57,942 matches
-
am în vedere suspiciunile ce au planat asupra autoarei cărții ce relatează instaurarea comunismului în România. Suspiciuni grave, nutrite nu numai de exilul românesc, ci și de poliția franceză, așa cum atestă memorialistica vremii. � " Tot în 1950 povestește Monica Lovinescu notez șîn jurnalț sosirea din Israel a Soranei Gurian, precedată de o reputație sulfuroasă de agent al poliției sovietice. Cum cel care lansase această versiune la București era Zaharia Stancu (sursă nesigură prin definiție) mă îndoisem dintru început. Iar cînd se
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
această boală a «spionitei»", ci de a vedea "în orice refugiat un om adevărat [...] pînă ce singur se va dezminți. Dacă se va dezminți..."11 nu izbutește să-i anuleze dubiile. După aproape doi ani, la 5 iulie 1951, el notează: "Îmi povestește șSorana Gurianț apoi cu lux de amănunte ambigue că va fi expulzată din Franța, deoarece Siguranța statului o consideră agentă sovietică. Nu spun nimic, deoarece nu sînt convins nici de vinovăția, nici de nevinovăția ei. M-au îndepărtat
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
poliție. O infirmare vine însă din alt loc, cu totul neașteptat, dar, la urma urmei, cel mai "autorizat". În "Luptătorul", organ al Comitetului Județean Ilfov al Partidului Comunist din România, la 25 septembrie 1944, la rubrica Demascări, apare fără semnătură nota O năpîrcă primejdioasă: Sorana Gurian, care, dată fiind raritatea periodicului în cauză, se cere reprodusă in extenso: De cîtăva vreme, în pagina I-a a ziarului «Universul», apar diferite articole de directive politice, semnate Sorana Gurian. Puțin după venirea trupelor
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
ochi acest text, ceea ce e greu de crezut. Și, de asemenea, cu cele din "agendele" Sburătorului. În acestea, E. Lovinescu menționează cîteva vizite pe care i le face protejatei sale, "bolnavă în ghips". După vizita din 8 noiembrie 1940, criticul notează: "Acolo, soru-sa, ogarul și dl. Oppler (?)care o subține( ?)."26 La misteriosul domn se referă și o notiță din 4 octombrie 1941: "Sorana Gurian cu chestia Obler () arestat pentru corupție. Ce vrea de la mine ș?ț"27 Acuzația "Luptătorului" că
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
uitat de fiu pe masă deschis la textul cu moartea bătrînului Plinius - tînărul relatează cu severă tristețe mînia Vezuviului și sfîrșitul tatălui înecat cu înghițituri de cer negru: «habitus corporis quiescenti quam defuncto similior» iar peste «defuncto» mîna fiului a notat cu un creion ca și invizibil cuvîntul «mort» fixînd centrul traducerii - reper salvator pentru ziua examenului cînd improvizația ar putea să îi joace urîte feste - de pildă un demon repetent și răutăcios să-l îndemne să afirme nu că bătrînul
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
mare din ultimii ani de viață. Fostul oponent, chiar dușman, Arghezi, îi scrie una dintre cele mai emoționante scrisori rămase de la scriitorii români (este reprodusă, integral, în note și arată că, și pentru consolarea eficientă e nevoie de talent). Lovinescu notează, succint ca de obicei: "Zi mohorîtă dimineața; după-amiaza diluvială. [...] Zi dominată de admirabila scrisoare ce-mi publică Arghezi în Informația. Plîng pur și simplu. Mi-o anunță, entuziast și alarmat, M. Celarianu". Urmează tirul telefoanelor celor care sînt la curent
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
și azi, primește și onorarii. N. Iorga era probabil convins că-l elogiază în articolul Doi mari scriitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, alăturând numele unui biet anonim de al viitorului strălucit povestitor. Efectul a fost contrar. Această poamă mistreață - notează Sadoveanu - a conducătorului nostru n-am mistuit-o cu plăcere." Cuvântul hotărâtor avea să-i aparțină tot lui Titu Maiorescu. El a dorit să-l cunoască personal și l-a chemat acasă în strada Mercur, nr. 1 (demolată în timpul lui
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
demolată în timpul lui Gheorghiu-Dej; era situată în spatele magazinului "Eva"). L-a primit cu afabilitate, i-a comunicat că citindu-i povestirea Ceasuri de pace, "care-i place domniei sale în chip deosebit", îi apreciază "măsura tonului și sobrietatea expresiei". I-a notat marginal și mici observații (neglijențe, repetiții) ce pot fi ușor înlăturate la o ediție nouă. L-a chestionat în legătură cu familia și aflând că face parte din a treia generație de intelectuali, i-a prevăzut o lungă viață literară: "Sunt încredințat
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
imbold marxist, față de "burghezismul artistic" și "falsa avangardă" reprezentată, se crede acum, de suprarealismul francez și de predecesorii săi, putuse fi un exemplu pentru ceva mai tinerii discipoli de la "Alge". Aceștia și, printre ei, Gherasim Luca, dăduseră deja, cum am notat, convingătoare dovezi de nesupunere față de ordinea lumii în care trăiau și de timpurie, juvenilă sfidare a conveniențelor sale. Versurile publicate de Gherasim Luca îndeosebi în seria a doua a revistei în care debutase vorbeau limpede despre o atare poziție, iar
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
în anii 1937-1938), el va rămâne un critic decis al hitlerismului și al mișcării legionare ( nu lipsește dintre respingerile sale nici poziția pro-hitleristă a tânărului Cioran, exprimată de tînărul bursier de la Berlin într-o corespondență trimisă revistei "Vremea"). Este de notat, în acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l împinge totuși spre extremele unei interpretări rigid-dogmatice a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate mișcării poeziei atestă, dimpotrivă, dincolo de "ticurile" sloganelor ce nu pot evita zonele lemnoase ale
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
imbold marxist, față de "burghezismul artistic" și "falsa avangardă" reprezentată, se crede acum, de suprarealismul francez și de predecesorii săi, putuse fi un exemplu pentru ceva mai tinerii discipoli de la "Alge". Aceștia și, printre ei, Gherasim Luca, dăduseră deja, cum am notat, convingătoare dovezi de nesupunere față de ordinea lumii în care trăiau și de timpurie, juvenilă sfidare a conveniențelor sale. Versurile publicate de Gherasim Luca îndeosebi în seria a doua a revistei în care debutase vorbeau limpede despre o atare poziție, iar
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
în anii 1937-1938), el va rămâne un critic decis al hitlerismului și al mișcării legionare ( nu lipsește dintre respingerile sale nici poziția pro-hitleristă a tânărului Cioran, exprimată de tînărul bursier de la Berlin într-o corespondență trimisă revistei "Vremea"). Este de notat, în acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l împinge totuși spre extremele unei interpretări rigid-dogmatice a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate mișcării poeziei atestă, dimpotrivă, dincolo de "ticurile" sloganelor ce nu pot evita zonele lemnoase ale
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
cu puțin înainte de moartea profesorului Vasile Pârvan, evocat (cum își ținea el cursurile enorm de populare, vorbind ore în șir, cu ochii închiși, despre tăcere sau despre singurătate!) de către unul din personaje, Nicos Vretos, spre sfîrșitul romanului. E interesant de notat că povestitorul, nenumit, își duce autobiografia ficțională (în care manipulează atîtea umbre și creează altele), pîna la vîrsta reală a autorului în perioada scrierii romanului. Timpul reînviat e marcat de ecoul mai îndepărtat sau mai apropiat al unor traume istorice
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
București în atelierul lui Franz Duschek, ce figurează în al doilea tablou (medalion) al Societății "Junimea", alcătuit de T. Maiorescu și I. Negruzzi și în vol. de Poezii, 1884, al lui M. Eminescu. În legătură cu a treia fotografie, A. C. Cuza a notat: " În sfîrșit, într-o zi, șvara 1884ț profitînd de bunele lui dispoziții, l-am luat de pe terasa otelului Traian șdin Iași pe M. Eminescuț, împreună cu Wilhelm Humpel ș1831-1899ț și cu Petru V. Grigoriu, și așa, îmbrăcat în costumul său alb
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
română și-l manifestase publicând, în 1879, o recenzie la Zur rumänischen Lautgeschichte de Moses Gaster. Sosit în România, Nyrop avea să pătrundă, foarte repede, în chiar miezul vieții culturale române. La data de 2/14 mai 1884, Titu Maiorescu notează în jurnal: „La cină, docentul privat Kristoffer Nyrop din Copenhaga, care vrea să învețe aici românește..." E începutul relațiilor acestuia cu lumea literară română, relații cultivate, prin corespondență până la moartea sa, în 1931, inclusiv în mulții ani de la sfârșitul vieții
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
fost dandana 3) mare", p. 52), naratorul refuză, argumentînd: "Împrejurările au făcut să întîlnesc în viață un crîmpei de roman care să-mi împlinească cerința de taină fără sfîrșit. De ce să las să mi-l strici?" După care adaugă (să notăm folosirea adverbului "tocmai"): Vorbind așa nu mințeam tocmai, dar îndărătul acestui fel de a privi lucrurile cam ușuratic, mai mult literar, se ascundea ceva mai înalt, o gîndire nobilă. ...După cum, pentru a nu vătăma în mintea mea icoana senină a
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
dar patru alternează cu trei în Craii... , această alternanță fiind la originea enigmelor numerologice propuse de roman). Importantă în construcția temporală a nuvelei Remember și în situarea naratorului din Craii..., ficțional identic cu acela din Remember, e cifra "șapte". De notat că acțiunea Crailor... începe trei ani după 1907, deci în 1910, și se termină cu patru ani după 1907, deci în 1911. Speculațiile numerologice, pe care nu vreau să le împing prea departe, țin de natura (re)lecturii. Aceasta tinde
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
fraza despre femeia care copia portretul Mariei Mancini de Mignard din Kaiser Friederich Museum, cu doi ani înainte ca naratorul să-l vadă pentru prima oară Aubrey, "acel chip ce părea desprins însuflețit dintr-o cadră veche". În treacăt, aș nota că în imaginarul vizitatorului de muzee de la începutul secolului trecut, chipul Mariei Mancini avea aureola romantică a femeii de care fusese îndragostit în tinerețea sa Craiul-Soare. Născută în 1640, la Roma, nepoata de soră a faimosului Cardinal Mazarin, era una
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
sâmbăta prin vechile cartiere "să se convingă", descoperirile erau uluitoare, găseam chiar și statui - còpii după antichități situate pe acoperișuri ori pe terase înalte, toate "prevăzute" în desenele ei ce se lungeau ori se lățeau de la o zi la alta. Notam nume de străzi neînsemnate, uitate, de fundături pe care pășeam prima oară... sau, cine știe, în cazul ei, poate "prima oară în această existență". Curios, Prigorița nu se supăra de asocierile didactice ale sorei mai mari. - Primele zile după schingiuire
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
cum mărturisește ea, de a scrie "într-o limbă fără limbă", de a spune și de a nu spune, de a folosi cuvintele și necuvintele, de a se plasa la interfața dintre scris și nescris. Astfel, în iulie 1986, ea notează: "îmi dau seama că acest jurnal, în fond, nu este un jurnal. Mai degrabă pietre mici scoase din sursele energiei cotidiene pentru a construi, în aer, o piramidă imensă împreună cu ce n-am scris. Revelația unui spațiu de energie interioară
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
perfectă, fiecare cu eticheta lui, fiecare în sectorul lui. Dar cele mai multe erau, poate, dosarele Timpului. De aproape cinci sute de ani, preoții înscriau în catastifele lor cifre: nașteri, botezuri și celelalte. De mai bine de un sfert de mileniu, meteorologii notau gerul nopților și răcoarea zilelor. Nu prea departe se născuse Celsius. în țara în care ajunsese, i s-au cerut din prima zi: numele, prenumele, vârsta. I s-a dat, în schimb, un talisman pe care să-l poarte la
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
are diaree sau, dimpotrivă, ce tre’ să facem dacă n-are și ne-am dori să aibă. Apropo de dorințe, persoana care a inventat serviciul de sfaturi a mai identificat o necesitate stringenta a populației alfabetizate: aceea de a-si notă dorințele. Prin urmare, a elaborat un tabel extraordinar în care ne putem notă cu toții (gratis!) dorințele, în ideea de a urmări apoi și bifă (tot gratis!) realizarea lor. Mă rog, deocamdată nu functioneaza tabelul asta, nu poți să pui cursorul
Un tramvai numit “Dorinta de a-ti nota dorintele” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21174_a_22499]
-
am dori să aibă. Apropo de dorințe, persoana care a inventat serviciul de sfaturi a mai identificat o necesitate stringenta a populației alfabetizate: aceea de a-si notă dorințele. Prin urmare, a elaborat un tabel extraordinar în care ne putem notă cu toții (gratis!) dorințele, în ideea de a urmări apoi și bifă (tot gratis!) realizarea lor. Mă rog, deocamdată nu functioneaza tabelul asta, nu poți să pui cursorul și să notezi în el, de exemplu, “aș vrea ca prostii să nu
Un tramvai numit “Dorinta de a-ti nota dorintele” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21174_a_22499]
-
urmare, a elaborat un tabel extraordinar în care ne putem notă cu toții (gratis!) dorințele, în ideea de a urmări apoi și bifă (tot gratis!) realizarea lor. Mă rog, deocamdată nu functioneaza tabelul asta, nu poți să pui cursorul și să notezi în el, de exemplu, “aș vrea ca prostii să nu mai aibă idei și inițiative”, dar se lucrează la soluția tehnică și lucrurile se vor rezolva. Poate se va adăuga și un buton care va trimite dorința la Paulo Coelho
Un tramvai numit “Dorinta de a-ti nota dorintele” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21174_a_22499]
-
tipic americănești ar fi făcut mult bine. Nu pot să zic însă nici că expedierea poveștii i-a dăunat prea mult, fiincă partea de efecte speciale chiar a făcut toți banii. Notă mediocră lui Cameron pentru regie și scenariu, dar nota 11 pentru lumea imaginară prin care m-a plimbat. E așa de frumoasă și de diafană, că, vorba cuiva, îți vine și ție, ca și personajului principal, să te îndrăgostești și să rămâi în ea. Iar creaturile cu care ea
Avatar – un film slăbuţ, dar un desen animat superb! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21304_a_22629]