1,879 matches
-
stocurilor. Normele de stoc au apărut sub diferite forme, de exemplu stocuri medii lunare, stocuri în zile desfacere. Determinând normele de stoc, folosind metode statistico-matematice, și obținând beneficii maxime se realizează "optimizarea stocurilor", respectiv se determină normele optime. Metodele de normare a stocurilor sunt clasificate în funcție de mai multe criterii. Astfel: a) În funcție de periodicitatea aprovizionărilor avem: * Metode care au în vedere aprovizionarea ce se face în momentul în care stocul din depozit a atins un nivel calculat; * Metode ce au în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
metodele se clasifică în: * Metode care au în vedere aprovizionarea cu cantități fixe; * Metodele în care aprovizionarea se face cu cantități variabile de mărfuri. c) În funcție de instrumentarul statistico-matematic și "gradul de certitudine" cu care sunt "garantați" parametrii de bază ai normării, metodele pot fi: * Deterministe; * Probabiliste; * Combinate. d) În funcție de sistemul de control al stocurilor, metodele de normare pot fi: * Metode ce presupun un inventar permanent; * Metode ce au în vedere un inventar periodic al nivelului stocurilor. Inventarul permanent presupune supravegherea continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
aprovizionarea se face cu cantități variabile de mărfuri. c) În funcție de instrumentarul statistico-matematic și "gradul de certitudine" cu care sunt "garantați" parametrii de bază ai normării, metodele pot fi: * Deterministe; * Probabiliste; * Combinate. d) În funcție de sistemul de control al stocurilor, metodele de normare pot fi: * Metode ce presupun un inventar permanent; * Metode ce au în vedere un inventar periodic al nivelului stocurilor. Inventarul permanent presupune supravegherea continuă a nivelului stocului, respectiv după fiecare tranzacție (vânzare, ieșire de mărfuri), se va compara stocul existent
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
stocul existent cu stocul de alarmă. În momentul în care se observă că stocul din depozit este egal sau mai mic decât cel de alarmă, este lansată o comandă de reaprovizionare pentru o cantitate standard sau variabilă (în funcție de metoda de normare adoptată). Intervalul dintre două comenzi poate fi variabil, urmând ritmul ieșirilor din stoc. În cazul în care comenzile beneficiarilor se vor dubla, stocul din depozitul furnizorilor se v-a epuiza mai rapid și ca urmare, intervalul dintre două comenzi se
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
control foarte atent al stocurilor și o reducere a stocului de siguranță. Inventarul permanent a apărut după extinderea utilizării calculatorului electronic care face posibilă gestiunea automată a stocurilor. Inventarul periodic se face pentru fiecare articol păstrat utilizând numai metode de normare care presupune lansarea comenzilor numai la intervale fixe. Inventarul periodic este stabilit pentru fiecare produs în parte în funcție de metoda ABC. Metoda ABC permite dozarea intensității supravegherii în funcție de interesul pe care-l prezintă produsul. Pentru aplicarea metodei trebuie, mai întâi, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
este realizat doar de 10-15% din numărul articolelor gestionate. Un control mai puțin restrâns și mai puțin costisitor este pe deplin suficient pentru aceste articole. 9.5.2. Parametrii de bază ai stocurilor Modelul Wilson 79 Parametrii de bază ai normării stocurilor reprezintă mărimile caracteristice prin care se caută răspuns la cele două întrebări puse de gestiunea stocurilor, respectiv când și cu cât să se facă aprovizionarea de la furnizor. Numărul de aprovizionări și cantitatea cu care urmează să se facă aprovizionarea
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
cunoscută, de aici decurgând, de altfel și lipsa stocului de siguranță; deciziile cu privire la gestiunea unui articol nu trebuie să aibă efect asupra deciziilor privind celelalte articole aflate în stoc80. Modelul Wilson a scos în evidență parametrii de bază utilizați la normarea stocurilor și relațiilor dintre ei. Acest model a stat la baza elaborării numeroaselor metode actuale de normare a stocurilor. Întrebări recapitulative: 1. Care sunt modalitățile de aprovizionare utilizate de o firmă de comerț? 2. Prezentați modul de derulare a operațiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
trebuie să aibă efect asupra deciziilor privind celelalte articole aflate în stoc80. Modelul Wilson a scos în evidență parametrii de bază utilizați la normarea stocurilor și relațiilor dintre ei. Acest model a stat la baza elaborării numeroaselor metode actuale de normare a stocurilor. Întrebări recapitulative: 1. Care sunt modalitățile de aprovizionare utilizate de o firmă de comerț? 2. Prezentați modul de derulare a operațiunilor de aprovizionare? 3. care sunt criteriile de căutare și alegere a furnizorilor? 4. Cum se calculează necesarul
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
circulă vorbe cum că s-ar emite (vinde) diplome la elevi (studenți), fără să li se transmită și învățătura (noțiunile) corespunzătoare diplomei. În sistemul de învățământ, treburile merg ca în sistemul sanitar. În sistemul sanitar este nevoie de bolnavi, pentru normarea și plata salariaților. Sistemul va produce bolnavii de care are nevoie, pentru a-și justifica existența. În sistemul de învățământ sunt necesari elevi, studenți, pentru a forma norma cadrelor didactice. În urma rezultatelor slabe de la bacalaureat, unele instituții de învățământ superior
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
s] ofere un r]spuns la întreb]rile practice fundamentale ale eticii: ce trebuie s] fac? Cum trebuie s] tr]iesc? Aceste teorii reprezint] partea mai abstract] a ceea ce se numeste etic] normativ], adic] aceea ramur] a eticii preocupat] de normarea acțiunilor. Dreptul natural STEPHEN BUCKLE Un r]spuns vechi la întrebarea: „Cum trebuie s] tr]iesc?” este: „În conformitate cu natura uman]”. Identificând schimb]rile care au intervenit în înțelesul acestui r]spuns începând cu epoca greac] și cea român], acest eseu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de repartiție teoretice. Funcțiile de repartiție utilizate mai des în stabilirea sarcinilor probabile sunt: a) repartiția normală b) repartiția exponențială c) repartiția ERLANG d) repartiția RAYLEIGH Funcțiile de repartiție sunt prezentate în figura alăturată: Toate aceste repartiții satisfac condiția de normare, cu observația că pentru repartiția normală, limitele de integrare sunt -,+. Verificarea acestei condiții o vom demonstra pentru repartițiile ERLANG și RAYLEIGH. În primul caz, notând. 2.4. Procedura de stabilirea a puterii cerute pentru un consumator industrial Cele mai bune
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
este intensitatea de reparare definită ca probabilitatea condiționată ca un element care a fost defect până în momentul t, să fie reparat în următorul interval de timp dt, raportată la acest interval de timp. Aceste funcții de repartiție satisfac condiția de normare. Considerând simultan ambele procese, de defectare cu intensitatea și de reparare cu intensitatea , atunci probabilitatea ca elementul să fie în funcțiune la momentul t+dt, respectiv probabilitatea ca elementul să fie defect la momentul t+dt va fi, adică probabilitatea
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
au un caracter dinamic și adesea ireversibil. Axioma plasticității comportamentului - reflectă flexibilitatea sistemului nevoilor, dar și a mijloacelor de satisfacere a lor, Întrucât societatea nu “inventează” doar nevoi ci și noi modalități concrete de a satisface și nevoi vechi. Axioma “normării” - precizează rolul important al sistemului de valori și norme ale grupului de apartenență și de referință asupra standardului de consum, exprimând apartenența individului la o cultură sau subcultură ce-i impune anumite norme. Cunoașterea acestor axiome, ne dă posibilitatea să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
complementare locuirii. Se consfințește astfel definitiv statutul de «cartiere dormitor» al acestor zone”<ref id=”1”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 60-61.</ref>. Proiectarea și construcția efectivă a cutiilor de chibrituri au stat sub semnul cifrei 8 de-a lungul întregii perioade, normarea spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. În Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se stabilește
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cutiilor de chibrituri au stat sub semnul cifrei 8 de-a lungul întregii perioade, normarea spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. În Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se stabilește norma sanitară ca fiind suprafața necesară pentru locuit pentru o persoană. Norma sanitară este astfel de 8 m2 pentru o persoană, indiferent de vârstă. În Legea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dintre proprietari și chiriași extinde această prevedere la o normă locativă de 10 m2, dar în situația în care dimensiunile locuințelor nu permit alocarea acestui spațiu, se pot atribui în continuare doar 8 m2. Un anumit grad de relaxare în normarea spațiului locativ se înregistrează în 1966, acceptându se standarde mai generoase. „Simultan se elaborează norme și regulamente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri: 9 tipuri de familii în loc de cele 4 din 1960, introducerea dormitorului de o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
permis distribuirea acestora într-un mod care să permită atingerea scopurilor vizate. De asemenea, s-a practicat stabilirea standardelor de viață „după normă”. Proiectarea și construcția efectivă a locuințelor a stat sub semnul cifrei 8 de-a lungul întregii perioade, normarea spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. Naționalizarea locuințelor, care erau percepute ca modalitate de a genera profit, proprietarii lor fiind incluși adesea pe lista celor ostili regimului, precum și colectivizarea și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
indicau o suprafață a ariei locuibile pentru o persoană la 8 metri pătrați, norma sanitară minimă pentru suprafața locativă - definită ca incluzând toate suprafețele utile - având tot 8 mp<ref id=”1”>Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
vânătoare, ambele inevitabile în contextele temperate și reci, gradual colonizate (Roebroeks 2006), nu sunt de imaginat fără o accentuare a diviziunii activităților și fără stabilizarea socială a acestei complementarități economice, însoțită de clarificarea rudeniei, a regulilor de descendență și de normarea parteneriatelor între bărbați și femei. Pentru a conchide, moștenirea socială a paleoliticului inferior poate fi caracterizată succint ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
alianță și împărțire a hranei, a căror acțiune este singura capabilă să explice expansiunea uriașă a societăților din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă abia în paleoliticul superior, deși a impus escaladarea și normarea simbolică a acestei diviziuni ancestrale și a oferit o premisă favorabilă emergenței punctuale a complexității și stratificării sociale, nu a putut transfera în penumbră contribuția socio-economică și simbolică a sexului feminin, în ciuda importanței crescute a vânătorii organizate a ierbivorelor mari
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
posibilităților de evaluare a deciziei, cheltuielile de producție, respectiv costurile, se pot grupa în: cheltuieli controlabile, cheltuieli necontrolabile, cheltuieli indiferente, cheltuieli de oportunitate, cheltuieli relevante, cheltuieli ascunse, cheltuieli diferențiale și cheltuieli marginale.29 Prezintă importanță din punct de vedere al normării și al postcalculului costurilor modul de grupare al cheltuielilor de producție pe elemente primare și pe articole de calculație. Nomenclatorul actual cuprinde următoarele elemente primare: a) Materii prime și materiale consumabile (din țară, din import, din recuperări); b) Deșeuri recuperabile
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
sechestrante - sechestrant, succesore - succesor, testatore - testator etc.). Singurele excepții par a fi erede, tutore și, dincolo de terminologia juridică, custode, care fie au păstrat forma în -e (erede - erezi, custode - custozi), fie apar în variație liberă, oscilând, ca uz și ca normare, între DOOM1 (tutore/tutor) și DOOM2 (tutore-i). - Dintre modificările propuse de DOOM2, numai trei substantive integrează tiparul în discuție: indice trece de la clasa neutrelor invariabile la masculinele în -e (indice - indici); crevete trece de la clasa femininelor în -ă (crevetă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
anterior, și anume: (i) Pentru substantivele din fondul vechi al limbii, indică extinderea tiparului ă - ĭ în defavoarea lui ă - e, fenomen ce poate fi susținut prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
remarce), indiferent de calitatea lui -că, de sufix moțional sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
este o prepoziție cu regim de dativ. Fără a intra aici în detalii, trebuie observat că inventarul și ponderea fiecărui mijloc variază substanțial de la un registru stilistic la altul 49. Dar ceea ce este comun, dincolo de variațiile de registru și de normarea literară, este efectul general al acestor utilizări, și anume: creșterea rolului mijloacelor analitice și al contextului în recuperarea informației gramaticale de caz și de număr. La rândul ei, creșterea ponderii mijloacelor analitice face posibilă preluarea fără limite a împrumuturilor, oricât
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]