KorAP: Find »[drukola/base=nunțiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 >

463 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

vecine lângă care au fost amplasate 845. În privința modului de aranjare a pavilioanelor în cadrul expoziției de la Vatican, comitetul organizator a întrevăzut unele probleme care puteau să apară în cazul României; în încercarea de rezolvare a acestor dificultăți a fost contactat nunțiul apostolic de la București, pentru a se implica în constituirea delegației românești și a alege forma de reprezentare a României la acest eveniment mondial și extrem de important 846. Organizarea mai multor secții în cadrul expoziției a ținut seama de realitățile din statele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
etnii care aveau publicații în limbile materne, ceea ce a făcut ca prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor din România și a nunțiului de la București asupra faptului că au întârziat în demararea pregătirilor pentru expoziție și că doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați de Congregația Orientală, au pregătit un stand separat pentru expunerea publicațiilor, însă a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
soluții pentru buna desfășurare a Expoziției a fost făcută cu tact, în mod diplomatic: Noi ne-am permis să prezentăm această problemă binecunoscutei competențe a Excelenței Voastre, cu rugămintea de a lua inițiativa și odată trimisă vorbă și Excelenței mons. nunțiu, căruia îi scriem în același timp, Excelenței mons. Mitropolit al românilor și câtor altora pe care considerați oportun să-i consultați, să îndrumați totul în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor a reprezentat așadar structura de bază a publicației mult așteptate. La începutul lunii aprilie 1921, Anton Gabor îi trimitea o scrisoare nunțiului Marmaggi (pe care îl vizitase la București în luna martie a aceluiași an) și în care i-a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îi trimitea o scrisoare nunțiului Marmaggi (pe care îl vizitase la București în luna martie a aceluiași an) și în care i-a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei catolice în România, plecând de la experiența personală a publicării revistei Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună" (care își mărise deja capitalul în urma vizitei la București, prin contribuția nunțiului)875. Cele relatate de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau importanța majoră a acesteia, erau de acord în privința necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar de două sau de trei ori pe săptămână, până în momentul în care se dobândea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sens ce au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste condiții a apărut ziarul Albina, care însă din aceleași motive ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
altă parte. Excelența Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sfântul Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a crea un ziar reprezentativ al catolicilor români, în capitala țării.El trebuia (după modelul unor ziare din Occident) să trateze teme economice, sociale, culturale și politice de actualitate, dar printr-o abordare care să ilustreze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a informa Vaticanul despre problemele cele mai importante ale agendei publice din România, dar și de a prezenta populației din țara noastră unele evenimente internaționale având la bază viziunea Bisericii. Interesul deosebit al Vaticanului și implicarea sa directă (prin intervenția nunțiului de la București) în înființarea acestui ziar, finanțarea lui cu suma de 50.000 de lire pe an, în primii trei ani de apariție (singurii de altfel fapt ce demonstrează că în momentul sistării finanțării de la Vatican, publicația a încetat să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei, prin măsuri precum convocarea unei întâlniri la care s-au prezentat episcopii catolici români, pentru a discuta pe această temă (o astfel de întâlnire nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii latini și cei uniți au existat încă din momentul apariției Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici încercările ulterioare de înființare a unui nou ziar catolic la București nu l-au făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea ziarului Albina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ziar. Încetarea apariției singurului cotidian catolic românesc care a circulat în capitala țării a avut ca principală cauză neînțelegerile dintre ierarhii uniți și cei latini. Aceste tensiuni au existat încă din momentul înființării. Existența lui s-a datorat în special nunțiului apostolic de la București, Marmaggi, ce primise dispoziții directe de la Vatican, pentru a "ajuta" la conceperea unui ziar catolic care să trateze, pe lângă subiecte religioase, teme și subiecte economice, culturale, sociale dar mai ales politice din societatea românescă, dar și de pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lipsa colaboratorilor și a sprijinului din partea clerului latin din București, dar și unele reclamații aduse redactorului și colaboratorilor săi de către superiorii ierarhici), Albina a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi a lunii octombrie 1921 i-am comunicat Nunțiului Apostolic că îi voi ceda camerele cerute pentru redacție. Pe 24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația tensionată și lipsa colaborării între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încă o dată Sanctității sale pentru remarcabilul ajutor de 35.000 lire, acordat anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul presei catolice române ar trebui să fie luate imediat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să fie luate imediat următoarele 3 măsuri: 1. publicarea unui ziar săptămânal în limba română la București; 2. constituirea unei societăți pentru ajutorarea presei catolice; 3. constituirea unui sindicat al scriitorilor catolici din România"1020. Răspunsul la această adresă trimisă nunțiului (în care îi prezenta situația presei catolice și căile ce ar fi dus la dezvoltarea acesteia, cerându-i totodată ajutorul pentru a-i mobiliza pe episcopi și a-i determina la acțiuni comune în privința presei) a fost unul diplomatic, dar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]