582 matches
-
semenii noștri și mai ales sfinții Bisericii noastre. Din scrierile proprii Spiritualității Ortodoxe aflăm că asumându‑ne noi asceza, nevoințele trupești și sufletești, ne Îndreptăm pornirile rele și ne despătimim, curățind orice urmă a răului din noi. Greutatea și durerea nevoinței duce la o stare de acalmie, de liniște, de pace și bucurie, de nădejde și de putere În a răbda. Atunci când creștinul nu se nevoiește, nu practică nici un fel de asceză, spre purificarea și folosul trupului și a sufletului, Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s‑a așezat În muntele Nitriei, neputând Învăța nici vreo meserie, nici să se deprindă cu scrisul, trăind douăzeci de ani În munte, a avut această nevoință. Din banii și din ostenelile sale cumpăra din Alexandria tot felul de leacuri și de lucruri trebuincioase și le dădea tuturor fraților bolnavi. El putea fi văzut de dimineața până la ceasul trei după amiaza Înconjurând mănăstirile și intrând prin uși
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vrut să spună că lauda adusă lui Dumnezeu e mai valoroasă decât orice altceva, pentru că de multe ori oamenii spun Rugăciunea lui Iisus când au nevoie de ceva ; dar când cineva, fiind În suferință, Îl slăvește pe Dumnezeu, este o nevoință”206. Bolnavilor care sunt chinuiți În ultima parte a acestei vieți de durerile teribile ale vreunei boli incurabile și dece‑ sul le este previzibil, consider că le‑ar aduce măcar o mică ușurare lectura unei minunate și insolite Întâmplări din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Și s‑a Întâmplat Într‑un an să nu se Îmbolnăvească și s‑a Întristat cumplit și plângea, zicând : «M‑a părăsit Dumnezeu și nu m‑a cercetat !ă”215. Însă nu doar călugării Îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au Înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, Încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți 176 Suferința și creșterea spirituală povestea următoarele : Odată pe când mă aflam În Alexandria
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și sufle‑ tești, cu precădere patimii care ne bântuie sau ne stăpânește, 186 Suferința și creșterea spirituală apoi purificarea de pornirile egoiste și Înjositoare, precum și mijloacele de care ne folosim pentru curățirea de patimi, ca postul, rugăciunea și privegherea, feluritele nevoințe și frugalități benevole, abstinența și controlul minții și a limbii, stârpirea urii și a minciunii etc. Deci, Întreg războiul duhov‑ nicesc prin care se smerește trupul și se supune ascultării În duh, se numește crucea noastră. Prin această cruce, noi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
primim un loc mai bun În Rai”229. Tot el concluzionează că „omul, când stă bine cu sănătatea, nu stă bine duhovnicește. Așadar, este mai bine să aibă ceva. Omul se folosește din boală cât nu se folosește din toată nevoința pe care o face. Orice boală ajută mult În Înaintarea duhovnicească”230. A deveni un adevărat creștin implică, printre altele, și răbdarea suferinței. Răbdarea „este firea lui Dumnezeu, urmarea și superioritatea calităților sale Înnăscute”231. Întruparea Fiului lui Dumnezeu În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuvânt al ei să aibă ecou În mintea și inima noas‑ tră. La Început, e necesar ca bunul creștin să se silească la rugăciune, dar cu timpul ea va Începe să Îi aducă bucurie și mângâiere. Această mângâiere Îi face nevoința ușoară și Îl Încurajează să persevereze 275. Chiar dacă la Început nu se roagă cum ar trebui, el trebuie să continue rugăciunea, căci uneori din cantitate vine calitatea. Credință și vindecare 263 Rugăciunea trebuie să Înceapă cu un cuvânt de mulțumire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea și puterile Îngerești, simplitatea Îmbrăcămintei sale și mai mult decât toate, maica virtuților, smerita cugetare ? În ciuda tuturor acestor virtuți, Dumnezeu a Îngăduit să sufere de multe boli, pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
virtuților, smerita cugetare ? În ciuda tuturor acestor virtuți, Dumnezeu a Îngăduit să sufere de multe boli, pentru a‑l curăți, precum aurul În topitoare și astfel să‑l introducă În Împărăția Sa. Trupul său istovit din pricina postului, a privegherilor și a nevoințelor duhovnicești, suferea atât de mult, Încât este de mirare cum de a rezistat atâția ani și nu a cedat. Nemilostiva boală a cancerului, stomacul său chinuit, hemo‑ ragiile, problemele de respirație și altele, «care nu au numără, i‑au făcut
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
chemând numele lui Hristos, spre a fi tuturor vădit că nu era el cel ce făcea aceasta, ci Domnul, Care Își arăta iubirea de oameni prin el și vindeca pe cei ce pătimeau. A Cuviosului Antonie „era numai rugăciunea și nevoința, de dragul căreia șezând În munte, se bucura de vederea celor dumnezeiești”297. Chiar Sfinții Apostoli cereau credincioșilor să se roage pentru ei (cf. Coloseni 4, 2‑4 ; I Tesaloniceni 5, 25). La fel și marii Sfinți Părinți și scriitori ai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Constantin, Între suflet și spirit, București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
El și înaintând ne mutăm, așa zicând, de la frică la iubirea lui Dumnezeu. Și așa auzim cuvântul Lui: Cel ce are poruncile Mele și le păzește pe ele, acela este cel ce Mă iubește (Ioan XIV, 21). Și așa adăugăm nevoințe peste nevoințe pentru a ne arăta iubirea prin fapte. Iar iubindu-ne, ne iubește și Tatăl Său la fel, venind înainte Duhul, Care împodobește casa noastră, ca prin întâlnirea ipostasurilor în noi să ne facem locaș al Tatălui și al
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înaintând ne mutăm, așa zicând, de la frică la iubirea lui Dumnezeu. Și așa auzim cuvântul Lui: Cel ce are poruncile Mele și le păzește pe ele, acela este cel ce Mă iubește (Ioan XIV, 21). Și așa adăugăm nevoințe peste nevoințe pentru a ne arăta iubirea prin fapte. Iar iubindu-ne, ne iubește și Tatăl Său la fel, venind înainte Duhul, Care împodobește casa noastră, ca prin întâlnirea ipostasurilor în noi să ne facem locaș al Tatălui și al Fiului și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927; ed. București, 2002; Serghie Cetvericov, Paisie, starețul Mănăstirii Neamțului din Moldova. Viața, învățătura și influența lui asupra Bisericii Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia, vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
păcatul, să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
într-alt chip.” Rezultatele, trudnic obținute în modelarea unor personalități eficiente, roade ale unor „programe” specializate și rezervate elitelor („Eu, feții miei, am o grădină, și această grădină, cu darul și cu ajutoriul lui Dumnezeu între multele mele ostenințe și nevoințe, o am făcut și o am crescut frumos și bine. Grădina aceia și creștirile cele frumoase dintr-însa sântu boiarii mei cei mari și cinstiți”), trebuie conservate și protejate cu o grijă ce nu exclude purificări parțiale: „Iar acum, fătul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Lettres, 2005. [1955] Santoto, Rodo. Palermo. La "Martorana" e San Cataldo. Palermo: Arnone, 2005. Skinner, Quentin. Les fondements de la pensée politique moderne. Paris: Albin Michel, 2001. [1978] Stăniloaie, Dumitru. Din istoria isihasmului în ortodoxia română (texte selectate din Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). București: f.ed. 1979. Strauss, Leo. Cetatea și omul. Iași: Polirom, 2000. [1964] Talbot Rice, David. Byzantine Art. Oxford: Penguin, 1968. Tatakis, Vasilie. La philosophie byzantine. Paris: PUF, 1959. Theissen, Gerd. La religion des premiers chrétiens. Une théorie du
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
eficiența rugăciunii împreună cu ceilalți membri ai bisericii, săvârșit de regulă în biserică prin mijlocirea clerului (persoanele alese și consacrate în acest sens), la timpuri determinate și după rânduieli, forme și formule verbale consfințite de Biserică. Cultul personal -rugăciunea și celelalte nevoințe creștine-, nesupus întotdeauna unor reguli precise și prin care omul își păstrează întreaga libertate, nu exclude cultul divin public; dimpotrivă, el poate fi considerat cult divin doar în măsura în care nu contravine obiectivului și spiritului cultului divin public, în măsura în care se integrează în
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
O variantă a fost truda sa pe teren literar. Acum scriu un epos tragodic 189 i se confesează prietenului său de departe, Iacob Negruzzi. E evident că sursa principală a primului său roman, Revoluția din Pârlești, o reprezintă propriile sale nevoințe din Arad. Trei ani mai târziu, scritorul va relua tema propusă aici în nuvela Crucile roșii; în plus, personajul principal, juristul Iuniu Marcu Brutu Catone August Spulber, are un corespondent în nuvelă în figura avocatului Romulus Tiberian. Asemănările se opresc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a suspiciunii” (care se naște numai dintr-o estetizare excesivă a îndoielii carteziene) nu ar putea fi aplicată celebrelor Apophthegmata Patrum (popular denumite Patericul), redactate la mijlocul secolului al V-lea1. „Zicerile Părinților deșertului” ilustrează cu asupra de măsură flexibilitatea conceptului de „nevoință” în creștinismul antic 2. Modele de comportament aparent contradictorii (în sfera vizibilului) își probau convergența spirituală și teologică (în sfera invizibilului). La fel, rațiunile teologice oferite în apărarea practicilor ascetice nu au coincis întotdeauna. Într-un studiu recent, John Behr
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Matsoukas, Nikos, Introducere în gnoseologia teologică, Editura Bizantină, București, 1997. Maxim Mărturisitorul, Cuvântul ascetic (pp. 1-34), Capetele despre dragoste (pp. 35-123), Capetele teologice (gnostice) (pp. 124-208), Întrebări, nedumeriri și răspunsuri (pp. 209-252), Tâlcuire la Tatăl nostru (pp. 253-285) în Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 2, trad. rom. de D. Stăniloae, Sibiu, 1947. Maxim Mărturisitorul, Mistagogia, trad. rom. de D. Stăniloae, EIBMBOR, București, 2000. Maxim Mărturisitorul, Scrieri. Ambigua, partea I (PSB 80), trad. rom., introducere și note de D. Stăniloae, EIBMBOR, București
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]