza acestei interpretări a neorealismului, putem respinge o înțelegere liniară a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit drept un punct de sinteză de-a lungul unei axe între neorealism și liberalism. Relația dintre cele trei modele trebuie să fie înțeleasă în termenii unui triunghi, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de socializare din interiorul sistemului internațional. În baza acestei interpretări a neorealismului, putem respinge o înțelegere liniară a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit drept un punct de sinteză de-a lungul unei axe între neorealism și liberalism. Relația dintre cele trei modele trebuie să fie înțeleasă în termenii unui triunghi, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuind latura raționalistă, iar cele dintre neorealiști și liberali latura reflectivistă. Această perspectivă asupra relației dintre cele trei modele implică
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
putere și apropierea de pacea democratică. Prin urmare, densitatea instituțională va crește mai rapid, reflectând o transformare a structurii culturale a sistemului. Astfel, capacitatea distinctă a liberalismului de a oferi o explicație generală a variației socializării promite să subsumeze intuițiile neorealismului și instituționalismului într-o descriere mai amplă a evoluției istorice a politicii mondiale. Conceptul de reflexivitate este considerat central în modelul liberal al socializării. Potrivit lui Wendt, reflexivitatea se definește în termenii capacității unităților de auto-conștientizare critică și de schimbare culturală
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este util pentru explicarea dinamicii relațiilor dintre marile puteri din timpul perioadei examinate. Totuși, și tiparele generale ale activității instituționalizate dintre state importante prezintă dileme semnificative atât pentru predicțiile neorealiste, cât și pentru cele instituționaliste. Cele ce reprezintă anomalii pentru neorealism și instituționalism oferă dovezi ale tipului de schimbare calitativă în structura relațiilor dintre marilor puteri, prevăzut de teoria liberală. În tabelul 6.1 sunt rezumate concluziile lucrării de față cu referire la aceste criterii pentru măsurarea schimbării din sistemul internațional
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale tipului de schimbare calitativă în structura relațiilor dintre marilor puteri, prevăzut de teoria liberală. În tabelul 6.1 sunt rezumate concluziile lucrării de față cu referire la aceste criterii pentru măsurarea schimbării din sistemul internațional după Războiul Rece. Atât neorealismul, cât și instituționalismul sunt utile pentru explicarea unor aspecte ale activității marilor puteri în sistemul internațional apărut între 1989 și 1999. Într-adevăr, neorealismul pare că explică unele dimensiuni ale strategiilor germane. Părți ale procesului de unificare, recunoașterea Sloveniei și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
față cu referire la aceste criterii pentru măsurarea schimbării din sistemul internațional după Războiul Rece. Atât neorealismul, cât și instituționalismul sunt utile pentru explicarea unor aspecte ale activității marilor puteri în sistemul internațional apărut între 1989 și 1999. Într-adevăr, neorealismul pare că explică unele dimensiuni ale strategiilor germane. Părți ale procesului de unificare, recunoașterea Sloveniei și Croației, criza MRS și preocupările privind bugetul UE au cauzat tensiuni semnificative între Germania și principalii ei parteneri. Relațiile Japoniei cu SUA și cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și preocupările privind bugetul UE au cauzat tensiuni semnificative între Germania și principalii ei parteneri. Relațiile Japoniei cu SUA și cu China au dat semne de tensionare, iar acest fapt crește neliniștile cu privire la securitatea din regiunea Asiei de Est. Conform neorealismului, cu siguranță că afirmarea Chinei ca putere regională majoră a alarmat cu privire la efectele revizionismului său asupra balanței de putere. De asemenea, instituționalismul oferă o perspectivă utilă pentru analiza unor aspecte ale strategiilor celor trei țări. Comportamentul Germaniei față de cadre multilaterale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
asemenea, se poate să fie nevoie de anumite explicații neorealiste și instituționaliste luate împreună, pentru a înțelege tendințele din arii tematice specifice. Explicații coerente ale funcționării regimului de non-proliferare din Asia de Est pot fi construite folosindu-ne fie de neorealism, fie de instituționalism. În mod similar, diplomația economică dintre principalele puteri se caracterizează prin niveluri ridicate ale cooperării și manifestă, de asemenea, preocupări privind câștigurile relative. Tabel 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate Țară Restructurarea activității instituționalizate Germania Trecerea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra considerațiilor privitoare la securitatea în regiune, instituționaliștii au afirmat că, dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o bază pentru dezvoltarea multilateralismului. Problema întâmpinată de neorealism și instituționalism constă în faptul că nu este clar dacă aceste modele surprind în mod corespunzător tendința fundamentală. Contrar neorealismului, se pare că tendințele dintre 1989 și 1999 au consolidat o structură pașnică și cooperantă a relațiilor dintre marile puteri
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o bază pentru dezvoltarea multilateralismului. Problema întâmpinată de neorealism și instituționalism constă în faptul că nu este clar dacă aceste modele surprind în mod corespunzător tendința fundamentală. Contrar neorealismului, se pare că tendințele dintre 1989 și 1999 au consolidat o structură pașnică și cooperantă a relațiilor dintre marile puteri la nivel global. Contrar instituționalismului, există semne ale discontinuității în structura de bază a relațiilor dintre marile puteri. Problemele neorealismului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealismului, se pare că tendințele dintre 1989 și 1999 au consolidat o structură pașnică și cooperantă a relațiilor dintre marile puteri la nivel global. Contrar instituționalismului, există semne ale discontinuității în structura de bază a relațiilor dintre marile puteri. Problemele neorealismului și instituționalismului sunt grave mai ales în Asia de Est, unde există semnale că prezența de securitate a SUA poate fi chiar un obstacol pentru o structură pașnică de relații între principalele state. Între 1989 și 1999 au existat dovezile
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
responsabilităților pe arena securității facilitează o schimbare paralelă în domeniul economic, datorită dependențelor încurajate de hegemonia militară a Americii. Astfel, calitatea sau tipul instituționalizării din sistemul internațional este tot mai simetric. Împreună, aceste două tendințe evidențiază faptul că anomaliile pentru neorealism și instituționalism sunt compatibile cu predicțiile teoriei liberale. Mecanismele cauzale din spatele acestui tipar sunt vaste și variază pe o axă între nucleu și periferie. Există o serie puternică de stimulente materiale pentru ca principalele state să își stabilească relațiile cu alte
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
luarea deciziilor politice" (Anderson și Goodman, 1993, p. 24). Chiar dacă Anderson și Goodman au elaborat caracterizarea printr-o analiză a strategiilor Germaniei la începutul perioadei post-unificare, ea poate fi extinsă în mod legitim și asupra comportamentului pe parcursul anilor 1990. Contrar neorealismului, Germania unificată nu a început să-și relaxeze principalele angajamente instituționale din cadrul NATO și al Uniunii Europene. Contrar instituționalismului, recursul Germaniei la instituții a reflectat nu numai calcule instrumentale ale intereselor, ci și felul în care angajamentele instituționale îi remodelaseră
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
normele cooperării asociate cu instituții multilaterale importante din sistemul internațional. Potrivit lui Heginbotham și Samuels, putem caracteriza preferințele Japoniei din anii 1990 ca fiind realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999). Realismul mercantil combină naționalismul economic cu un profil politic discret. Contrar neorealismului, Japonia a făcut în mod constant o prioritate din interesele tehnico-economice în raport cu cele politico-militare, definindu-și punctele tari în termeni de avuție și tehnologie, iar poziția în termenii structurii sale industriale. Acest lucru a fost cel mai vădit în tendința
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
avea ramificații interne majore. Apoi, acest fapt a fost exacerbat prin reducerea amenințării externe directe la adresa Chinei, odată cu colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Precum în celelalte două cazuri analizate, preferințele exprimate de China pe parcursul anilor 1990 sunt anomalii și pentru neorealism, și pentru instituționalism. Contrar neorealismului, intensificarea discursului și comportamentului de tip realpolitik al Chinei după 1989 este în mare parte simbolică, fiind temperată prin recunoașterea tacită de către elita conducătoare că este nevoie de implicarea Occidentului pentru susținerea ratelor de creștere
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acest fapt a fost exacerbat prin reducerea amenințării externe directe la adresa Chinei, odată cu colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Precum în celelalte două cazuri analizate, preferințele exprimate de China pe parcursul anilor 1990 sunt anomalii și pentru neorealism, și pentru instituționalism. Contrar neorealismului, intensificarea discursului și comportamentului de tip realpolitik al Chinei după 1989 este în mare parte simbolică, fiind temperată prin recunoașterea tacită de către elita conducătoare că este nevoie de implicarea Occidentului pentru susținerea ratelor de creștere ridicate, necesare menținerii legitimității regimului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]