4,111 matches
-
când mai luau în seamă sfaturile și îndrumările bunicii, când nu. Acum, de un timp încoace, flăcăiașii ochiseră o găină, a unui vecin, căreia îi puseseră gând rău. Rău, pentru pasăre și foarte bun pentru dânșii. Să o vadă în oală, sub formă de borș, precum numai bunica era-n stare să facă și de friptură, muiată bogat în mujdei de usturoi. și au prins a sta la pândă: unul dincoace de gard și altul dincolo. Dar, tocmai când pasărea se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în liniște și pace deplină. De la un timp, însă, această atmosferă de basm a început a se îngusta. Era pe când Guvernul țării dăduse afară miile de polițai, dispariția lor încurajându-i pe hoții de păsări, care furau și puneau la oală, noapte de noapte, în tot mai mare măsură, cocoșimea satului. În scurtă vreme această populație de cântătoare a scăzut în așa măsură, încât, în ultimele nopți, abea dacă mai spărgeau noaptea și zorile, câte un cucurigu, ici-colo. Mătușa fântânarului din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
numai foarte iuți. Da. Se poate. Alege, o rugă Licurica. Precupeața îi alese o pungă. Plăti.Se duse acasă. Încercă fiecare fruct. Bună marfă! După încheierea degustării, aproape că nu-și mai simțea limba. Puse totul la fiert. Într-o oală mare, cam de zece chile. După clocotul necesar, strecură fiertura. Zeama, piperată-foc, o turnă în cada de bae. Lăsă totul să se răcorească, și ieși în întâmpinarea Hăhăianului. Vii pe la mine, azi? Da. Cam pe când? Peste câteva ore. O să las
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sporovăind cumsecade. Pe la trei după-amiază m-am întors acasă. În mai puțin de o oră am rasolit lucrarea, știind că oricum Băși o să-mi mai dea niscaiva indicații prețioase. Apoi m-am întors iar pe net, mustăcind ca motanii la oala de smântână. Ilona 19 și Tom, prietenul ăla al lui frate-miu, scriitorul, mă invitau la o partidă până-n zori, la două mese. M-am dat lovit în aripă, că-s obosit și am întrebat dacă vine să mă ia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
care o știa face, numai că frigea cartofii până-i carboniza și ouăle până deveneau asfalt topit. De altfel nici nu-i stătea bine cu lingura sau cu polonicul în mână. Era de-a dreptul caraghioasă. Ca un câine cu oala-n cap. Recunoștea și ea că nu era făcută pentru așa ceva și că trebuia să se fi născut băiat. Zicea că, dacă nu-și va găsi un soț care să fie și un bucătar neîntrecut, ori nu se va mărita
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
drumul cel bun. Și iapa? Iapa ca iepele, domnule Gerard... Ha, ha, ha! Las-o să se mai și distreze. Ori vrei să-i reduci porția de ovăz? Oricum ai lua o, după cum știi, mai are săptămâni și va face oale și ulcele... Am avea-o pe conștiință, d-le Valy-răspund eu cam în dubiu. Să n-o ai. Nu merită. Mă rog... Faci ce vrei. Dacă ai ști câți au avut-o... pe conștiință... Nu ți-ai dat seama că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu uita: trebuie să fugi de răzbunarea femeii ca de Ucigă-l Crucea. Adică? Adică? Ha, ha, ha! Dacă n-o trântești tu pe ea pe divan, te va izbi ea cu adevărat sub divan, cât de târziu, cu nasu-n oala de noapte, de-ți va plânge lumea de milă, așa să știi. N-are cum. Ba da. Știi ce face? Lansează o vorbă care, pe lângă că o să te doară, e complet eronată. Care vorbă? Valy face o strâmbătură și-și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
admira la nesfârșit, acel chip diafan, să asculte acea voce și de a diviniza felul ei de a fi; liber de a atinge corpul care, în câteva săptămâni avea să zacă alături de Sima în mormânt și să facă împreună cu acesta, oale și ulcele. Nu voia să creadă în așa ceva nici măcar o secundă. Era imposibil. Era ca și cum ei, adică el și cu Valy, nu vor putea fi cercetați ulterior de procuratură, într-un cuvânt, nu vor putea fi anchetați după toată tărășenia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
un singur ochi, ca un ciclop, zâmbind: Dumneata nu ești de vină, tovarășe. Fii liniștit. M-ai prins într-o pasă proastă. Am avut eu o discuție cândva cu domnul contabil-șef care-și bagă nasul unde nu-i fierbe oala. Tovarășul contabil-șef ar trebui să discute de fapt, cu tovarășul administrator, nu? - rostește Gerard rar și tare fiecare cuvânt din discurs. Corect. Numai că acest tovarăș administrator nu are ce căuta în activitățile culturale. Administratorul trebuie să administreze bunurile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bine mersi, că Gerard intrase în fosă destul de precipitat. Li se părea că gesturile lui nu prea erau firești; dădea de înțeles că ar trebui să l lase câteva minute să se dezmeticească, nu să-l ia așa, ca din oală. Ce e cu dumneata? Ești cam abătut - remarcă Valy. Era parcă întrebarea celui care, după ce ți-a dat în cap cu ceva, nu întârzie să-ți plângă de milă și să te bandajeze. L-a mișcat - explică Iozefina poate că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mă iubește și ea pe mine. V-o spun cu toată sinceritatea. Dar să știi, stimată doamnă, că, chiar dacă mă crezi puțin cam fraier și prea modest ca s-o spun fără ocolișuri, nu-mi place să fiu băgat în oala celor care te-ar viola. Zău așa... Sima se sculă deodată în picioare și, uitând de tavan, se lovi în creștetul capului. Zdruncinat peste măsură, probabil că văzuse stele verzi. Scrâșni din măsele și, mai puțin impulsiv decât ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
înaintea coborâșului, convoiul tocmai intra pe pietrele târgului. Dumitre, ia o piatră în gură, că de mâine o înțărcat bălaia. Adio cărăușie! La târg ai să mai vii din când în când - doar după gaz și sare. Râde hârb de oală spartă. Tu n-o să faci la fel, Pâcule? Apoi să ne ție Dumnezeu sănătoși, că la târg vom veni ori de câte ori om vrea, dar colea cu șarabana pe care am să mi-o fac - știu eu o covălie - și care o să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
apucat să mănânce gospodărește. Măriuța se învârtea printre ei întrebându-i dacă mai doresc de mâncare. Acușica îs gata și plăcintele... Atunci vine și vinul, flăcăilor, și pe urmă să dea Dumnezeu zile bune - a completat Costache, plecând cu o oală burduhoasă după vin. Măriuța s-a apucat să pregătească ulcelele pentru vin, numărându-le: două, patru, șase, opt și... gata. Eu aș zice să mai pui o ulcică, Măriuță - a făcut-o atentă Pâcu. Da’ cine mai vine la masă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe jumătate... Privirea lui Hliboceanu a rămas agățată de ușa cuhnei...Din când în când, Măriuța trecea dintr-o parte în alta a bucătăriei, aruncându-și prvirea spre locul unde ședea Hliboceanu. Costache a luat în brațe - aproape cu ciudă - oala cu vin și s-a prezentat în fața lui Pâcu, așteptând ca acesta să-i întindă ulcica. Pentru a-l înveseli puțin pe Costache, Pâcu - cu un aer de om foarte important - a așezat ulcica în fața lui. Când a văzut-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ascultăm, Pâcule - l-a îndemnat moș Dumitru. În seara asta am să vă spun o poveste cum alta nu s-o pomenit. Îi o poveste adevărată sau vreo scorneală de-a ta, Pâcule - l-a zădărât moș Dumitru. Jur pe oala ceea din brațele lui Costache - da’ plină cu vin - că-i adevărată cum vă văd și mă vedeți! Așa că desfundați-vă urechile și să nu adormiți până n-oi striga eu „stingerea”! Ca de obicei, Pâcu a sorbit o gură
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o mai văd, când eu sunt într-un colț de țară și ea în celălalt...Unde mai pui că pe ofițeri îi cam rânduiește și cine știe pe unde îi mai strălucesc ochii căpitanului sau maiurului, dacă n-o fi oale și ulcele, fiindcă era cam bătrâior... Ea a fi o babă în toată regula acuma. Atunci însă...” Cu aceste vorbe, Pâcu s-a oprit să și tragă sufletul și să guste din ulcica cu vin. Când a simțit că a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mult după Măriuța, s-a trezit parcă dintr-un vis. A ridicat mâna și a făcut un semn către Costache, care uitase de sine ascultându-l pe Pâcu. Cum-necum, Costache a văzut semnul lui Hliboceanu și s-a îndreptat cu oala burduhoasă către Pâcu, pe care l-a întrebat: Mai dorește vin cinstita față a dumneavoastră? Așa se cade să vorbești cu un om de seamă ca mine - a întâmpinat Pâcu țanțoș întrebarea lui Costache. După ce a văzut ulcica plină, cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la casa noastră, cu fimeie și copchii”. Cu o mutră îndârjită Toader, a ridicat țoiul și l-a dat de dușcă. Se vedea de departe că hârtia perceptorului l-a pus pe zdruncin. Costică Prispă ședea ca motanul prins la oala cu smântână. Nu știa dacă prietenului său i-a trecut supărarea au ba. Toader însă moștenea întru totul feleșagul bunicului său. Nu ținea la supărare. Îi trecea repede, oricare ar fi fost asta. Cu atât mai mult acum, în tovărășia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
s-a ridicat, privindu-l întrebător... Hliboceanu s-a aplecat și i-a șoptit ceva, după care s-a întors aproape în vârful picioarelor, ca să nu fie băgat în seamă de cărăuși. În scurtă vreme, Costache crâșmarul a apărut cu oala plină cu vin și a așezat-o pe prichiciul hornoaicei. După oarece codeală Hliboceanu, s-a ridicat și a vorbit cu glas răgușit: Acest vin îi adus în cinstea celor doi oameni care au stat și stau și acum în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
într-o seară... Apoi să știi, Dumitre, că îl cunosc și eu pe acela. Daa! Îl cunosc ca și cum mă cunosc pe mine... Și ți-a plăcut cum i-am tăiat eu aripile bărzăunului care se băga unde nu-i fierbea oala? Nu mi-o plăcut, Dumitre... Nu mi-o plăcut deloc chiar. Nu puteai și tu să începi cu o vorbă bună acolo? Ca oamenii? Că mi-o umblat o măsea ca mărgica vreo lună încheiată. Ba mie mi-o plăcut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcu. Cu ce? Ei, și tu de colo. Parcă nu simți și tu același gol aici la lingurică, ca și mine... Tare o să ne lipsească cărăușia băiete! Până nu începem să plângem, eu mă duc în zămnic, să aduc o oală cu vin. Iaca și o vorbă înțeleaptă pe ziua de azi... Moș Dumitru s-a repezit în beci ca un flăcău... În acest timp, s-a arătat și mătușa Catinca - nevasta lui moș Dumitru. Da’ ce puneți la cale acolo
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de pe drumuri și... și Dumitru m-o poftit în casă. Bine o făcut, că doar nu era să stați în mijlocul drumului. Parcă tot mai bine-i într-o casă de om. Între timp, moș Dumitru și-a făcut apariția, cu oala plină în brațe... Bine ai face, Catincă, dacă ne-ai pune dinainte ceva de-ale gurii, fiindcă udătura fără așternut îi ca nunta fără lăutari. Dacă îți zăbovi oleacă, am să vă fac niște turte coapte pe plită și alături
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
însă îi ca la priveghi. <Mutu mă cheamă!>” Frământat de aceste gânduri, până la urmă a vorbit: Adică cum? Ne ducem la culcare odată cu găinile? Da’ ce, suntem babe? Eu zic să-l rugăm pe Costache să ne aducă și o oală cu vin și după aceea om mai vedea noi. Apoi cam ai dreptate, Mitruță. Uite la ei! Numai nu plâng... Încolo... Costache, vino mai aproape! - a strigat Hliboceanu. Poruncă, logofete! - a căutat să învioreze atmosfera Costache. Fă bine și adu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și după aceea om mai vedea noi. Apoi cam ai dreptate, Mitruță. Uite la ei! Numai nu plâng... Încolo... Costache, vino mai aproape! - a strigat Hliboceanu. Poruncă, logofete! - a căutat să învioreze atmosfera Costache. Fă bine și adu-ne o oală cu vin, că ne-o cam luat cu sete. Îndata mare! - a răspuns crâșmarul, dând fuga în zămnic după vin. Mitruță a măturat masa cu privirea și, văzând că lipsesc ulcelele pentru vin, a dat fuga la tejghea și s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lipsesc ulcelele pentru vin, a dat fuga la tejghea și s-a întors cu ele ciorchine în mâini. Le-a așezat apoi pe marginea mesei, aliniate ca la paradă. Numaidecât s-a arătat și Costache în gura gârliciului zămnicului, cu oala cu vin în brațe. Cărăușii s-au așezat cuminți la locul lor, așteptând umplerea ulcelelor. Hliboceanu i-a îndemnat: Hai să bem o gură de vin, că ni s-au cam uscat gâtlejurile și nu șade bine la niște gospodari
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]