774 matches
-
Cele mai multe dintre aceste scrieri sunt însă republicate aici, după ce, cu mulți ani înainte, apăruseră în alte periodice ale lui Gh. Asachi. Ioan Ianov retipărește „cânticelul comic” Tânărul din Sărărie, iar Ecaterina Chinezu, diverse traduceri literare. În revistă sunt și tălmăciri nesemnate, mai toate din limba franceză, anecdote istorice și politice, articole de știință popularizată (unele scrise de Dimitrie Asachi) ș.a. R.Z.
ICOANA LUMEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287495_a_288824]
-
periodic apărut la București din mai 1935 până în decembrie 1937. În primul an de existență I.r. are subtitlul „Revistă de critică, poezie și ideologie”, iar unicul redactor este Pavel Costin Deleanu. Acesta este desigur autorul articolului-program intitulat Ideea românească, nesemnat, în care se formulează năzuința ca revista să fie „printre altele, o concentrare a tineretului de azi în vederea propriei sale definiri și expresii”. Orientarea naționalistă, dezvăluită încă din titlu și justificată prin „falimentul «Ideii europene»”, este îndeobște moderată. În cele
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
politice la „România”, ambele din New York. Totodată, susține diverse rubrici de informație culturală la posturile de radio Vocea Americii și Europa Liberă (1958-1987). În revista „Arena” (6/1963), prezintă literatura română din cei cincisprezece ani de exil, selecția și introducerea - nesemnată - a grupajului aparținându-i. În 1963 publică la Editura Gallimard romanul Parages, primit cu elogii de critica literară franceză, așa cum demonstrează cronicile lui Claude Mauriac și Philippe Brunetière. În ciuda succesului ca romancier, C. se întoarce la mai vechile preocupări teatrale
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
ia apărarea lui Mircea Eliade în prigoana pornită împotriva lui. Apar și unele note despre mișcarea teatrală. Este notabil un scurt interviu cu E. Lovinescu (numărul 3). Alte interviuri sunt luate lui Al. T. Stamatiad și Petre Bellu. Un articol nesemnat este dedicat lui Panait Istrati. Apare și semnătura lui Tudor Arghezi cu un articol politic. C. este o publicație ce s-ar fi vrut cotidiană. În consecință, toate informațiile sale, chiar și cele culturale, sunt scurte și percutante. V.T.
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
Nicolae Istrati, în care scriitorul urmărise obținerea unui comic de limbaj prin folosirea unui amestec de grecisme, slavonisme și arhaisme. Textul era însă, la 1868, anacronic și fără finalitate. B. P. Hasdeu și Cezar Bolliac sunt criticați în două articole nesemnate, primul pentru că în loc să se dedice științei face politică, iar cel de-al doilea pentru inconsecvența atitudinii. Ironiile greoaie, uneori chiar deplasate, abundă și în aceste articole. R.Z.
CLOPOTELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286302_a_287631]
-
Constantinescu-Teleor, Constantin Gh. Hristodorescu și, bineînțeles, Caragiale, a cărui colaborare începe în decembrie 1873, cu un sonet dedicat baritonului italian Agostino Mazzoli. Caragiale continuă să scrie în anii următori cronici umoristice și literare, versuri, epigrame, știri și anunțuri; multe texte, nesemnate, nu-i pot fi atribuite cu toată siguranța, scriitorul aflându-se într-o perioadă de formare, de clarificare stilistică. Ultimul text semnat de el (cu pseudonimul Palicari) apare la 15 august 1876. După această dată este greu de spus dacă
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
U. Soricu dă amintiri despre St. O. Iosif, Onisifor Ghibu despre Casian R. Munteanu, iar Leonard Paukerow relatează încercarea lui I. L. Caragiale de a scoate o revistă literară la Budapesta. Câteva date despre „Gazeta Transilvaniei” sunt furnizate într-un articol nesemnat, în timp ce I. Bârlea scrie despre ziaristica română în Maramureș. Sub pseudonimul N. D. Scifrabil, Mihail M. Procopiu semnează epigrame. Alți colaboratori: V. C. Osvadă, Gh. Tulbure, P. Nemoianu, Val. Pușcariu, D. I. Cucu. D.B.
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
Aurel Baranga, G. Călinescu. De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist), precum și reportajul lui F. Brunea-Fox (Un boem al ideilor generoase) despre socialistul Panait Moșoiu. Câteva traduceri din Maiakovski și Nazim Hikmet apar nesemnate, în vreme ce V. Cristian tălmăcește din Jules Supervielle, iar Gh. Dinu din poezia bulgară. Silvian Iosifescu și Octav Șuluțiu fac bilanțul mișcării literare, iar F. Aderca și Dan Petrașincu au în vedere spectacolul de teatru. Alți colaboratori: Al. Leon, Eduard Mezincescu
ALMANAHUL REVISTEI „APARAREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la București în 1912 și 1913, patronată de Societatea Scriitorilor Români. O Precuvântare nesemnată anunță intenția de a întări „dragostea pentru literatura națională”. Se publică poezii, proză, dramaturgie originală, dar și traduceri din literatura universală. Textele sunt de obicei însoțite de note biografice și de fotografii ale autorilor. Volumul din 1913 este ilustrat cu
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
în fața unei posibile imixtiuni armate a Uniunii Sovietice. România nu a ezitat să se pronunțe împotriva unei asemenea perspective în timpul reuniunii miniștrilor Apărării ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia, desfășurată în zilele de 2-4 decembrie 1981, la Moscova. Articolul, nesemnat, publicat în ziarul Scânteia din 15 decembrie 1981, intitulat „Pentru o Polonie socialistă prosperă, liberă și independentă”, în legătură cu decretul Consiliului de Stat al Poloniei privind instaurarea stării excepționale în această țară, sublinia faptul că PCR și România „și-au expus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Poporului de la București, 12 ianuarie 1946, ibidem, vol. 34, p. 25 (USHMM, microfilm 41). 26 Declarația lui Herșcu Valdman XE "Valdman, Herșcu" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război de la Iași, fără dată (1945), ibidem, p. 23. 27 Mărturie (nesemnată) a unui evreu supraviețuitor al pogromului, făcută la Poliția din Iași, fără dată (1945), ibidem, vol. 42, p. 415. 28 Declarația lui Moriț Suhăr XE "Suhăr, Moriț" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război de la Iași, fără dată (1945
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
numele de Podul Bucșinescu - un fel de piață mizeră dintr-un cartier sărac evreiesc. 42 Depoziția lui Leon Reicher XE "Reicher, Leon" la Tribunalul militar de la București, 28 mai 1947, ibidem, vol. 50, p. 358 (USHMM, microfilm 44). 43 Declarație nesemnată a unui evreu (vezi supra, nota 27, p. 415). 44 Fragment din sentința Tribunalului din București, ședința din 6 aprilie 1949, ibidem, vol. 110, pp. 56-57 (USHMM, microfilm 46). 45 Declarația Elzei Moscovici XE "Moscovici, Elza" la Poliția din Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
59, pp. 47-50 (USHMM, microfilm 44). Raport nr. 99 al chestorului Poliției, Chirilovici XE "Chirilovici" , către ministrul de Interne, confidențial și secret (modificat), 30 iunie 1941, cu scrisul lui Chirilovici, ibidem, vol. 64, pp. 39-42b (USHMM, microfilm 45); copie tipărită nesemnată a aceluiași raport, ibidem, pp. 26-29; fragmente din această versiune a raportului, Cartea Neagră II, nr 34, pp. 84-85. Pretorul Scriban XE "Scriban (maior)" , care cunoștea secretul pogromului, l-a eliberat imediat pe sergentul-major Manoliu XE "Manoliu, Marin (sergent)" și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lelor în acțiunea de partaj, recursul împotriva hotărî- rilor de suspendare a judecării cauzei, a hotărîrilor de declinare a competenței și dezinvestire, recursul declarat pentru greșită compunere a instanței ori împotriva hotărîrilor de anulare a acțiunii că netim- brața sau nesemnata, recursul împotriva hotărîrilor prin care s-a respins acțiunea că prematură, inadmisi- bilă, prescrisa sau pentru autoritate de lucru judecat 600 24. Orice alte notări în registrele de publicitate a situa- tiei imobilelor, cu excepția transcrierilor în registre- le de publicitate
ORDONANŢĂ nr. 10 din 4 august 1993 privind actualizarea, în funcţie de rata inflaţiei, a unor taxe stabilite în sume fixe pentru serviciile prestate în favoarea unor persoane fizice sau juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109078_a_110407]
-
va fi atestata de un grefier de la instanța a cărei hotărâre se atacă sau de apărător. Cererea poate fi atestata și de primarul sau secretarul consiliului local, ori de funcționarul desemnat de aceștia, din localitatea unde domiciliază. Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi confirmată în instanță de parte ori de reprezentantul ei. Procurorul și oricare dintre părțile prezente la pronunțarea hotărârii pot declara apel oral în ședința în care s-a pronunțat hotărârea. Instanță ia act și consemnează aceasta
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
146 (1) Notarul public poate legaliza semnătura părților numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere formă autentică ca o condiție de valabilitate a actului, cu respectarea dispozițiilor din prezenta lege. ... (2) Pentru legalizarea semnăturii, părțile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate. ... (3) Notarul public va identifica părțile, se va convinge că acestea cunosc conținutul înscrisului, după care le va cere să subscrie în fața sa toate exemplarele înscrisului. ... (4) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111994_a_113323]
-
a mai putut publica încă foarte multe articole (de altfel, domnul Hangiu indică o altă cotă pentru acest ziar: P IV 8768, iar cota domnului Diaconu este P IV 8769). De asemenea, aș mai face sugestia ca în cazul articolelor nesemnate de Noica, dar incluse în sumar, editorul să menționeze, în note, argumentele în favoarea apartenenței, așa cum au procedat editorii publicisticii eminesciene (de pildă, am îndoieli, în lipsa unor argumente justificative, că textul D-l Ion Petrovici despre Fichte și unele întâmplări actuale
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
Noica, dar incluse în sumar, editorul să menționeze, în note, argumentele în favoarea apartenenței, așa cum au procedat editorii publicisticii eminesciene (de pildă, am îndoieli, în lipsa unor argumente justificative, că textul D-l Ion Petrovici despre Fichte și unele întâmplări actuale, apărut nesemnat, în Ultima oră, ar aparține lui Constantin Noica). În legătură cu notele, doar o mică observație: cea mai amplă și riguroasă informație privind doctoratul lui Titu Maiorescu se găsește în volumul lui Liviu Rusu Scrieri despre Titu Maiorescu (1979), iar titlul corect
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
numitul raport Armagedon 2 e opera unor persoane din anturajul fostului președinte Constantinescu. Chiar dacă ar fi așa, dl Năstase ar fi trebuit să dezavueze faptul că Parchetul și Poliția au acționat pornind de la premisa că atacurile împotriva sa din textul nesemnat care a circulat pe Internet ar conține informații false. Fiindcă, așa cum s-a văzut, Parchetul se chinuia să dovedească simultan cu autosesizarea de ce a făcut acest lucru, dar fără a oferi probe că ,,informațiile" din raport sînt false. Ca probă
Premierul față cu Internetul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15580_a_16905]
-
Tot România liberă avansează ipoteza că Scandalul Armagedon 2 ar fi o diversiune pusă la cale de SOV. Aici Cronicarul nu se poate abține să nu se întrebe: Să zicem că Sorin Ovidiu Vîntu ar sta la originea acestui raport nesemnat apărut pe Internet. Dar l-a obligat Vîntu pe premier să reacționeze cum a reacționat împotriva unui text anonim? În această privință, năbădăiosul Năstase ar fi trebuit să-l consulte pe președintele Iliescu care n-a cerut ajutor Poliției nici măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
și implicit a României. Dar potrivit unei știri Reuter de săptămîna trecută, abuzurile făcute sub oblăduirea lui Adrian Năstase sînt considerate de diplomați străini care și-au păstrat anonimatul un obstacol mai Important în calea integrării României în NATO decît nesemnatul Raport Armagedon.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
se asigura integral sau în completare din împrumuturi externe care se contractează de o unitate administrativ-teritorială cu garanția statului; (b) hotărârea Guvernului pentru aprobarea garantării de către Ministerul Finanțelor Publice a împrumutului extern; (c) decizia Consiliului Concurenței; (d) copia formei finale, nesemnate, a contractului de împrumut extern, din care să rezulte cel putin următoarele: - valoarea împrumutului; - durată și termenele de rambursare, inclusiv perioadă de grație; - condițiile de tragere; - nivelul dobânzii și termenele de plată a acesteia; - perioadă de utilizare a împrumutului; - alte
NORME METODOLOGICE din 21 decembrie 2004 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii datoriei publice nr. 313/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164577_a_165906]
-
obligațiilor care le revin, conform prezentului regulament și legilor în vigoare. Articolul 39 Răspunderea pentru calitatea lucrărilor topografice executate în cadrul perimetrelor miniere de către personal neautorizat revine persoanei care a dispus realizarea lucrărilor respective. Articolul 40 Orice document grafic sau scris nesemnat și neparafat de topograful minier autorizat nu este opozabil terților și nu antrenează responsabilitatea topografului desemnat pentru realizarea respectivei lucrări. Articolul 41 La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abroga Regulamentul de topografie minieră din anul 1994, toate
REGULAMENT DE TOPOGRAFIE MINIERA din 30 iulie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151626_a_152955]
-
notariale A. Legalizarea semnăturilor și a sigiliilor Articolul 89 Notarul public poate legaliză semnătură părților numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere formă autentică că o condiție de valabilitate a actului. Pentru legalizarea semnăturii, părțile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate. Notarul public va identifica par��ile, se va convinge că acestea cunosc conținutul înscrisului, după care le va cere să subscrie în fața sa toate exemplarele înscrisului. În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării de
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151616_a_152945]
-
obligațiilor care le revin, conform prezentului regulament și legilor în vigoare. Articolul 39 Răspunderea pentru calitatea lucrărilor topografice executate în cadrul perimetrelor miniere de către personal neautorizat revine persoanei care a dispus realizarea lucrărilor respective. Articolul 40 Orice document grafic sau scris nesemnat și neparafat de topograful minier autorizat nu este opozabil terților și nu antrenează responsabilitatea topografului desemnat pentru realizarea respectivei lucrări. Articolul 41 La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abroga Regulamentul de topografie minieră din anul 1994, toate
REGULAMENT DE TOPOGRAFIE MINIERĂ din 25 iulie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151634_a_152963]