2,627 matches
-
că școlarizarea ar fi mai ușor de suportat dacă procesul de învățământ ar face plăcere. Plăcere cui? Profesorului oare, care învață papagalicește lecția din manual spre a o putea expune elevilor? Sau elevului care, spre a satisface mândria profesorului, ia notițe din pledoaria lui apoi, ca și profesorul însuși, tocește și re-tocește manualul învățând pe dinafară buchea cărții spre a răspunde unui „exigent examen”? Profesorul învață elevul spre a avea ce pune în gură. Altfel moare de foame. Masa zilnică a
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
facultate, măcar teoretic, să găsească subiectele căutate acolo unde sunt. Numai un politician caută întotdeauna entitatea tocmai acolo unde nu se află. Există o cutumă potrivit căreia elevul, studentul, în general participantul la o conferință, ar fi obligat să ia notițe. Mulți șefi au și ei orgoliul ca auditorul să noteze prețioasele cuvinte folosite de el. Ascultând, insist ascultând atent, o conferință pleci cu un bagaj de cunoștințe bine fixat. Cu atât mai mult de la o oră de curs. Nu sunt
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
de cunoștințe bine fixat. Cu atât mai mult de la o oră de curs. Nu sunt importante cuvintele folosite de profesor. Pentru mulți așa zis „profesori” acestea pot fi cele din manual printr-o nerușinată plagiere. Olimpicii noștri nu-și iau notițe la oră. Ascultă ce perorează un profesor foarte bine pregătit și, în mintea lor, fac asociații care nasc întrebări. Ei nu rețin, de exemplu, că unu plus unu fac doi. Din contră. Cu viteza gândului verifică dacă nu cumva 1
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
vin de florile mărului la școală, pot constata discordanțe între cuvintele tocmai pronunțate de vorbitor. Un bun profesor se corectează imediat la interpelare. Din păcate aceștia sunt rari iar elevul care a făcut constatarea este sancționat sever „de ce nu iei notițe?” Eu am pățit-o la facultate. Cel care are curiozitatea să asculte conversația între doi copii poate avea surprize. Sunt tratate „academic” probleme spinoase chiar pentru „oameni maturi” Dese ori cu soluții pe cât de simple pe atât de gospodărești. Dar
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
evenimente?! Și, cum își răspunse mental negativ, întări negația și interjecțional printr-un Țțț! îndărătnic și copilăresc. Chiar dacă, inițial, n-avusese de gând să dea curs invitației, după minutele afectate invitației, se hotărî să meargă. Reținu data, puse post-it-ul cu notița într-un loc vizibil și reveni cu mintea la Renée. Bine că plecase! Trăise un fiasco marital, adevărat grilaj gumos de care se lovise timp de cinci ani! La fiecare lovitură, se tot îndepărta de consort, labil sufletește, mimând statutul
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
bun, ești un om făcut, dar mai mult de 8 tot nu-ți da, iar cine a apucat să ia odată un 4, nu mai scapa de note proaste. În ceea ce mă privește, adăugă ea, eu luam enorm de multe notițe, că la el cartea aproape nu există. În orice caz, pot să te asigur, că după ce o să faci anul ăsta cu el, o să termini cu istoria medievală învățată, nu glumă! Cuvintele Ancăi mi s-au întipărit bine în minte și
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
dar în momentul când a sunat clopoțelul și el a părăsit clasă, eram cu toții deja entuziasmați de el, fără a ști exact de ce! Au trecut o săptămână, două trei. Lecțiile de istorie deveniseră o reală încântare. Așterneam pagini întregi de notițe și nu mai conteneam. Colegii mei și cu mine îi sorbeam cuvintele de pe buze și ori de câte ori se închidea ușa după el, fiecare exclamă: - Măi, fraților, ce lecție extraordinară! - Unul e Grubea! - Adevărată „rara avis”! Când am ajuns la lecția despre
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
privește infinitul despre care îți vorbea în fascinantele lui cursuri. Profesorul ținea prelegeri și la Universitatea din Sorbona, unde era invitat periodic. Alexandru avu senzația că l-ar asculta permanent. Și studenții din jurul său gândeau la fel, în timp ce își luau notițele, cu mare atenție. Era ultimul curs înainte de sesiune și examenul la ALGAED era unul dintre cele mai dificile. Studenții erau ìnsă selecționați dintre foștii elevi de liceu cei mai buni la matematică, olimpici, care-și petreceau multe ore pe zi
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
bun auditor oferă-i câteva indicii verbale și vizuale în acest sens. 3. Anticipează importanța informațiilor. Deseori, obținem informații interesante când le anticipăm. 4. Încearcă să asculți cu tot corpul. Ascultă cu urechile, cu ochii și cu sufletul. 5. Ia notițe. Te vor ajuta să reții mai multe lucruri. 6. Ascultă acum , povestește mai tîrziu. Pregătește-te să spui altcuiva ce ai auzit și astfel îți vei aminti mai bine. 7. Construiește o relație intuind felul de a fi al celuilalt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92888_a_94180]
-
presiune, pastrandu-ti în același timp fațadă calmă. Ai luat vreodată măsuri în a menține clientul fericit chiar dacă a trebuit sa stă să aștepte la coadă? A fost vreo situație stresanta când ți- au fost testate răbdarea și atitudinea? Păstrează notițe cu felul în care ai rezolvat aceste situații pentru nu uită aceste experiențe. Gandindu-te la idei de a îmbunătăți lucrul cu clienții, și participarea la întrunirile cu membrii personalului cu sugestii utile, te vor ajuta de asemenea să demonstrezi
Job part-time: beneficii pentru absolventi [Corola-blog/BlogPost/93084_a_94376]
-
La sfârșitul lunii Iunie (același an), presa din țara noastră anunțase vești cu privire la starea de sănătate a nefericitului ziarist, imediat după internarea acestuia în stabilimentul medical bucureștean, situat pe strada Plantelor. Însă, pentru cititorii italieni, această știre era șocantă. Descoperind notița apărută la Trieste, datând din tumultuosul an 1883, i-am comunicat-o imediat scriitorului Mugur Vasiliu, spunându-i că, iată, avem încă o dovadă a faptului că notorietatea lui Eminescu devenea din ce in ce mai vizibilă, ca poetul trezea interesul nu numai al
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
precum Dante, Descartes, Cervantes și ......Michele Eminescu. Și, acum, vin și întreb: Cine și când a creat mitul lui Eminescu, domnule Lucian Boia ? În final, mai adaug un amănunt. Profesorul Mugur Vasiliu îmi atrăgea atenția asupra semnificației acestei (aparent) insignifianțe notițe de presă din 1883: laconismul cu care este redactată informația demonstrează că Eminescu era deja cunoscut cititorilor de limbă italiană, asemenea marilor scriitori contemporani, altminteri redacția ar fi trebuit să facă o scurtă introducere, un portret biografic al personajului. Desigur
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
deplasez la Timișoara doar în zilele când erau programate colocviile și examenele. Ieșisem, așadar, în curtea interioară a clădirii de pe Doja, al cărei mic perimetru era populat de mai mulți studenți la Filo, îngrămădiți pe câteva băncuțe și încercând, cu notițele luate la curs ținute pe genunchi, să mai îngrașe porcul în ajun, cum se zicea în argoul studențesc. Deși mă grăbeam să plec la gară, nu mă putusem sustrage obligației de a le da amănunte colegilor, care săriseră la mine
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
COPIL DE CINCI LUNI A CĂZUT DIN CĂRUCIOR, PRINZÎNDU-ȘI MÎNUȚA ÎNTRE GRATIILE CUȘTII UNUI IEPURE, care i-a ros trei degete și o jumătate de ureche. Micuța Tracy Caluzzo, din Indianapolis, fusese lăsată de... ” (MERIDIAN - nr. 40/1992Ă O notiță găsită într-una din gazetele aduse în Stabiliment. Pentru că unui sugar, un iepure i-a mâncat câteva degete și i-a ros o ureche, încerci satisfacția unei confirmări neașteptate. Urecheații Filozofului capătă consistență: nu sunt plăsmuirea aberantă a unui prozator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de mersul discuției. Partizanul lui sic Își isprăvise argumentația, În timp ce susținătorul lui non se pregătea să Încheie. Tânărul citea În picioare, În fața catedrei maestrului, În timp ce, În spatele său, ceilalți studenți, o jumătate de duzină, ascultau șezând pe o bancă și luând notițe pe tăblițele de ceară. Lângă dânsul, rivalul său din această zi asculta atent, gata să surprindă orice contradicție sau incongruență, pe care i le semnala magistrului ridicând degetul și pronunțând cuvântul nego. Dante sosise la timp pentru a prinde ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a intrigat a fost faptul că, la un moment dat, doamna psiholog a luat o hârtiuță, a scris pe ea câteva cuvinte și apoi a Împăturit-o, privindu-mă insistent În ochi. Am vrut s-o Întreb dacă-și ia notițe, dar, ca și când mi-ar fi ghicit gândul, femeia a dus Încet arătătorul la buze, poruncindu-mi să tac. În prag, În timp ce-mi spunea „ne revedem la Consiliu”, mi-a pus familiar mâna pe piept, privind fix locul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
privește... Nu, nu așa s-au petrecut lucrurile, cu toate că Întâmplarea a avut și ea, Într-adevăr, un rol incontestabil. În absența perspicacității și inteligenței mele native Însă, n-ar fi folosit la nimic, așa că, mai bine, taci, ascultă și ia notițe. În primele luni după sosirea la Paris În calitate de ferice jumătate a micuțului Casanova despre care ți-am vorbit În avion, m-am ocupat intens de perfecționarea francezei mele de Dâmbovița, care nu era atât de rea, incât, să-mi fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
alți doi în negru și un sicriu de serviciu. L-au băgat repede pe Eberhart în ladă, au început să dezinfecteze peste tot cu niște pompe manuale, medicul le arăta pe unde să mai stropească și între timp își lua notițe. — E epidemie. Abia acum și-a îmbătrânit războiul unele din victimele sale - a spus el înainte să plece. Bunicul tău a fost un mare dansator, dar în vremuri ca astea e mai bine să mori. Ascultă ce-ți spun. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
îi fusese ușor să-l recunoască pe vechiul său prieten - mai avea o pată de vopsea pe carapace. Dar unde fusese broasca țestoasă atâția ani și ce făcuse între timp, asta nu va putea s-o afle niciodată domnul Malcolm. Notița despre întoarcerea broaștei țestoase m-a făcut melancolică. Am început să mă gândesc la papagalul meu care fugise acum zece ani. Mi se mai întâmplă să citesc cărțile pe care le citeam atunci și să găsesc în ele, între paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
să explice totul. Nu se întâmplă așa de data asta. Prim-ministrul își înmuie din nou buzele, și le șterse cu o batistă albă pe care o scoase dintr-un buzunar interior al sacoului, păru că avea să-și consulte notițele, dar le lăsă deoparte în ultimul moment și spuse, Dacă rezultatele stării de asediu se vor dovedi sub așteptări, adică, dacă veți fi incapabili să-i readuceți pe cetățeni la normalitatea democratică, la uzul echilibrat, înțelept al unei legi electorale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se vorbește, spre palatul șefului statului. Și în drumul lor se află, nici mai mult, nici mai puțin decât reședința oficială a prim-ministrului. Jurnaliștii de la presa scrisă, de la radio și de la televiziune, care însoțesc capul coloanei de manifestanți, iau notițe precipitate, descriu, via telefon, cele petrecute redacțiilor în care lucrează, își descătușează, agitați, neliniștile lor profesionale și de cetățeni, Nimeni nu pare să știe acum ce se va întâmpla, dar avem motive să ne temem că mulțimea se pregătește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dar așa, și pe deasupra, redus și el la inferioritatea papucilor de casă, se hotărî să facă un gest mare de camaraderie și spuse, Îl ajut și eu. Șeful consimți, i se păru bună ideea și se așeză să revadă niște notițe pe care le scrisese înainte să adoarmă. Încă nu trecuseră cincisprezece minute când cei doi adjutanți apărură din nou cu tăvile, ibricul cu cafea, cana cu lapte, o cutie cu fursecuri, suc de portocale, iaurt, jeleu, fără îndoială, încă o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
doamnă dragă, poate că voi reconsidera hotărârea de a nu o bea și pe a doua. Medicul și soția sa terminaseră deja. Nici unul dintre ei nu se atinsese de fursecuri. Comisarul scoase dintr-un buzunar exterior al sacoului carnețelul de notițe, pregăti pixul și-și lăsă glasul să curgă pe un ton neutru, inexpresiv, ca și cum nu l-ar fi interesat cu adevărat răspunsul, Ce explicație mi-ați putea da, doamnă dragă, pentru faptul că nu ați orbit acum patru ani, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
asasinat. Femeia se uită la soțul ei, ca și cum i-ar fi cerut un sfat, apoi se întoarse rapid spre comisar și spuse, Da, e adevărat, am omorât un om. Nu continuă, rămase cu privirea fixă, așteptând. Comisarul simulă că lua notițe în carnet, dar de fapt nu-și dorea decât să câștige puțin timp, să se gândească la mutarea următoare. Dacă reacția femeii îl deconcertase, nu fusese atât prin faptul că mărturisise asasinatul, ci pentru că rămăsese tăcută imediat după aceea, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Comisarul poate să aibă nevoie de tine, Ca să dea din nou cu capul de un zid, nu cred, Cred că ai dreptate, spuse inspectorul, îți urmez exemplul, mă duc și eu să mă odihnesc un pic, dar las aici o notiță spunând să ne cheme în cazul în care ar avea nevoie de vreunul dintre noi, Bine. Comisarul își scosese pantofii și se întinsese pe pat. Stătea culcat pe spate, cu mâinile încrucișate sub ceafă și se uita la tavan, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]