589 matches
-
mărturisind că visase cu ochii deschiși. „Țineam să spun cu totul altceva”, făcu el oarecum încurcat, după ce se înghesui în fundul fotoliului. Pe chip i se citea suferința, o crampă stomacală desigur, și pe buze avea un zâmbet pricinuit de o nostimă aducere aminte: ...Într-o noapte cu zăpadă multă, povesti el mai departe, cineva bătu la ușa odăiței mele de lângă scara de serviciu. Deși abia întors acasă după o lipsă prelungită, Gloria dormea în salon pe un pat improvizat, așteptând prilejul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
așez pe joben și scot panglici pe nas și pe gură. După fiecare spectacol, cam de felul ăsta, mă bat cu palmele peste burtă și mă aștern pe râs. Mă cunosc prea bine ca să mă pot lăsat influențat de părerile nostime ale câtorva chinezi. Firește că nu sunt de acord cu felul meu de a fi, din care pricină ocolesc oamenii. Îmi displace silueta mea de clovn travestit în „Charlie”, cu jachetul, pantalonii și cilindrul jefuite din garderoba lui, numai ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să-l pot plăti pe omu’ ăla? — Ia te uită! Angelo ne-a pregătit ceva bun de băut. Doamna Reilly luă paharul din mâna lui Angelo și, din două înghițituri, dădu pe gât jumătate din el. — De unde ai aparatu’ ăsta nostim, dragă? — Despre ce vorbești? întrebă Santa. — Patefonu’ din mijlocu’ odăii. — I-a nepoatei mele. I-o scumpă. A absolvit liceu’ la Sfântu’ Odo. A și găsit o slujbă bună de vânzătoare. — Ei vezi? spuse doamna Reilly întărâtată. Pun pariu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
oprind brusc gramofonul. — Hei, ce s-a-ntâmplat? întrebă Darlene cu o voce jignită. — E un număr împuțit, asta e. Mai întâi, tu ești îmbrăcată ca o femeie de stradă. Eu vreau să prezint la mine-n club un număr nostim și rafinat. Ăsta-i un local serios, tâmpito. — Nu mai spune?! — Arăți ca o cocotă în rochia aia portocalie. Și ce-s gemetele alea de târfă pe care le scoți? Parc-ai fi o nimfomană beată care trece pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care nu se poate anticipa neprevăzutul care urmează. Cine ar fi ghicit că la un an după refugiul liceenei din Cernăuți, ea putea fi văzută pilotând planoare pe deasupra aerodromului de la Chitila? Sau cine s-ar fi gandit ca tânăra și nostima provincială va poposi în 1943 direct la Simferopol, de unde va face zboruri de-a lungul și de-a latul Crimeei, transportând răniți, medicamente, sânge conservat, personal medical, corespondență...? Deocamdată suntem încă în Bucureștiul anului 1940, în capitala unei Românii care
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
virtuțile sale civice și militare!“ Apoi a început defileul tuturor demnitarilor și a delegaților din toate unghiurile țării, delegații a 3000 de comune. Seara, iluminație strălucită în oraș și la șoseaua Kiseleff. După urma acestei sărbători au rămas câteva amintiri nostime. Așa, de exemplu, s-au comentat mult cuvintele rostite de C.A. Rosetti Reginei. Se spunea că Rosetti era amorezat de Regină și că nu pierdea niciodată prilejul de a-i spune o amabilitate. De rândul acesta a găsit o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pândește ridicolul. Dansurile acestea sunt în afara acestor probleme spinoase. De aceea îmi displac, în general, și îmi plac, în particular. Ele sunt deconectante și puse în priză. Sunt vitale și pustii. Sunt date dracului, dar căutând un paradis iluzoriu. Sunt nostime, dar ignorând ridicolul. Sunt grațioase, neocolind urâtul. Sunt simpatice, iradiind prietenie, nu dragoste. Sunt comice, având în adânc o dramă. N-au nimic melodramatic, dar sunt triste. Și sunt triste fiindcă fiecare dansează singur. Fiecare nu se ocupă decât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
URMĂ SE ADEVERISE: DROGURI. CEL MAI PROBABIL INTRODUSESE SUBSTANȚA ÎNTR-UN DINTE FALS ȘI NU TREBUISE DECÂT SĂ MUȘTE O DATĂ, TARE. CUNOȘTEA ACEST DROG CARE TE FĂCEA SĂ RÂZI. ÎȚI ÎNDEPĂRTA ORICE TEAMĂ. AMENINȚAREA CU MOARTEA SAU TORTURA ERAU LA FEL DE NOSTIME PENTRU PERSOANA AFLATĂ SUB INFLUENȚA LUI. EFECTUL DURA CAM DOUĂZECI ȘI PATRU DE ORE. ÎNGHIȚIND DROGUL, SPIOANA ÎȘI DECLINASE ORICE ROL ACTIV ÎN CEASURILE CARE URMAU. \ Luați-o de aici! ordonă Marin fără tragere de inimă, dar cu hotărâre. Țineți-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Și Între timp bocitoarele sunt la doi metri sub pământ, iar țara progresează din zi În zi. În ciuda lor. Cu cât e mai chinuită, cu atât Înflorește mai mult. Nu mă Întrerupe, Efraim. Dă-mi voie să-ți povestesc ceva nostim. În timpul revoluției lui Lenin, la noi În Harkov, un anarhist a mâzgălit pe zidul bisericii: DUMNEZEU A MURIT - SEMNAT FRIEDRICH NIETZSCHE. Se referea la filosoful dement. Ei, În noaptea următoare a venit unul și mai isteț și a scris: FRIEDRICH
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
despre Nietzsche și rabinul Nachman Krochmal, când s-au Întâlnit odată În trenul spre Viena. Ca de obicei, tatăl insistă să-i explice care era esența anecdotei. Fima izbucni În râs, căci nu numai povestirea, ci și explicația erau foarte nostime. Încântat să-l vadă râzând În hohote, tatăl decise să-l mai delecteze cu o poveste legată de călătoriile cu trenul - de astă dată despre o pereche aflată În voiaj de nuntă, nevoită să solicite sprijinul controlorului. —Și Îți dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
copiii În oraș oricând munca Îi lasă câteva clipe libere. Între timp progresează puțin și În pat. Își dă seama Încetul cu Încetul că nu sunt făcută din sticlă, dacă Înțelegi la ce mă refer. Poate uneori să povestească ceva nostim la masă. Deși Începe să capete unele obiceiuri care mă cam enervează. Obiceiuri mărunte, inofensive, dar foarte rezistente. De pildă să ciocănească lucrurile cu degetele, nu ca un medic care Își palpează pacientul, ci mai degrabă ca o bătaie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Fima niște meseriași care vor veni săptămâna viitoare să-i văruiască și să-i vopsească apartamentul. —Sunt arabi din satul Abu Dis, deci din punctul tău de vedere e strict cușer 1. Asta Îi aminti bătrânului de o anecdotă hasidică nostimă. De ce, conform tradiției noastre, li se permite În rai celor care au trăit cu sfințenie să aleagă Între un ospăț cu carne de balenă și unul cu taur sălbatic 2? Răspunsul este că Întotdeauna se va găsi câte un evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
simtă frigul acela În oase, Întunericul compartimentului, fundul Întunecat al oceanului nordic sub tabăra vânătorilor de balene. Dar nu descoperi În sufletul său nici o urmă de durere. Sau de frică. Inima Îi era ușoară, și aproape Începu să vadă partea nostimă a stupului mortuar metalic, cu sertarele sale pline de cadavre. Își aminti anecdota tatălui său despre diferendul celor doi directori ai căilor ferate, israelianul și colegul său american, pe aceea despre rabinul celebru și tâlharul la drumul mare care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Vrea să-și aducă aminte și nu reuși. Un Cadillac atinse cu botul motorului aripile lăcuite ale dog-cart-ului. Ada era gata să scape o ocară în "argot", dar se întrerupse. In auto era frumoasa doamnă Elena Hallipa-Drăgănescu, ex-logod-nica lui Maxențiu. - Nostimă femeie! Ce noroc a avut că a scăpat de dumneata! zise bărbatului ei, amabil. Nu-ți mai aduci aminte? Când s-au licitat Plăiesele... a concurat și Hallipa, tatăl Drăgăneascăi . Parcă era acolo și tânărul de adineaoră. - Care tînăr? - Auzi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
scăpat de dumneata! zise bărbatului ei, amabil. Nu-ți mai aduci aminte? Când s-au licitat Plăiesele... a concurat și Hallipa, tatăl Drăgăneascăi . Parcă era acolo și tânărul de adineaoră. - Care tînăr? - Auzi! Care tînăr! Prea multă apatie! Bărbatul ăsta nostim pe care erai să-1 omori cu dog-cart-ul. - Să-1 omor! Ce exagerată ești, ma chere amie! - Bine, bine! Firește că-ți vine greu să recunoști! Când cineva e așa de stângaci ca dumneata! Eram prea preocupat la licitarea Plăieselor ca să remarc
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
povestească. Siei aventura și să-i dea floarea. "Biata fată!" își zicea în gând, ca și cum i-ar fi făcut vreun neajuns, de care vrea s-o consoleze. "Biata fată!", și, înfundîndu-și pe ochi feutrul, dezmierdă cu umărul vestonul unei cuconițe nostime, care aderă! 176 VI Mini nu uitase comisionul pe care Lina i-1 dase pentru amica Nory în ce privea pe micii sugari. Ba chiar ideea acelui comision o urmărea și vroia să-1 îndeplinească. Ceea ce mai ales vroia era să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe care Ada o auzise bine și și-o prelingea pe buzele ei roșii. Și unul și altul s-ar fi pălmuit bucuros. " Ce canalie!" gândi Ada ca un compliment. Mereu i se părea că e un tip străin și nostim, din cauza raglanului, și mereu îl regăsea cu același necaz: huzurește și n-a "plătit". în grajd luă caii la rând. Whip sta deoparte. La fiecare boxă Ada se oprea hotărâtă să găsească un cusur, orișicare, chiar împotriva evidenței, numai ca să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ele mâinile fără lucru. Se lăsase însă ispitit să comande un rând de călărie și unul de oraș, tot sportiv, la fel cu al lui mister Whip, cu diferența că jocheul era urât ca o maimuță si Lică era băiat nostim. Nu grăbea lucrul, ceea ce era explicabil, dar 'acea vizite dese și se deprinsese cu magazinul de lux. Atunci când, mat târziu, avea să intre prin ușa principală în 200 laboratoriul elegantelor domnului Paul, atitudinea lui familiară avea să pară celorlalți clienți
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gâtlej. 220 221 Amândoi, la un do râs, nici de zicea când - Da' nu ne dai afară. Ce-o să zică soră-mea, Dia! Iar viu ca o haimana după 9 la masă . . . Aide, Mini, că te dezmeticești tu pe drum . Nostimă afacere ... să te tăvălești! . . . Când să găsească Rim o fecioară! Ha! ha! ha! . . . - Știe? articula Mini, regăsind, pe stradă abia, un fii- de glas. - Cine? - Rim . . . știe? - Fugi de-acolo! Nu știe . . . adică, așa cred . Ce, n-a avut altă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fără voința mea, căci erau trei premii de dat și nu mai rămăseseră decât două filme să „concureze“. Nu m-am dus la Costinești, în ciuda încurajărilor organizatorului, secretar de stat în Ministerul Culturii: domnul Bălășoiu. El a avut cea mai nostimă remarcă la adresa celor care au onorat invitația, însă s-au plâns la fața locului de selecția precară și condițiile improprii de desfășurare. Întâlnindu-i la masa de dimineață, domnul Bălășoiu le-a zis: „protestați, protestați, da’ mâncați“. Anul acesta, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
le mai enumăr, sunt multe... Dar cu tronc mi-au căzut Jurnalul lui Samuel Pepys și Jurnalul pentru Stella al lui Swift. Primul, din păcate tradus fragmentar, e un deliciu al trândăvelilor mele casnice... Pe nevastă-sa, în cele mai nostime ipostaze (uneori Samuel o și mai caftește!), pur și simplu i-aș fi suflat-o, cum a reușit profesorul ăla de dans... Aflu doar din prefață că Samuel Pepys îi nota sublimei lui consoarte și zilele de menstruație... ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Nu, nu, nu, din vina ei. Ziua aceea era doar ultimul episod din comedia de două parale care era viața ei. Se Întreba dacă nu cumva avea să cunoască chiar În ziua aceea sfârșitul atât de mult Întârziat al acestei nostime farse. Se sculase dis-de-dimineață, fără să simtă moleșeala de care fusese cuprinsă zilele și săptămânile trecute. Torticolisul Îi trecuse, umerii nu-i mai erau țepeni, Încheieturile n-o mai dureau. Era multă vreme de când nu se mai bucurase la Jakarta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
colecție completă. Ce-i cu tine? Ești palidă, fără discuție! I-aș cere lui taică-tău să-ți ia temperatura, doar că-i plecat la vânătoare de fluturi, cine știe pe unde, cu unul dintre pictorii ăia homosexuali așa de nostimi. Cel puțin asta mi-a spus. Sper să nu fi fost un eufemism pentru vreo vânătoare de băie ței. De o vreme Încoace am vaga bănuială că ar fi În stare să facă cercetări antropologice ceva mai aventuroase decât o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
diferendul. Cu glasul ei de greier în păpușoi, a spus că are alte planuri de viitor și nu înțelege s-o silească nimeni! Nu? Un studiu! . . . - Lino! zici că inventase, în ultima instanță, să fie tandră cu tată-său! E nostimă, Mini! închipuiți-vă! Ca să nu plece la Sibiu schimbase deodată manevra. începuse să roage pe Hallipa, să-i șoptească, să-1 ademenească. După scene echivoce, Hallipa s-a convins că la Sibiu va face scandal și îi va da de rușine
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca și în mare. . . neobosit! - De ce nu veniți odată? 41 - Ne-ai chemat? N-am auzit! Spuneam lui Mini că Rim al tău, iegat cu o basma la gât, e irezistibil și îmi face curte! - Zău! zise Lina mulțumită. Ce nostimă e fata asta și ce idei bune are. - Simple, foarte simple! întîmpină Nory cu modestie. Sufrageria Rimilor nu era deloc elegantă, dar foarte simpatică. Instalaseră mobilier nou numai în birou și dormitor. Aici, rămăseseră vestigii tecucene, din zpsuea Linei: o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]