1,199 matches
-
Altitudinea scade pe măsura apropierii de țărmul mării. În partea de sud se află o zonă litorală joasă, cu plaje. Pe malul mării se află stațiunile maritime Raseika, Katranka și Băile Burnas (Lebedevka). Solul este mlăștinos (pe malurile limanelor) și nisipos (pe malul mării). În zonă se află cariere de calcar și de nisip. Clima raionului Tatarbunar este temperat-continentală, cu 210-215 zile calde pe an și precipitații medii anuale de 350-390 mm/m². Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Tatarbunar
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
din lume, ca suprafață. În mod convențional se consideră că limita dintre cele două lacuri este marcată de Podul Mackinac. Plajele de pe coasta vestică și din nordul extrem al coastei estice sunt pietroase, pe când plajele din sud și est sunt nisipoase și acoperite de dune. Aceasta se datorează în parte vânturilor predominante dinspre vest, care iarna duc la acumulări mari de gheață pe malul estic al lacului. Nisipul de pe plajele lacului, de culoare alburie este cunoscut ca „nisip cântător”, datorită sunetului
Lacul Michigan () [Corola-website/Science/313115_a_314444]
-
orientarea lor corespunde sensului deplasării ghețarilor. Se aseamănă cu niște rambleuri de cale ferată. Kamesurile sunt tot forme fluvio-glaciare, pozitive cu aspect mamelonar sau de movile. Se dezvoltă în imediata apropiere a morenei frontale. Câmpiile morenice sunt alcătuite din argile nisipoase și blocuri, au suprafața netedă sau ușor vălurită și presărată cu lacuri sau bălti. Relieful morenic deluros ocupă spatii izolate pe fondul câmpiilor morenice și are o distribuție haotica. Movilele sunt rotunde sau ovale. Aceste forme au rezultat din depunerea
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
Alburnus alburnus"). Pentru reproducere migrează din mare în fluvii primăvara, din februarie-martie până în mai. Întreprinde migrații în fluvii și toamna, din august-septembrie până în noiembrie, unde rămâne până primăvara viitoare. Locurile preferate pentru pontă sunt cele adânci, cu fund pietros sau nisipos, pe tot cursul Dunării dela guri și până la Porțile de Fier. O femelă depune 70000-800000 icre de culoare cenușie închisă cu un diametru de 3-3,5 mm. După reproducere adulții se întorc în mare. Puietul coboară și el în mare
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
a Peninsulei Arabe, Kuweitul este unul dintre cele mai mici state din lume, din punctul de vedere al suprafeței. Acesta își desfășoară granițele în latitudine, între 28ș și 31ș N și în longitudine între 46ș și 49ș E. Platul și nisiposul Deșert Arab acoperă mare parte din suprafața Kuweitului. Teritoriul Kuweitului are în general altitudini joase, cel mai înalt punct având doar 306 m.În largul golfului Kuwait se află un grup de 9 insule ce aparțin Kuweitului. Dintre acestea numai
Kuweit () [Corola-website/Science/298113_a_299442]
-
Internaționale de Justiție de la Haga), și frontiera „de fapt“ stabilită unilateral în 2010 prin geamanduri ucrainene de-a lungul digului nord de la Sulina, diferență care delimitează o fâșie de teritoriu mlăștinos, de ape și jumătatea de sud a cordonului litoral nisipos Chilia-Sulina, teritorii „de drept“ românești dar „de fapt“ ucrainene. Alt exemplu apropiat de noi este Transnistria care „de drept“ este o regiune autonomă a republicii Moldova, denumită „Unitatea teritorială autonomă din stânga Nistrului“, în timp ce „de fapt“ este un stat autoproclamat independent
De facto () [Corola-website/Science/315738_a_317067]
-
teritoriul orașului se suprapune pe unitatea din fața Carpaților, denumită Platforma Moesica. La suprafață întâlnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri și pietrișuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
o mare jignire pentru ei. Ocupația principală a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le asigură hrana și reprezintă principala sursă de venit. Creșterea animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării: animalele sunt lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
0 și -0,5 m altitudine). Etajul mediolitoral al lui Băcescu (1971) corespunde cu etajul mezolitoral al lui Peres și Picard (1958,1960) sau cu etajul talantofotic al lui Ercegovic (1957). După substratul solului se împarte în zone pietroase, respectiv nisipoase ori mâloase. Mediolitoralul ocupă în cadrul zonelor cu substrat dur o fâșie lată de 2-10 m în funcție de înclinația platformei stâncoase. Zonele mediolitorale pietroase (stâncoase) adăpostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de deshidratare și care se pot fixa bine de substrat
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
din etajul supralitoral sau infralitoral. În anumite condiții și în acest mediu apar depozite de materie organică, făcând legătura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos de granulație medie și grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos de granulație medie și grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază misidul "Gastrosaccus sanctus" și polichetele "Nerine cirratulus", "Pisione remota" și "Saccocirrus papillocercus" (Băcescu. et al 1967). Mediolitoralul nisipurilor fine este
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni cu trăsnete se găsesc destul de frecvent forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a trăsnetului. În anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se comercializează, fiind vândute turiștilor fie în formele ciudate
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
supuse degradării și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite de către locuitori . La resurse naturale putem menționa materialele folosite în construcții , lemn și nisip, luturi sau argile. Lemnul este folosit și pentru încălzirea locuințelor. În 1889, în unul din depozitele nisipoase din apropierea satului Mânzați , cercetătorul Grigore Ștefănescu a descoperit scheletul fosilizat al unui mamut din specia Deinotherium gigantissimum. Acest exemplar, astăzi una dintre piesele valoroase ale Muzeului de Stiinte Naturale „Grigore Antipa” din București, este singurul complet din lume. În 2005
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În “Campania 2000” a Muzeului de Istorie și Artă din Zalău s-au găsit, în vatra veche a satului, pe șes, fragmente ceramice care țin de o locuire. Cercetătorii zălăuani susțin că
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
malul mării, Sanatoriul pentru combaterea tuberculozei osoase la copii, construit provizoriu, cu instalații de băi calde, aplicații de câtaplasme și helioterapie. Până în 1916, ia ființă în jur, un parc cu flora montată, cu scop recreativ dar și pentru consolidarea terenului nisipos. În anul 1925, Eforia Spitalelor Civile din București a adus aici pe doctorul Victor Climescu, care după cel de-al doilea război mondial înfăptuiește aici a adevărată școală românească de chirurgie osteo-articulară pentru combaterea tuberculozei osoase. Peste 50.000 de
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
forme practic nu se dezvoltă. Dezvoltarea intensă a ogașelor și ravenelor în zonele pe larg folosite în agricultură e condiționată și de proprietățile slabe antierozionale ale solurilor brune și cenușii de păduri care sunt răspîndite în zona dată. Compoziția lor nisipoasă și argilo-nisipoasă contribuie lipsei învelișului vegetativ ce protejează solul. Rîpele. Au o mare răspîndire în zona codrilor unde sunt atestate circa 5000 de rîpe cu o lungime de 5 m. Cea mai mare răspîndire o au rîpile în hîrtoapele amplasate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rîurilor Nîrnova, Lapușna din codrii Centrali și Apuseni. Și în cazul dat putem accentua că în condițiile cu paduri rîpele au o răspîndire foarte redusă. Concetrarea lor e maximală, în hîrtoapele intesn folosite în agricultură avînd ariile compuse din rocile nisipoase ale sarmațianului superior. Investigațiile anterioare ne permit sa conchidem că particularitățile de răspîndire a rîpelor, parametrii lor marfolmetrici cît și de dezvoltare sunt intr-o mare măsură, condiționate de caracterul sctuctural-tectonic al teritoriului. Influența acestui factor e indirectă - se manifestă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mii de metri cubi. Profilul geologic tipic și o vedere a uneia dintre aceste alunecări sunt prezentate în fig. 4.1. De obicei alunecările de scurgere se formează pe versanții formați din alternanțe de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarmațianului mediu. Ele se mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri cîn ele se prezintă sub forma
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
are de obicei neregularități foarte mici prezentînd aspectul unei arături bolnăvicioase (fig. 4.2 p 51). Un subtip al alunecărilor de scurgere e alunecarea în formă de cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci argiloase și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporită manifestîndu-se prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Mihai se delimitează în două orizonturi : Orizontul formațiunilor Panoniei ca roca de bază a formațiunilor geologice care formează subasmentul și orizontul formațiunilor de suprafața maternare. Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihai sunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase. Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
două orizonturi : Orizontul formațiunilor Panoniei ca roca de bază a formațiunilor geologice care formează subasmentul și orizontul formațiunilor de suprafața maternare. Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihai sunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase. Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții ( mortar pentru zidărie și
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
de 1.416 km², iar adâncimea maximă este de 98,7 m, fiind unul dintre cele mai adânci lacuri de altitudine din Asia și Europa (1.920 m). Flora și fauna: Armenia este situată în Depresiunea Aral-Caspică. Țara are suprafețe nisipoase deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă. Fauna este reprezentată de bizonul european, irbiși, gheparzi. Resurse: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu. Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternic industrializată datorită dezvoltării industriei
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
apoi scoțând pulpa afară cu o lingură. Este popular în Noua Zeelandă la tocană într-o oală cu zahăr și se servește cald cu înghețată de vanilie în timpul iernii. Fructele au o pulpă suculentă cu semințe dulci și o consistență puțin nisipoasă în apropiere de coajă. Gustul este aromat și dulce. Dacă ustensilele de care ai nevoie ca să îl mănânci nu sunt disponibile, feijoa poate fi crăpată sau muscată în jumătate și conținutul stors și consumat. Maturitatea fructului nu este mereu evidentă
Acca sellowiana () [Corola-website/Science/319593_a_320922]
-
chimic între două substanțe chimice compuse. Prin acest tip de reacție chimică se pot identifica substanțele chimice care conțin diferiți radicali acizi cum ar fi radicalul clorura sau sulfat: H2SO4 + BaCl2=BaSO4 + 2HCl CuSO4 + BaCl2=BaSO4 + CuCl2 albastru precipitat alb nisipos HCl + AgNO3=AgCl + HNO3 NaCl + AgNO3=AgCl + NaNO3 precipitat alb-branzos • Reacția de descompunere este reacția chimică în urma căreia, dintr-o substanță chimică compusă, se obțin două sau mai multe substanțe chimice simple sau compuse. Ecuația generală: AB = A + B Reacția
Reacție chimică () [Corola-website/Science/314716_a_316045]
-
sistem de o stație de vacuum. Sistemele de canalizare vacuumatică sunt recomandate în special în zonele de șes, cu pante mici unde canalizarea gravitaționala necesita săpături foarte adânci pentru șanțuri, în zonele unde pânza freatică este foarte aproape de suprafață, trenul nisipos, stâncos unde săpăturile sunt greu de efectuat. Sistemele de canalizare vacuumatică folosesc, pentru transportul apei uzate, diferența de presiune între presiunea atmosferica (1 bar) și presiunea negativă ( 0,5 - 0,7 bar) din canalul colector, fluidele putând fi transportate și
Canalizare vacuumatică () [Corola-website/Science/333612_a_334941]