594 matches
-
către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare De putem striga pe cale ! Duminecă dimineață, la o oră potrivită așa fel ca nuntașii să fi avut vreme să se odihnească, să fie buni de o petrecere ce se va prelungi destul de mult, tinerii vor fi cei mai harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori! U iu, U iu iu! Nănașii ies din casă, se alătură alaiului și pleacă cu acesta la casa mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui, Ca o boabă de cireașă, Știe miresuca noastră ! U iu, U iu iu ! * La cîte-o nuntă, vre-un nuntaș mai țepos, o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui, Ca o boabă de cireașă, Știe miresuca noastră ! U iu, U iu iu ! * La cîte-o nuntă, vre-un nuntaș mai țepos, o fi știind el de ce, mai strigă uneori și câte una din acestea : Nime-n lume nu se-nșală Ca fecioru cînd se nsoară. Prinde patru boi la car, Și-și aduce greu amar. Iar peste un an ori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
streinii, Strângă-n brațe mărăcinii, U iu, U iu iu ! Ale mirelui schimbă vorba : Dea Dumnezeu lucru bun, Dac-am vint atâta drum. Să dea Dumnezeu noroc, Dac-am vint atâta loc ! U iu, U iu iu ! Aveți grijă măi nuntași, În ce curte vă băgați, Într-o curte cu oi multe, C-acolo-s oameni de frunte ! U iu, U iu iu ! Dac-am vint la voi în casă, Să ne dați fată aleasă, Și cuminte și frumoasă ! U iu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o spălat, Cu haine noi s-o-mbrăcat, Și-apoi călare pe un cal Ca un Ducipal A ieșit la drumul mare Și-a dat de urmă de căprioară. Zise că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dacă i-a supărat câteodată cu ceva, își sărută frații, surorile, eventual bunicii, dacă n-au plecat în stele, toate astea în văzul întregii asistențe care tot timpul cântă binecunoscutul, delicatul cântec al miresii, ce rupe inima de tristețe tuturor nuntașilor prezenți la acest ceremonial de suflet : Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă Și te du și te cunună. De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la fete și feciori. De la straturi din grădini, De la neamuri și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
uliță, Iese mama miresii Și se uită către soare C-are-o fată călătoare. Călătoare peste munți, La părinți necunoscuți, Călătoare peste văi. Or fi buni sau or fi răi ? U iu, U iu iu ! De la biserică, tot în cântece și chiuituri, nuntașii se întorc la casa miresei, unde-n poartă sunt așteptați de un car împodobit pe care se află lada cu zestrea acesteia. În car se urcă fete și feciori care întrețin în continuare veselia : U iu iu ! Ladă vopsită, Cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se bucură de dar și chiuie la rândul ei, strigând: Am scăldat și-am înfășat, Papuci noi am căpătat ! U iu, U iu iu ! După așezarea lăzii la locul ei, se mai încinge un joc în uliță, după care toți nuntașii sunt poftiți la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea prânzului, ospățul urmînd să se încheie la lăsarea serii, cînd driganele se întorc din câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se poate trece la jocuri de grup în care se prinde toată suflarea, brâul, hora și jocul foarte iubit de băcițe și de ciobani, jieneasca. înainte de spargerea petrecerii, un nuntaș mai apropiat de miri și mai bun de gură, strânge darul care poate fi în bani, întrun frumos blid de pământ, după cum darul mai poate fi dat în bucate sau în obiecte necesare într-o gospodărie nouă. Până prin perioada începutului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de gură, strânge darul care poate fi în bani, întrun frumos blid de pământ, după cum darul mai poate fi dat în bucate sau în obiecte necesare într-o gospodărie nouă. Până prin perioada începutului celui de-al doilea mare măcel mondial, nuntașii erau purtați pe timpul derulării ceremonialului prenupțial, în căruțe vara și în sănii iarna, mijloacele de deplasare și mai ales caii, fiind care mai de care împodobiți sărbătorește cu țoluri și multe flori, ca să demonstreze mulțumirea sufletească cu care toată suflarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ales caii, fiind care mai de care împodobiți sărbătorește cu țoluri și multe flori, ca să demonstreze mulțumirea sufletească cu care toată suflarea participa la întocmirea unei noi familii, la cheful de petrecere și la atmosfera de voie bună a tuturor nuntașilor. Nașii pregăteau un steag, deasemenea foarte frumos, în culori vii, optimiste, care în structura alaiului însoțea căruța acestora, și era purtat de un flăcău chipeș, rudă apropiată a nănașului, un frate mai mic sau un nepot. Acesta trebuia să ducă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
alaiului însoțea căruța acestora, și era purtat de un flăcău chipeș, rudă apropiată a nănașului, un frate mai mic sau un nepot. Acesta trebuia să ducă steagul cu mândrie și demnitate și să-i poarte mare grijă, pentru că ceilalți tineri nuntași sunt cu ochii pe el, ca să i-l subtilizeze. În caz că aceștia reușesc să fure steagul, nașul nu-l mai poate recupera decât contra unei vedre de vin. Pentru că naș fără steag în sat nu se concepea. Unii gospodari, mai ales
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fetele care vor fi invitate la ospăț se întrec în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ea la piață. Cât am mai stat cu ei de vorbă, am auzit cum fanfara cânta imnul statului nostru. Am ieșit foarte surprinși să vedem ce este. Tocmai atunci ieșeau din biserică doi tineri care se cununaseră, urmați de alaiul nuntașilor. După imn, fanfara a cântat melodii popul are și nuntașii au jucat făcând o horă mare în drum. M-am bucurat auzind imnul țării noastre într-o țară străină. M-am gândit atunci la emoțiile sportivilor români care obținând medaliile
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
vorbă, am auzit cum fanfara cânta imnul statului nostru. Am ieșit foarte surprinși să vedem ce este. Tocmai atunci ieșeau din biserică doi tineri care se cununaseră, urmați de alaiul nuntașilor. După imn, fanfara a cântat melodii popul are și nuntașii au jucat făcând o horă mare în drum. M-am bucurat auzind imnul țării noastre într-o țară străină. M-am gândit atunci la emoțiile sportivilor români care obținând medaliile primelor locuri în clasament ascultă la sute de kilometri de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
zice că "nu-i moarte fără pricină, nici nuntă fără minciună...", și de data aceasta au fost ceva discuții între coana Zitta și tatăl lui Bițu. Totul a început spre "spartul târgului", adică aproape de sfârșit, luni seara, când oamenii, adică nuntașii, erau veseli și cu chef. Ei, cuscre, zise coana Zitta, ce părere ai matale, că ți-am strâns feciorul de pe drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a tras pe moș Costache de mânecă: Lasă, bre, lucrurile așa cum sunt. Nu mai pune nici dumitale jeratic pe foc. Că norocu-i cum vrea Domnul, nu cum gândește omul Însă discuțiile nu s-au oprit când au dorit cuscrii și nuntașii. Pe la colțuri, între vecini și-ntre cunoscuți s-a mai șușotit încă multă vreme. Că vorba ceea: "gura lumii e slobodă. Numai pământul o astupă". Săracu domnu'șef. L-a cam îmbrobodit coana Zitta, zicea câte-o salariată mai guralivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la fața omului, să-i cunosc starea în care se afla. Observam mișcarea ritmică a buzelor, ochii aproape închiși, capul înclinat spre stânga. Imaginea, care-mi era foarte cunoscută și dragă, mă făcea să înțeleg că am lângă mine un nuntaș al cerului, cu care zburam pe Golgota spre Dumnezeu, nesimțind loviturile pe care le primeam. Când, sleiți de alergare, unii se prăbușeau, milițienii se repezeau să-i calce și să îi zdrobească cu lovituri fără cruțare, rupându le membrele, spărgându
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în vecii vecilor. Amin. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au ajutat timp de șase ani, încurajându-mă să nu renunț la publicarea acestor memorii și au contribuit material la apariția lor editorială, ca și la apariția volumului, Nuntașul Cerului de poeme pe teme isihaste. Pentru toți, dragostea mea în Hristos! MAXIM VIRGIL Aș fi dorit ca aceste memorii să apară după moartea mea. Dar am considerat că astă noapte am murit; rog pe cei ce au de pus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
singurătate - ocnaș noptatic, vergură regină - Lăsarea ta de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele din rădăcină, Cât cerul gurii cupe îndesate respiră muzica și nestemate în orb rozariu joacă o lumină. sentimentală și începe visul nuntaș cobor ca la-nceputul lumii în crama ce deschide paradisul. La cina cea de taină-mi văd bătrânii Cotnarul blând plângând printre cuvinte a viței sfântă floare la sorginte. O societate economică - nu-i spun numele - care lucrează și se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
masă. Eram toți prietenii lui. Am făcut o băută și o mâncată de o noapte. Ai, ce veselie, ce petrecere! Ca la scriitori (râdem amândoi). Da, bătrâne, cred că nemuritorii neamului, în acea noapte, l-au avut și pe Dumnezeu nuntaș. Eu le-am cântat de cu seară până dimineață. O noapte întreagă, îți dai seama? Le-am cântat poemele mele. Și așa, și-au făcut ei nunta. Muzică, texte și voce: Cezar Ivănescu. Unii, în beția lor, ziceau că L-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
De asemenea, tata a fost și un neîntrecut bucătar la diferite ocazii, evenimente mai deosebite cum erau nunțile cu numeroși invitați - prin gătirea de supe la cazan și găluște fierte în oale de lut neîntrecut de gustoase și apreciate de nuntași. De multe ori o ajutam pe mama, care lucra toată ziua, făcând uneori și nopți albe la țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe și spată, la înlocuirea vergelelor, a fușcheilor, la repararea suchalei și ungerea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
multiculturală!) care se desfășura în restaurantul hotelului unde erau cazați și unde oficia, în fața unei asistențe poleite, la propriu, cu aur, Marele Manelist însuși. Deși s-a sfiit oarecum să-l garanteze sută la sută pe cel aclamat neobosit de nuntași (care au stat toată noaptea cu telefoanele pornite ca să se împărtășească cultural și rudele de la bulău), Cătălin Ștefănescu a făcut o pledoarie a dreptului la existență al manelelor ca fenomen social. De acord, firește, dar aici intrăm în alt orizont
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bon Jovi, Mr. Big & etc. nu i-au ascultat. Baladele rock, ce umpleau „piața gri“ și-au cucerit/format(at?) generația semi-ignorantă a însurățeilor de-acum, au ținut pe ring, până spre ziuă, doar proaspăt căsătoriții și 5-6 perechi fidele. Nuntașii de-o vârstă și de-o anume greutate au părăsit localul puțin după miezul nopții. Unul a smuls o piatră prost lipită pe rigola ce însoțește canalul. Așteptam să dea cu ea în geamul termopan, în vreo gondolă sau vreo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]