9,387 matches
-
să nu observăm că în unele cazuri informațiile puse la dispoziția cititorului sunt bogate și edificatoare, în timp ce în altele abia dacă se fac câteva mențiuni și acelea fără entuziasm, ca și cum ar fi vorba de îndeplinirea unei plictisitoare formalități birocratice. În legătură cu nuvelă Dropia a lui Ștefan Bănulescu se avansează următoarele informații: "Nuvelă de Ștefan Bănulescu. Apărută în Gazeta literară nr. 27, 1964, si reluată în volumul Iarnă bărbaților, București, 1965. Originile ei se află într-un reportaj cu același titlu, publicat de
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
dispoziția cititorului sunt bogate și edificatoare, în timp ce în altele abia dacă se fac câteva mențiuni și acelea fără entuziasm, ca și cum ar fi vorba de îndeplinirea unei plictisitoare formalități birocratice. În legătură cu nuvelă Dropia a lui Ștefan Bănulescu se avansează următoarele informații: "Nuvelă de Ștefan Bănulescu. Apărută în Gazeta literară nr. 27, 1964, si reluată în volumul Iarnă bărbaților, București, 1965. Originile ei se află într-un reportaj cu același titlu, publicat de autor cu un an înainte, în Gazeta literară, nr. 17
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
1964, si reluată în volumul Iarnă bărbaților, București, 1965. Originile ei se află într-un reportaj cu același titlu, publicat de autor cu un an înainte, în Gazeta literară, nr. 17, 1963. Că scrieri premergătoare, cu rol important în geneză nuvelei, Ștefan Bănulescu a indicat câteva poezii care, deși au văzut lumina tiparului de abia în 1968, în volumul Cântece de câmpie, au fost elaborate mai devreme, putând astfel exercita o influență, îndeosebi la nivelul scriiturii. Versuri întregi sau doar expresii
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
în volumul Cântece de câmpie, au fost elaborate mai devreme, putând astfel exercita o influență, îndeosebi la nivelul scriiturii. Versuri întregi sau doar expresii din poeziile Dropia, Cântec de seară, Cântec de dimineață și Orz pe vatra au pătruns în nuvelă, contaminând cu lirismul lor exprimarea unora dintre personaje." În schimb, despre românul Dimineață pierdută de Gabriela Adamesteanu se spune numai atât: "Român de Gabriela Adamesteanu; apare la Editură Cartea Românească, București, 1983." Nu se menționează nici macar dramatizarea românului, care a
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
român? Mihai Ralea consideră drept una dintre cauzele esențiale faptul că, la noi, în literatura folclorica din vechime am avut numai balade și deloc odisee. Odiseea naște, cu timpul, român, pe cînd tradiția baladei numai proza de mică întindere (schița, nuvelă, povestire). Să reținem din judicioasa observație a lui Ralea faptul, altminteri știut, ca literatura noastră populară a dominat balada. Cele mai multe și mai importante poartă sigla lui Alecsandri. Publicate în două ediții, una în 1852-1853 și a doua în 1866, ele
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
exersat în aceeași zonă sau într-una tangenta, pentru că în etapa următoare Corina Ciocârlie să demareze pe cont propriu interpretarea. Pornind de la mică secvență a "oglindirii, ea atinge performanță de a o "plimba" nu doar în spațiul aceluiași român (povestire, nuvelă) făcând-o să reverbereze neașteptat și încărcând-o de semnificații nebănuite, ci de a o deplasa, printr-un exercițiu comparatist extrem de inteligent, în mai toate textele analizate. Stau astfel, unul în oglindă celuilalt, române ale modernismului românesc, precum Adela și
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
Ion Manolescu Nuvelele de război ale lui Liviu Rebreanu (cu precădere Catastrofă și Itic Ștrul, dezertor) configurează unul din spațiile epice autohtone cele mai potrivite pentru o analiză a dezarticulării corporale. Ea poate servi nu numai ca mod de a înțelege relațiile dintre
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
bîntuite constant de forțele vieții. s...ț Pe de o parte, corpul biologic este mereu redus la statutul unui grup de componente mecanice lucrative; pe de alta, totuși, el este întotdeauna biologic înainte de a fi mecanic." (Deleule, 1992, 220). Corpurile nuvelelor lui Rebreanu respectă interacțiunea factorilor kinetici și dinamici. În Catastrofă (1919), dezarticularea psihologică a protagonistului duce la dezagregare corporală și, finalmente, la explozie kinetică. David Pop, cetățeanul ardelean din preajma Primului Război Mondial, este un oportunist social, politic și religios: se căsătorește din
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
care continuă mecanică nervilor, mușchilor și oaselor brațului, pot fi interpretate deopotrivă ca instrumente de construcție și destrucție kinetică (în funcție de apartenență la corpul masinic individual sau la mega-corpul masinic al războiului). Conflictul dintre zonalitatea corporală kinetică și dinamica a protagonistului nuvelei, anticipat prin "defecțiunile" psihice și întărit de simptomatica fiziologica (gură "uscată", setea "grozavă", senzația de căldură arzătoare -ibid., 55) conduce în mod inevitabil la ruptură organică. De altfel, emblemă corpurilor dezarticulate la Rebreanu este cea a sangvinității și fracturii: "sînge
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
gloanțe, trosnete, explozii, murdărie, sudoare" (ibid., 46). Deși anatomiile se văd traversate violent de geografia războiului, iar mecanică organică se sparge în bucăți (Candale, "găurit în frunte", servanții "cu creierii împrăștiați" -ibid., 50; 56), procesul poate fi reversibil: în finalul nuvelei, corpul lui David Pop devine coagulantul tanatic al tuturor "defecțiunilor" apărute pe parcurs (incertitudini, fluctuații, mobilități neprevăzute). Astfel, moartea protagonistului, pisat cu pușca de "frații" români împotriva cărora luptase ("Osul pirii, țeasta se turti, iar creierii amestecați cu sînge se
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Aici, nu carnalitatea corporală mai este suportul material pentru dispozitivul proteic al puștii sau mitralierei, ci moartea devine proteză "carnala" - deteriorată, dar omniprezentă - a mega-corpului războiului. În paranteză fie spus, deconstrucția relației organic / protetic în fluxul corporal productiv sugerat de nuvelă lui Rebreanu poate fi înțeleasă mai bine prin raportarea la echivalentul ei contemporan: deconstrucția cyborgică. În cazul cyborgilor (ființe umane biocibernetice), simbioza biologic-masinic nu functioneaza numai în filme că Blade Runner și în literatura cyberpunk, ci și în realitatea curentă
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
vinovăției subînțelese / originare), brizarea "programului" cerebral (deși amenințat cu lichidarea dacă se va întoarce la unitate, Itic Ștrul nu poate concepe soluția dezertării, deoarece aceasta intra în conflict cu "soft"-ul instalat al datoriei). În plus față de semnele din Catastrofă, nuvelă mai conține un indiciu care anticipează destrămarea corporală definitivă a personajului. E vorba chiar de portretul lui Itic Ștrul, "rupt" de o sumă de nepotriviri fiziologice: ochii "speriați" lîngă nasul "dominator", vinele "umflate" pe pielea "zbîrcita" și, mai ales, capul
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
de liniile de forță ale acestor presiuni și trădat de propria mecanică internă, corpul se transformă el însuși într-o zonă imponderabila, "despărțita de pămînt" - ca și bocancii spînzuratului - "cu vreo două palme" (ibid.,241). Opere citate: Rebreanu, Liviu - Calvarul. Nuvele, ÎI, București, EPL, 1965 Canguilhem, Georges - Machine and Organism în Crary, Jonathan & Kwinter, Sanford (eds.), Zone 6. Incorporations, New York, Urzone, Inc., 1992 Deleule, Didier - The Living Machine: Psychology aș Organology, în Crary & Kwinter (op. cît.)
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Chifor îl recomandă astfel: "Acest scriitor modernist, anchetator al generației sale, fusese pînă în 1940 un anume cu circulatieă. Cititorul care deschidea în deceniul trei orice ziar sau revista mai importantă descoperea numele lui dedesubtul sau deasupra unui eseu, foileton, nuvelă, fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin multitudinea manifestărilor literare. Aderca, care ne-a lăsat o operă proteica, aproape suspectă prin dimensiuni și în special prin multitudinea formulelor practicate, este un scriitor derutant pentru critică, pînă la confuzia
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
în epoca (Ihering, Ludwik von Stein). S-au împrietenit și Eminescu l-a îndemnat să scrie, recomandîndu-l Junimii. În 1871 lui Slavici îi apare în Convorbiri literare scrierea teoretică Studii asupra maghiarilor și, în același an, cîteva povești și apoi nuvele. Eminescu este, așadar, cel ce l-a descoperit, ca scriitor, pe Slavici (căruia, la început, i-a și revăzut compozițiile, veghind la acuratețea limbii române), aducînd Junimii un mare scriitor, cum va face mai tîrziu cu Creangă. Doi dintre marii
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
1925, la 77 de ani. În timpul vieții opera să n-a fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei (în 1906 în volum) a extraordinarului român Mara nu-i crește cota literară
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
zilele bolnavului erau deja numărate. Titlul lui: Moartea mi-a dat întruna tîrcoale. Trebuie neapărat citit. Nici nu știm ce să alegem pentru a prezenta aici extraordinarul document literar și uman, pornind de la care se poate scrie un poem, o nuvelă, un studiu psihologic, o exegeza... Fiindcă ne temem să nu dăm o nuanță prea emoțională (lui nu i-ar fi plăcut), ne rezumam la cîteva pasaje de interes strict literar. Întîi, părerea lui Ovidiu Cotrus despre Cercul literar de la Sibiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
în 1997, a apărut al XV-lea volum din ediție, conținînd pasabilul român inedit Prăbușirea (l-am comentat aici). În sfîrșit, în 1998, apare al XVI-lea volum din ediție, cuprinzînd două scrieri tot inedite, dintre care cea dinții, amplă nuvelă Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion, fusese pregătită de autor, în 1938, pentru ediția de la Editură Fundației Regale, iar a doua scriere, Sfîntul, (un microroman) e tot inedită. Amîndouă se publică acum după manuscrisele foarte citețe ale autorului. Nu știu
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
în 1905 (odată cu Goga), prozatorul e un îndatorat lui Sadoveanu și întregii atmosfere sămănătoriste a epocii. Influență această sămănătorista s-a păstrat, regăsind-o, întreaga, si in amintitul român inedit pînă în 1997, Prăbușirea. Prozatorul s-a salvat prin cîteva nuvele tulburătoare (dintre care as aminti Fefeleaga) și prin evocarea unui anume fantastic țărănesc (din țară moților, pe care a cunoscut-o bine). S-a avîntat și în zona românului, unde, după cîteva rateuri, izbutește, în 1913, prin Arhanghelii, care, cum
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
opera lui, în spațiul literar românesc, chiar dacă dl Mircea Zaciu îi descoperă și valente superioare, neintuite sau nedezvăluite de Călinescu. Să transcriu, pentru obiectivitatea punctului de vedere, un pasaj din Istoria lui Călinescu. "La Agârbiceanu discutarea problemelor morale formează țintă nuvelelor și a românului și dacă ceva merită aprobare neșovăitoare este tactul desăvîrșit cu care acest prelat știe să facă opera educativa, ocolind predică anostă.Teza morală e absorbita în fapte, obiectivata și singura atitudine pe care și-o îngăduie e
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
redevenind călugăr, ba chiar ajungînd, acolo, stareț. Apoi renunța la stăreție, trăind ca simplu călugăr pînă la 90 de ani. Morală se deslușește de la sine. Românul Sfîntul, scris în 1942, se integrează perfect cărții, făcînd aproape corp comun cu precedentă nuvelă. Crăciun, fecior de țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
apare și al treilea volum al ediției, cuprinzînd tot proza, dar cea din periodice. Prima piesă din sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de dăscălimea ieșeana pentru succesele misiunii din 1861, încredințată chiar de domnitorul Cuza, de a studia arhivele poloneze. Apoi Hașdeu
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
presedintele Comitetului școlar din Iași, otrăvit, semnalează faptul Consiliului superior de instrucțiune publică, cerînd aspră lui sancționare. Maiorescu, și el membru în Comitetul ieșean, stăruie și obține să se trimită "acuzatului" o înștiințare prin care era solicitat să întrerupă publicarea nuvelei. "Acuzatul" refuză și nuvelă continuă să apară. Consiliul superior, împins de Alessandrescu (acel viitor Urechiă, de pe urma căruia n-a rămas mai nimic, a fost un dictator al culturii și învățămîntului timp de cîteva bune decenii, lui datorîndu-i-se și autoexilarea lui
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]