761 matches
-
demografi că medicina și științele medicale În general nu ar fi contribuit decisiv la ameliorarea principalilor indicatori demografici (durata medie de viață și speranța de viață la naștere, mortalitatea generală și infantilă, sporul natural) este cel puțin hazardată și total nerealistă dacă privim lucrurile prin prisma celor relatate mai sus. Fără Îndoială că progresul tehnico-științific, din care fac parte integrantă și progresele În domeniul sănătății individuale și colective, Își are un loc de netăgăduit, pentru că orice progres este total lipsit de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu alte cuvinte structuri care știu ce Înseamnă suferința, cunosc impactul social al bolii, perspectiva demografică condiționată de starea de sănătate și desigur impactul sănătății asupra arheului național și perenității lui, ce poate fi compromis din rațiuni economice meschine și nerealiste. Aș incheia prin a-l cita pe Eminescu care, legat de reformă, spunea În articolul Formă și fond “experiența a dovedit că introducerea de reforme lipsite de cuprins (conținut n.n.) sunt departe de a prezenta o compensațiune exactă a sacrificiilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
specificul unor destine individuale. Alexie adoptă acest mediu artistic pentru a exprima poveștile propriului său neam aborigen, conștient că anumite contacte cu alte culturi au existat întotdeauna și că a vorbi de puritatea identității amerindiene este un lucru nepotrivit și nerealist. Se spune că diavolul nu e chiar atât de negru, iar romanul lui Alexie merge încă și mai departe. Diavolul este alb, și pare să fi făcut un soi de contract faustian cu un negru, căruia îi oferă, aparent dezinteresat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
m-a educat Franca. învață să-ți stabilești și să-ți gestionezi performanțele Una din cele mai mari greșeli pe care obișnuiam să le comit în afaceri era să promit prea multe. îmi fixam în permanență termene limită și sarcini nerealiste. în cea mai mare parte, reușeam să le finalizez în timp util, dar nu fără un stres considerabil și fără nopți nedormite. în cele din urmă, cel care mi-a deschis ochii a fost asistentul administrativ al unuia din clienții
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
în același termen. Ascultă-mă pe mine: dacă vrei să nu înnebunești, învață cum să gestionezi cerințele celorlalți”. Asfel, am învățat o lecție de o valoare inestimabilă. Acordă-ți întotdeauna o marjă de timp. Dacă șeful așteaptă de la tine performanțe nerealiste sau injuste, cea mai bună cale de a le evita este să-l înveți să le reformuleze. în astfel de situații, pot apărea probleme în cazul în care șeful a lucrat cu persoane mai eficiente decît tine, în anumite privințe
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
natural sociale. (Pentru o dezbatere mai detaliat] despre elementele comune ale culturii umane, vezi capitolul 2, „Etică în societ]țile de mici dimensiuni”). x. Concluzii Aceast] interpretare a originii eticii are menirea de a evita, pe de o parte, abstracțiile nerealiste, limitative ale teoreticienilor egoismului, iar pe de alt] parte, aroganță la fel de nefondat], moralizatoare care tinde s] transforme întreaga origine a ființelor umane ca specie terestr] de primate într-un fapt de neconceput. Ea nu asociaz] morală uman] cu nimic din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obligațiile atunci când se implic] în activit]ți comunitare (este vorba aici despre obligațiile în calitate de manageri, si nu despre cele în calitate de cet]țean). Unele dintre erorile prezente în acest raționament sunt consecințe ale viziunii înguste asupra afacerilor și ale portretului neflatant, nerealist și incomplet al acționarului despre care am vorbit mai sus; altele sunt mai degrab] figuri de stil („socialism pur si nediluat” sau „furt”). Argumentul „competențelor” (susținut și de Peter Drucker în influență s] carte asupra managementului) are sens atâta vreme cât corporațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
measurable („încadrabil în timp”): - specific - obiectivul trebuie să delimiteze precis direcțiile de acțiune necesare, - măsurabil - obiectivul trebuie să poată fi evaluat, iar îndeplinirea sa trebuie să fie un rezultat măsurabil, - realizabil - obiectivul trebuie să fie realizabil, pentru că un obiectiv specific nerealist nu poate servi la realizarea misiunii organizaționale, - rațional - obiectivul trebuie să se adreseze unei nevoi reale și să descrie un cadru rațional de acțiune, care se subordonează misiunii organizaționale, - încadrabil în timp - îndeplinirea obiectivului trebuie să poată fi estimată ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poate fi făcută fără formatori; de aceea, nevoile lor trebuie luate în considerare. Seaman și Fellenz (1989) susțin că atât administratorii, cât și formatorii trebuie să fie realiști în privința posibilităților de îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și personalului auxiliar. Aceste nevoi sunt, de obicei, omise în faza de planificare, iar apoi nu pot fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
measurable („încadrabil în timp”): - specific - obiectivul trebuie să delimiteze precis direcțiile de acțiune necesare, - măsurabil - obiectivul trebuie să poată fi evaluat, iar îndeplinirea sa trebuie să fie un rezultat măsurabil, - realizabil - obiectivul trebuie să fie realizabil, pentru că un obiectiv specific nerealist nu poate servi la realizarea misiunii organizaționale, - rațional - obiectivul trebuie să se adreseze unei nevoi reale și să descrie un cadru rațional de acțiune, care se subordonează misiunii organizaționale, - încadrabil în timp - îndeplinirea obiectivului trebuie să poată fi estimată ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poate fi făcută fără formatori; de aceea, nevoile lor trebuie luate în considerare. Seaman și Fellenz (1989) susțin că atât administratorii, cât și formatorii trebuie să fie realiști în privința posibilităților de îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și personalului auxiliar. Aceste nevoi sunt, de obicei, omise în faza de planificare, iar apoi nu pot fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor epoci ne-ideale”. Contrastele României interbelice evidențiază poate cel mai bine modul În care o epocă este idealizată, este invocată, prezentată printr-o „reconsiderare necritică”, ceea ce generează - cum apreciază autorul analizei că ar fi În cazul de față - viziuni nerealiste, proiecte fără baze sociale sau considerente de praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este așadar, considerată nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
generează - cum apreciază autorul analizei că ar fi În cazul de față - viziuni nerealiste, proiecte fără baze sociale sau considerente de praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este așadar, considerată nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
fatalistă, ieșirea din cercul vicios al funcționării defectuoase a sistemului societal se poate face prin concentrarea eforturilor în subsistemul educațional. Aceasta, desigur, ca decizie strategică a puterii politice. Cum însă la noi ciclurile de dezvoltare se suprapun ciclurilor electorale, este nerealist să sperăm într-o reformă structurală în acest domeniu de o importanță covârșitoare. Cele mai recente statistici, realizate pe baza rezultatelor obținute de elevii români la testele PISA, ne situează într-o zonă care are singurul avantaj că din ea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
considerație eurema critică, putem întâlni și un asemenea tip, la care funcția critică operează în fedicit. Funcția combinatorie lucrând în exces, imaginația sa foarte bogată iese adesea din sfera posibilului, trecând în domeniul visului irealizabil. Sunt elevi cu idei fanteziste, nerealiste, catalogați drept visători. H. Tipul combinativ-critic. La acești elevi imaginația și gândirea critică se găsesc în echilibru. Imaginația este neîngrădită, pentru ca apoi să fie supusă cenzurii rațiunii. Asemenea elevi au idei fecunde, realiste, noi, și originale. I. Tipul combinativ-hipercritic. La
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
altă parte, ridică întrebări cu privire la cheltuirea eficientă a resurselor alocate inițial. Astfel, diferențele majore între alocarea financiară orientativă din DCI și valoarea efectiv contractată a proiectelor pe acest DMI pot deriva din doi factori: fie valoarea estimată inițial a fost nerealistă în raport cu indicatorii asumați și a fost necesară suplimentarea bugetului alocat, fie valoarea estimată inițial a fost realistă în raport cu indicatorii asumați, dar comportamentul necolegial al universităților a condus la o supradimensionare a bugetelor în raport cu indicatorii și la contractarea - din resursele comune
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
au fost limitate costurile cu resursa umană, dar practic nu a existat nicio limită legată de nivelul general al bugetului, iar efectele au fost inechitabile în rândul beneficiarilor implicați: cei care au găsit „portițe” și cei care au construit bugete nerealist de mici și, prin urmare, greu de implementat. (3) În cadrul POSDRU, parteneriatul între diversele entități eligibile a fost încurajat din diverse rațiuni: eficientizarea costurilor prin adresarea unui grup-țintă mai numeros, complementaritatea între diferitele tipuri de resurse ale diferiților parteneri, expertiza
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
pe accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale . Desigur însă, utilizarea unor termeni precum idealism sau utopism se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale, întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise defectuoase ce împiedică transformarea lor în realitate utopia este transformată în idealism politic
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
teoriilor redescoperite, nu putem să nu reflectăm asupra îndemnului său de a reconsidera conceptele propuse de reprezentanții interbelici ai internaționalismului liberal, cu speranța că, într-un sistem internațional alterat de schimbări epocale, ideile și idealurile lor pot apărea mai puțin nerealiste și mult mai convingătoare. 1. Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului de a accepta o distincție calitativă între sfera politicii interne și cea a politicii internaționale, capacitatea de intervenție revine unei forțe
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
în fapt, etnografia nu este atât un model social trans-istoric, cât o serie de parametri, analitic eficienți - ecologia, productivitatea mediului și eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a schiței de „societate paleolitică”, dintr-o perspectivă larg diacronică și decis infrastructurală. Simpla subsumare, chiar dacă prezumtivă, a societăților paleolitice unui singur model demografic
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
bunul plac. Acești părinți fac încă uz de un principiu pedagogic vechi, de mult demodat și primat și anume utilizarea pedepselor fizice, respectiv bătaia.Sursa de conflict care conduce la bătaia copilului provine din faptul că părinții au o expectanță nerealistă asupra posibilităților de înțelege re ale unui copil la o anumită vârstă. Adultul de enervează și se descarcă producând groază și durere copilului. Copilul, mai ales cel mic, nu poate înțelege de ce adultul, care este într-adevăr mai puternic fizic
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale celor care le priveau și admirau. Din punct de vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt roșu sângeriu, Cristos domină tabloul, fiind urmat îndeaproape de soldați ro‑ mani dintre care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fiecare reprezentare. Dispunerea sa simetrică poate crea o oază de seninătate clasică, adesea în contrast cu o structură complexă a corpului și îmbrăcămintei. Dar un chip poate fi încercat de tensiune, gâtuit de emoție, micșorat sau înclinat de perspectivă. Într-un stil nerealist, simetria trăsăturilor poate fi deformată și tensiunea poate fi astfel sporită (figura 102). În desenele animate, nasurile foarte mari, ochii bulbucați sau brațele foarte cărnoase, bărbiile prea mici și așa mai departe dezvăluie prin exagerare funcția expresivă a vectorilor spațiali
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
gestiune”; * Metoda aplicată în cadrul gestiunii producției într-o firmă X. în cadrul etapei de identificare a cauzelor abaterilor se urmărește semnificația, cauzele care le-au generat, precum și efectele produse pe centre de responsabilitate. Recalcularea nivelului unei norme, dacă aceasta a devenit nerealistă, precum și măsurile ce au ca efect modificarea rezultatelor viitoare, fac obiectul celei de-a treia etape a procesului de analiză a abaterilor. Odată elaborat, bugetul devine un “ghid“ de conducere al managerului. Abaterile dintre realizări și previziuni trebuie cunoscute în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
personalității. Aceasta se manifestă ca un fel de „părinte interior", indicându-i individului ce „ar trebui" sa facă și conținând toate ideile, datoriile și responsabilitățile individului, ca parte a atribuțiilor sociale. In multe privințe, această parte a personalității este la fel de nerealistă ca și șinele, deoarece exigențele sale sunt atât de pretențioase, încât ar fi imposibil de realizat. Și din nou eul, acționând conform principiului realității, trebuie să mențină echilibrul între realitate și solicitările supraeului. Libidoul O idee centrală pe care a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]