1,007 matches
-
putea fi de până la cinci ori mai mare decât cifrele poliției (Reiss, 1967). În Statele Unite, ancheta bazată pe victimizări a devenit un instrument foarte folosit. Puțini sunt oamenii de știință care se lipsesc de aceste cifre când analizează tendințele criminalității nord-americane, în special în școli. Rezultatele NCVS sunt prețioase pentru a răspunde la întrebarea despre evoluția criminalității și a violenței în mediul școlar. O anchetă desfășurată timp de zece ani permite următoarea concluzie: "Între 1992 și 2001, rata victimizărilor la elevii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
recunoaștere treptată a cuvântului lor și deci a puterii lor de a exprima verbal suferința. Astfel, legile hărțuirii morale în întreprinderi au urmat după desemnarea a ceea ce treptat a devenit un delict într-o mare parte a țărilor europene sau nord-americane, iar puterea hărțuitorului a fost treptat delegitimată, în favoarea cuvântului victimei. La fel și în cazul violențelor sexuale săvârșite de adulți asupra copiilor, la școală și în alte părți, sau al întregului arsenal punitiv care mult timp a fost normă educativă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
risc este că de prea multe ori ignoră circumstanțele care produc problema (Bronfenbrenner, 1979). Pe de altă parte, această literatură este bazată în cea mai mare parte pe lucrări referitoare la țările cele mai dezvoltate de pe planetă, majoritatea studiilor fiind nord-americane, anglo-saxone și nord-europene, fără a omite Australia și, mai puțin frecvent, Japonia (Mojita, 2001). Ceea ce ne conduce la două întrebări pe care le vom examina succesiv: are școala un rol în construcția violenței în școală? Iar factorii de risc evidențiați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unei viziuni mondiale asupra violenței în școală. Cele expuse anterior se bazează pe cercetări desfășurate mai ales în țările cele mai dezvoltate ale planetei și, trebuie s-o spunem, din motive adesea legate de mijloacele financiare acordate cercetării, pe lucrări nord-americane și anglo-saxone. De unde o primă întrebare: factorii de risc evidențiați în țările din Nord sunt explicativi și pentru țările din Sud? Dacă, de exemplu, sărăcia este adesea identificată ca un factor de risc important atunci când intră în combinație cu alți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al clasei sau al școlii sunt mai eficiente decât programele concepute pentru a-i schimba pe indivizi". Ceea ce, în plan strategic, justifică abordarea contextuală pe care am prezentat-o mai sus. O abordare ecologică Am văzut așadar că solide sinteze nord-americane acordau o oarecare speranță acțiunii. Echipa noastră împărtășește de mult timp această speranță, dar sintezele și analizele prezintă câteva limite, atât strategice cât și epistemologice, pe care le vom examina în continuare. Limite epistemologice și strategice ale "bunelor practici" Una
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ci se construiește ca un sistem de distanțe și diferențe în raport cu "ceilalți" semnificativi într-un context istoric și social determinat" (Poutignat- Streiff-Fenart, 1996). În joc este construcția conflictuală a unui sistem de opoziții ei-noi în interiorul aceleiași instituții școlare. Or, cercetarea nord-americană (Eith et al., 2003) coincide, în această privință, cu cercetarea franceză (Payet, 1996; Debarbieux, 1999; Lorcerie, 2003). Gruparea elevilor pe "nivel", care accelerează crearea unei etnicități opoziționale, este o adevărată bombă cu efect imediat plasată în inima unităților școlare. 3
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la rândul lor, depindeau într-o mare parte de măsura în care monarhul se afla sau nu în război cu dușmanii externi. Această ultimă situație era frecventă, atâta timp cât Franța căuta să-și extindă controlul asupra Europei. Iar prin crearea coloniilor nord-americane, Franța a reușit să combată amenințările venite din partea celorlalte puteri imperialiste, cu precădere Anglia. O strategie de control asupra provinciilor a fost numirea de către curtea regală a unor oficiali care au funcționat la început sub numele de comisionari (mijlocul secolului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
41 În timpul primei jumătăți a acestei perioade, în anii 1950 și 1960, accentul a fost pus pe "naționalizarea" politicii publice și asigurarea unei anumite uniformizări a administrației și a oferirii de servicii pe întreg teritoriul Franței. Astfel, modelul managementului public nord-american a fost adoptat de Franța în concordanță cu tradițiile iacobine și napoleoniane ale statului. Planul național al lui Jean Monnet este cea mai cunoscută expresie a acestei abordări. Abordarea planificării naționale a însemnat un grad ridicat al coordonării centrale, având
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să comunice în limba engleză (!) și să participe la politica internațională și la rețelele academice. Un exemplu bun referitor la această deschidere este Sciences Po, din Paris, care în prezent deține centre non-franceze care se ocupă de probleme europene și nord-americane. Toate acestea sunt destul de noi în comparație cu trecutul nu prea îndepărtat. Una dintre consecințele acestei deschideri ale Franței către exterior a fost influența sporită a paradigmelor politice și administrative dezvoltate peste tot. În practică, acest lucru a însemnat influența sporită a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a-și extinde vocabularul și structura odată cu creșterea complexității culturii societății. Copiii asimilează cultura societății lor în principal prin limbă. Oricum, limba și cultura nu sunt legate de rasă sau de formula genetică. Un copil român crescut într-o familie nord-americană va vorbi un tip de engleză nord-americană și se va comporta ca un copil nord-american. De fapt, o persoană de orice rasă sau formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
creșterea complexității culturii societății. Copiii asimilează cultura societății lor în principal prin limbă. Oricum, limba și cultura nu sunt legate de rasă sau de formula genetică. Un copil român crescut într-o familie nord-americană va vorbi un tip de engleză nord-americană și se va comporta ca un copil nord-american. De fapt, o persoană de orice rasă sau formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de cunoștințe și credințe comune, culturile conțin valori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor în principal prin limbă. Oricum, limba și cultura nu sunt legate de rasă sau de formula genetică. Un copil român crescut într-o familie nord-americană va vorbi un tip de engleză nord-americană și se va comporta ca un copil nord-american. De fapt, o persoană de orice rasă sau formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de cunoștințe și credințe comune, culturile conțin valori comune. Valorile comune se trag direct din credințele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de performanță bazat pe valoarea economică, astfel i se acordă cea mai mare atenție din partea analiștilor financiari. Metoda bazată pe actualizarea superprofitului EVA/MVA Noțiunile de EVA (economic valued added) și MVA (market valued added) au fost dezvoltate de cabinetul nord-american Stern și Stewart și sunt aplicate în principal în câteva mari grupuri anglosaxone, dar și în câteva grupuri din UE. EVA, profitul economic, este o măsură a performanței interne. Ea este egală cu diferența dintre rezultatul din exploatare (operațional) după
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
default.asp?library ref=1&category ref=1&content ref=82 footnote>. De-a lungul timpului, Federația Profesioniștilor Contabili Europeni și-a arătat interesul pentru problema independenței auditorilor, publicând diverse comunicate de presă, comentarii la adresa actelor normative emise la nivel european, internațional și nord-american, luări de poziție și rezultate ale studiilor efectuate în materie de independență. În continuare, menționăm câteva dintre aceste publicații: octombrie 2007 - Comentarii privind propunerea de modificare a Secțiunii 290 a Codului de etică - Independență - Misiuni de audit și revizuire și
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
cărnii există Încă multe semne de Întrebare. Carnea este deseori incriminată (În special cea roșieă În apariția cancerelor intestinale, de altfel mai mult În anchetele americane decât În cele efectuate În Europa. Nu trebuie să uităm Însă un aspect: carnea nord-americană este deosebit de grasă, ceea ce ar putea favoriza luarea În greutate, deci și cancerele. Ceea ce se știe cu siguranță este, În schimb, faptul că există numeroși factori de risc alimentari. Unii sunt direcți, iar responsabilitatea lor În apariția cancerelor este cvasi-experimentală
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
propuse. Pentru Învățământ, efectivitatea se traduce În gradul de adecvare al serviciilor educaționale la obiectivele propuse, obiective care trebuie să țină cont de cerințele societății din momentul respectiv. Conceptul de management. Există numeroase definiții ale managementului. În lucrările de management nord-americane, cele mai răspândite definiții sunt cele pragmatice. Potrivit acestora, managementul este: procesul de coordonare a resurselor umane, informaționale, fizice și financiare În vederea realizării scopurilor organizației; procesul de obținere și de combinare a resurselor umane, financiare și fizice În vederea Îndeplinirii scopului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
face și forțele care ne modelează viața să nu poată fi Înțelese pe deplin. Aceste perspective Înșelătoare sunt proiectate asupra populației prin diverse mijloace de comunicare, dar În primul rând prin televiziune, radio, filme artistice, ziare, reviste și internet. Lingvistul nord-american Noam Chomsky a stabilit existența a ’’Zece strategii de Manipulare” prin mediile de informare În masa. Strategia diversiunii consistă În deturnarea atenției publicului de la problemele importante și de la schimbările hotărâte de elitele politice și economice, printr-un potop continuu de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
egiptean care negociază cu clientul, își "educă" tînăra generație, discută cu vecinii și eventual aranjează marfa) și culturi monocrone (unidirecționate spre îndeplinirea unei unice sarcini bine definite într-un spațiu determinat și într-un timp preprogramat, cum ar fi cultura nord-americană sau vest-europeană), E.T. Hall evidențiază o dominantă sintetică globală a utilizării spațiului și timpului în primul caz (asociată unei senzorialități mai bogate și gesticulații mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
american de tipul "Unde vă duceți cînd vreți să fiți singur?" a suscitat replici din cele mai diverse la subiecți arabi (de la "Cine vrea să fie singur?" la " Infernul este paradisul fără oameni"), evidențiind o dată în plus distinctivitatea culturilor (individualismul nord-american atît de diferit de comunitarismul arab sau asiatic, în care pînă și decizii strict personale cum ar fi educația, profesia, căsătoria sînt luate de familie și în beneficiul familiei și nicidecum de individul respectiv); iii) studierea lexicului limbii engleze (circa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Communication. A Model and An Analysis, 1954) au luat în considerare următorii parametrii: postura, intensitatea vocală (de la șoaptă la strigăt), codul (vizual, olfactiv, tactil, termal), factorii kinestezici și opoziția sociofug/sociopet, pe care i-au analizat la un eșantion martor (nord-american). În mod evident distanțele proxemice vor apare dependente de modelul cultural (un arab pretinde un contact mai direct, incluzînd factori olfactivi și un ton ceva mai ridicat decît al unui european; codul american exclude olfactivul în relațiile oficiale, cel chinez
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a jucat în decursul timpului, încă de la apariția sa în secolul XIII, un rol hotărâtor în democratizarea statelor. Ulterior, odată cu proclamarea principiului separației puterilor statului 4, s-au conturat două modele principale ale aplicării acestui principiu: modelul englez și modelul nord-american, respectiv regimul parlamentar și regimul prezidențial. Consacrat inițial în sistemele constituționale europene, regimul parlamentar a fost ulterior aplicat și în state din Asia, Africa, America de Nord. Regimul prezidențial a avut o expansiune mai puțin spectaculoasă, afirmându-se îndeosebi în spațiul american
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
transformări politico-ideologice (108-110); America de Nord, centru al umanismului cultural în anii '45-'60 (110-111); ruptura cultural-ideologică din anii '60-'70 (111); luptele canonice din Occident (111-112); influențe pozitive în literatură și cultură (112-113); criza științelor umane (114); René Wellek și umanismul nord-american (114). România și vecinii săi / 115 Românii și culturile vecine, bovarismul geocultural (115-116); învățarea prin proximitate (116-117); spre ce Europă tinde România? (118); periferia europeană, un deziderat realist pentru România (118-119); precedentul iugoslav de "integrare europeană" din anii '70-'80
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
centrul umanismului. Religia și știința ne pot readuce la momentul în care, înainte de a se despărți complet, atât ele, cât și științele umane, își puneau stăruitor marile întrebări. V. N.: Sigur că da. Vorbeam de perioada de glorie a umanismului nord-american. Una dintre figurile centrale era René Wellek, și el un emigrant. Nu fugise neapărat nici de extrema dreaptă, nici de extrema stângă, sau poate fugise de amândouă. Wellek era un democrat în buna tradiție multiseculară cehă, pentru că, să ne fie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
206 „Femeile de reconfortare” 208 Apariția industriei moderne a sexului după 1945 210 Globalizarea industriei sexului în Japonia 213 Exploatarea sexuală în Europa și Japonia 214 Soarta femeilor traficate în Japonia 215 Concluzii 216 9. Spațiile politice, genul și Acordul Nord-American de Liber Schimb (Jane. H. Bayes și Rita Mae Kelly) 219 Globalizarea și femeile 220 Identitate și recunoaștere în cadrul schimbării regimului de gen 221 Baze strategice de contestare 233 Contestarea regimurilor de gen în patru locații strategice aflate sub influența
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pieței libere. Pe lângă liberalizarea comerțului, investițiile și alte sectoare critice ale economiei au trebuit, de asemenea, dereglementate, pentru a permite globalizării să-și atingă scopul final. În Americi, unde susținătorii pieței libere erau cei mai puternici, a fost creat Acordul Nord-American al Liberului Schimb (NAFTAxe "NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)"), care să faciliteze investițiile și schimburile comerciale dintre Canadaxe "Canada", Mexicxe "Mexic" și Statele Unitexe "Statele Unite". Acordul multilateral cu privire la investițiitc " Acordul multilateral cu privire la investiții" Corporațiile financiare internaționale și guvernele membre
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]