765 matches
-
această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei românești de după război, catolică după metode, protestantă după spiritualitate". 21 Sinodul în gravă încăurcătură, nesemnat, în "Cuvântul", an V, nr. 1371, 14 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă a doua oară, dând hotărârea de la 8 februarie. Căci pastorala fiind generală, neutralizează învoirea de a sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi uitată Carmen Sylva (tălmăciri de Elena Poenaru). Din versurile lui St. O. Iosif este reluat Blestemul bardului (prelucrare după Uhland), lui Ilarie Chendi i se retipărește articolul Despre traducătorii români ai lui Heine, în alte numere fiind introduse articole, nesemnate, despre Faust de Goethe, despre poezia austriacă, despre Heinrich von Kleist, Friedrich Hebbel, Theodor Fontane, Franz Grillparzer, Eduard Mörike ș.a. D. Karnabatt scrie despre Goethe, dar și despre George Coșbuc, text însoțit de o iconografie inedită. Proza este nesemnificativă, interes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
Naratorul însoțește un cuplu idilic, după ce trăiește el însuși o poveste de dragoste, sub stânca Loreley, în lumina lunii. El nu o mai întâlnește pe „acea fată frumoasă”, dar, în mai multe rânduri, primește, din diferite orașe ale Europei, telegrame nesemnate prin care e anunțat că în acel loc e lună. Anterioară tuturor voiajurilor pe uscat este călătoria de pe Atlantic, povestită în Al optzeci și doilea. Întreaga expediție a unei nave durează șase luni, timp în care navigatorii nu văd alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
, revistă care a apărut la Focșani, într-un singur număr, la 15 aprilie 1937, redactor fiind Pavel Nedelcu. Subtitlul publicației este „Literatură și pamflet”, iar articolul-program, Precizări, nesemnat, pune problema raportului poet-critic în termeni ireconciliabili: „Tu nu numeri, de fapt, stelele în versurile tale [...] - ca un pezevenghiu cu ochelari să-ți dea nota 5 în literatură, pentru că nota 10 o poate primi numai dânsul.” Militând pentru o artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285419_a_286748]
-
I. Cuza, ale cărui inițiative le și susține un timp. Treptat, relațiile devin mai încordate (este și arestat, iar publicațiile sale suspendate) și R. se va număra printre organizatorii actului de la 11 februarie 1866. În 1864 publicase la Paris broșura, nesemnată, Relation authentique du coup d’état du prince Couza, potrivnică domnitorului. În noul guvern îi revine iarăși funcția de ministru al Cultelor (februarie-iulie 1866). Republican convins, de orientare liberală, nu se împacă nici cu guvernarea lui Carol I și, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
de redacție. În 1986 și 1987, consiliul de redacție este coordonat de Alexandru Balaci. „Fără o raportare permanentă la istoria literaturii române și un demers comparativ avizat” nu se poate obține o imagine exactă asupra literaturii actuale, susține un Argument - nesemnat - din primul număr. Ca atare, revista își propune publicarea unor studii de sinteză, mai ample, care nu pot fi găzduite în paginile altor publicații și care să completeze „critica de întâmpinare” în vederea obținerii unei imagini mai exacte asupra scrisului contemporan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
țară, despre hotărârile și faptele lor și despre portul, graiul și obiceiurile lor.” Scopurile inițial inocent-culturale se manifestă cu vremea tot mai estompat și apare o tot mai acută implicare politică. În numărul 14/1925 se publică primul articol amplu, nesemnat, despre A. C. Cuza și C. Stere, în perioada următoare comentariile despre conducătorii mișcării legionare devenind tot mai frecvente și fiind însoțite de multă iconografie. Aproape număr de număr sunt publicate poezii populare culese din Bucovina, dar și din alte părți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
Octav Livezeanu. Revista este unul din primele organe de presă prin care s-a încercat atragerea intelectualității de partea noii ideologii, acțiune vizibilă mai ales în faza incipientă de apariție, cea de sovietizare declarată. Cuvânt înainte pentru un veac nou, nesemnat, cu valoare de articol-program, informează cititorii că V.n. „va fi periodicul de luptă a culturii și problemelor democratice”. Printre colaboratori se numără Petre Constantinescu-Iași, I. Bernstein, Eugen Jebeleanu, A. Toma, V.V. Stanciu, Petre Pandrea, Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), George Ivașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
pregătindu-se astfel pentru lupta din opoziție. Din comitetul de redacție fac parte, alături de câțiva politicieni aflați la începutul carierei, B. Delavrancea, care pare să îndeplinească responsabilitățile prim-redactorului, C. Dimitrescu-Iași și poetul I. Nenițescu. Articolul-program, intitulat Lupta ce începem, nesemnat, îi aparține lui Delavrancea și la fel articolul-bilanț, Ultimul cuvânt, publicat în numărul din 11 martie 1890. Gazeta este redactată îngrijit. Viața politică, mai ales aceea parlamentară, dar și activitatea guvernării junimiste din 1888 a lui Theodor Rosetti și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul și moartea, 1924), din Verlaine și din Hugo (1924). Recenziile la cărți și reviste sunt semnate de R. Vulpe și D. Iliescu. Două necrologuri - Vasile Pârvan (1927) și Ioan N. Român (1931) - apar nesemnate. Alți colaboratori: I. Cornea, I. Dumitrescu-Frasin, O. Tafrali. Î.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
aceea a celor vârstnici.” Militând, în continuare, pentru scrisul scurt și concis, ilustrat de „schițe și nuvelete”, marele prozator încearcă să mascheze comanda de partid sub vălul unor imperative profesionale, văl pe care îl destramă cel de-al doilea editorial, nesemnat, intitulat Gazeta noastră literară: „Gazeta noastră literară se vrea în linia întâi de luptă pentru o literatură menită să ridice conștiința socialistă a celor ce muncesc pe ogoare și în uzine, în marile gospodării colective și pe marile șantiere, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
a lungul orașului, Cum se deschid jurnalele ș.a., poeme militante nu fără anume calități de ritm și imagine. Versuri „de atitudine” mai publică Emilian Bâcov și Eugen Ichim, primul fiind și autorul unei schițe-reportaj din viața pescarilor. Un scurt text nesemnat, Arthur Rimbaud vizionarul, menționează trei categorii de poeme ale autorului francez (cele predilect sociale, cele ce anunță o nouă poetică și cele ce prevestesc propria soartă), dar simplitatea naivă a comentariului face să eșueze orice idee. Rubrica „Informațiuni” consemnează sec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
influențele străine receptate în provinciile istorice, tendințele latiniste și rolul normativ al Academiei) și Principiile lui Cipariu (despre principiul etimologic aflat la baza sistemului filologic al acestuia și contribuția gazetei „Organul luminărei” din Blaj la propagarea ideilor școlii etimologico-istorice) - ambele nesemnate. Se mai pot menționa necrologurile George Sion și George Barițiu și reproducerea unei conferințe a lui B.P. Hasdeu, Noi în 1892. Interesul pentru etnografie vine în completarea activității culegătorilor de folclor, prin articolele Portul țăranului de A. Bucur, Casa, curtea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
de C. S. Nicolăescu-Plopșor, Belfer îndrăgostit de Ion Dongorozi. Apar bune traduceri din Michelangelo (Strofe pe mormântul lui Occhino del Bracci), Costas Palamas (realizate de Al. Iacobescu, însoțind articolul intitulat Poezia greacă modernă), Nathaniel Hawthorne (fragmentul Nuntă în pragul morții - nesemnat). V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290514_a_291843]
-
schimbarea întregii structuri a revistei și traducerea textului în cele 35 de limbi nu mai erau posibile. În tot cazul, conducerea revistei nu a dat urmare insistențelor Delegației permanente. A făcut, însă, o concesie. A acceptat ca la sfârșitul articolului, nesemnat până atunci, să se facă mențiunea "D'après une étude de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, professeur à l'Université de Bucarest". Mi s-a părut rezonabil, ca o soluție de compromis, mai ales că articolul era, în fapt, o sinteză a lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Inaugurată „sub conducerea unui comitet” devenit de la numărul 2 un „grup de studenți”, publicația menționează abia la începutul anului al doilea pe Doru Belimace ca „director prim” și „gruparea revistei” cu N.N. Angelescu, Alexandru Talex, Al. Dumitrescu-Redea și Aurel Iancu. Nesemnat, un scurt Prolog cu asperități și exprimări confuze anunță insolit asocierea prin „impetuozitate” a unor coechipieri „uniți sufletește, deși cu laturi diferite și oarecum adverși în atitudini”, dar „având cu toții același ideal” și „expunând licăririle unor suflete care se înțeleg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
mioritic i-ar fi plagiat semnatarului studiul Frumosul românesc din „Gândirea” (octombrie 1935). În intenția de a da colorit național puternicului său partizanat politic, P.v. organizează numeroase numere tematice (închinate lui Mihai Eminescu, Octavian Goga). Apar și articole (de obicei nesemnate) despre Rilke, Hölderlin ș.a. Un eclectism tot atât de puternic motivat politic se recunoaște și în domeniul prozei. Al. Gregorian recenzează Donna Alba de Gib I. Mihăescu, autor pentru care P.v. are un adevărat cult, de vreme ce despre el scriu Dragoș Protopopescu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
număr și iscălit A. Coșbuc, mostră fluentă de sincretism stilistic între naturismul sadovenian și simbolism, în linia Samain - Maeterlinck; este poate unicul text care atestă preocupările literare ale fiului lui G. Coșbuc, Alexandru, mort prematur, în 1915, într-un accident. Nesemnate, cu excepția grupajului din numărul 2, în care cineva (Tzara?, Vinea?, un colaborator misterios?) se recomandă drept „Iacob Șearpele”, Notele prezente la finele revistei (nu și în numărul ultim) semnalează apariții, recente sau proxime, de cărți, exclusiv din „literatura nouă românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
cronici, recenzii, semnale editoriale, bibliografii, toate orientate către fenomenul religios și contingențele acestuia. În numărul triplu 9-12 din 1944, o notița anunță stingerea din viața a scriitorului Liviu Rebreanu. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se remarcă un scurt articol, nesemnat, despre legăturile lui Eminescu cu Blajul. Ștefan Manciulea semnează un comentariu despre activitatea politică a lui Timotei Cipariu, iar Ioan Milea glosează asupra realismului în filosofia lui Ion Petrovici. Pe parcursul mai multor numere, Iosif E. Naghiu face cunoscute o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
populare, aflată constant în preocupările lui Grandea, i se acordă un spațiu considerabil. Apar, printre altele, baladele Mihu Copilul, Miorița, basmele Oile cu lâna de aur (din zona Mehedinți) și Paserile cu cioc de fier (din Vâlcea). În ceea ce privește traducerile literare, nesemnate, dar aparținând mai toate lui Grandea, sunt de semnalat tălmăcirea parțială după Don Quijote de Cervantes și două articole despre H. Heine (unul al lui Gérard de Nerval), însoțite de o traducere în proză din creația poetului (Intermezzo). Mai apar scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „ALEXANDRU PHILIPPIDE”, publicație care a apărut la Iași, între 1934 și 1945, fiind reluată din anul 2000. Începând cu volumul al treilea (1936), este menționat, ca director, Iorgu Iordan. Într-un Cuvânt înainte, nesemnat, dar al cărui autor pare a fi, după stil, directorul publicației, este afirmată preocuparea de a continua activitatea lui Alexandru Philippide, considerat creatorul „învățământului științific al limbii române la noi în țară”, un obiectiv prioritar fiind „osteneala neîncetată de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
rafinarea instrumentului și identificarea principalilor factori care ar putea influența interpretarea rezultatelor. Rezultatele acestor studii se constituie În veritabile contraargumente la obiecțiile privind utilitatea acestor chestionare În aprecierea eficacității predării. Evaluările semnate sunt mult mai favorabile cadrului didactic decât cele nesemnate. b. Prezența cadrului didactic Aprecierile sunt mai favorabile dacă profesorul rămâne În sală În timpul completării chestionarelor de către studenți. c. Instrucțiunile oferite Aprecierile sunt mai favorabile atunci când studenților li se comunică scopul sumativ al acestora (informațiile vor fi folosite de administrație
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
elevi, studenți sau profesori). Coloana din mijloc este și va fi și în următoarele numere ale revistei dedicată articolelor programatice sau dialogului cu cititorii. De altfel, principalul articol apărut în această casetă a numărului din septembrie se numește Prefață (articol nesemnat ca și cele din numerele următoare). În partea dreaptă, spațiul tipografic este ocupat de un articol dedicat unui scriitor francez Un spirit european: Valéry Larbaud - autor Dumitru Niță. De altminteri spațiul din dreapta va fi rezervat și în numerele ulterioare prezentării
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
abordate îl vor ocupa cronica și reportajul, eseul, critica literară fiind în plan secund. Promovare literaturii epocii se reduce la publicarea unor poezii, proza lipsind aproape cu desăvârșire. 3.3.1. Cronica Încă de la prima apariție a revistei, o notiță (nesemnată) încearcă să justifice introducerea din numărul următor al revistei a cronicilor de tot felul: "Cronicile au darul să colporteze un material care celor grăbiți le slujește drept hrană îndestulătoare. Cronicile fac bunul serviciu de a explica, de a fărâmița și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Dacă în numărul anterior se încerca descoperirea notelor definitorii pentru o cronică muzicală, de această dată, Victor Iliu caută să explice cum ar trebui să se realizeze o cronică cinematografică ținându-se cont de specificul acestei arte107. Cronica literară este nesemnată, dar cum majoritatea articolelor, notelor care nu apar sub semnătură îi aparțin lui Ștefan Popescu și cum cronica literară fusese anunțată din numărul trecut ca fiind sub semnătura sa, evident că îi putem atribui Un mesagiu poetic. George Meniuc, Interior
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]