4,211 matches
-
instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător de oaste. a) Adunarea Generală. La aceasta participau toți membrii majori ai obștii, majoratul fiind fixat între 18-30 de ani în funcție de vârstă sau de data căsătoriei. Participarea femeilor e incertă, fiind sigur numai faptul că ele luau parte când se dezbătea o problemă care le privea. Adunarea Generală avea o competență generală cu privire la
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
vârstă sau de data căsătoriei. Participarea femeilor e incertă, fiind sigur numai faptul că ele luau parte când se dezbătea o problemă care le privea. Adunarea Generală avea o competență generală cu privire la atribuirea de terenuri, soluționarea unor litigii, organizarea apărării obștii, transferul de bunuri și alte tranzacții, numirea aleșilor obștii. Numită tot obște, adunarea era convocată prin viu grai și se ținea la casa obștii, iar în zilele de sărbătoare la Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fiind sigur numai faptul că ele luau parte când se dezbătea o problemă care le privea. Adunarea Generală avea o competență generală cu privire la atribuirea de terenuri, soluționarea unor litigii, organizarea apărării obștii, transferul de bunuri și alte tranzacții, numirea aleșilor obștii. Numită tot obște, adunarea era convocată prin viu grai și se ținea la casa obștii, iar în zilele de sărbătoare la Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
faptul că ele luau parte când se dezbătea o problemă care le privea. Adunarea Generală avea o competență generală cu privire la atribuirea de terenuri, soluționarea unor litigii, organizarea apărării obștii, transferul de bunuri și alte tranzacții, numirea aleșilor obștii. Numită tot obște, adunarea era convocată prin viu grai și se ținea la casa obștii, iar în zilele de sărbătoare la Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
privea. Adunarea Generală avea o competență generală cu privire la atribuirea de terenuri, soluționarea unor litigii, organizarea apărării obștii, transferul de bunuri și alte tranzacții, numirea aleșilor obștii. Numită tot obște, adunarea era convocată prin viu grai și se ținea la casa obștii, iar în zilele de sărbătoare la Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
se ținea la casa obștii, iar în zilele de sărbătoare la Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le aduceau la îndeplinire dispozițiile. Fiind sub controlul adunării, aleșii obștii nu
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le aduceau la îndeplinire dispozițiile. Fiind sub controlul adunării, aleșii obștii nu-și puteau permanentiza funcțiile și nu le puteau transmite cu titlu ereditar. Rudenia putea fi de sânge, prin alianță și spirituală (care cuprinde înrudirea rezultată din
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le aduceau la îndeplinire dispozițiile. Fiind sub controlul adunării, aleșii obștii nu-și puteau permanentiza funcțiile și nu le puteau transmite cu titlu ereditar. Rudenia putea fi de sânge, prin alianță și spirituală (care cuprinde înrudirea rezultată din participarea la Tainele Bisericii - nășia de cununie și cea de botez - și rudenia
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
de familia germanică, slavă, bulgară, pecineagă sau cumană, ceea ce anulează susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse de un voievod; acesta, la rândul său, era ajutat de un sfat al bătrânilor sau boierilor; principala
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
caracterul preponderent conservator, patriarhal și parțial autarhic; principala sursă de existență o constituia prelucrarea pământului, adică predomina principiul agrar. Totuși, cu timpul obștea sătească și-a pierdut din importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
din importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
nici un moment, importanța rânduielii și a ascultării care este unul din cele trei voturi ale monahismului răsăritean. Î.P.S. Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală a urmărit și a reușit într-un mod deosebit să prezinte viața duhovnicească așa cum se trăiește în obștea monahală, sau felul în care principiile după care se călăuzește monahismul ortodox sunt aplicate în practica vie a obștei monahale, în care se îmbină eforturile tuturor membrilor, influențându-se și ajutându-se reciproc în menținerea unui fel de viață cât
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală a urmărit și a reușit într-un mod deosebit să prezinte viața duhovnicească așa cum se trăiește în obștea monahală, sau felul în care principiile după care se călăuzește monahismul ortodox sunt aplicate în practica vie a obștei monahale, în care se îmbină eforturile tuturor membrilor, influențându-se și ajutându-se reciproc în menținerea unui fel de viață cât mai conform cu aceste principii, nu prin critici aspre ci dându-și unii altora și luând unii de la alții exemplele
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
Cartea redă astfel o viață duhovnicească comunitară, imprimată de nuanțele a tot felul de contribuții din partea membrilor care se întrec și se îndeamnă, - remarcă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în Prefață - care pe de o parte îmbogățesc conținutul de viață al obștei, iar pe alta îl mențin în echilibrul dreptei socoteli și în smerenie, virtuți fundamentale ale vieții duhovnicești în spiritualitatea răsăriteană și culmi ale umanului autentic, singure capabile să promoveze sincera comuniune și iubire între oameni, cizelând neîntrerupt umanul și răzuind
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
și iubire între oameni, cizelând neîntrerupt umanul și răzuind orice opacitate de pe el și făcându-i divinul transparent. Folosind o bibliografie foarte bogată și variată, autorul scoate în evidență importantul rol pe care îl au „părinții duhovnicești” în conducerea membrilor obștei pe linia principiilor duhovnicești ale acestei spiritualități, ieșind, în aceste împrejurări, în mod foarte concret și pregnant tradiția. Totuși deoarece acești „părinți duhovnicești” aplică „regulele” generale ale tradiției într-un mod potrivit fiecărui ucenic și împrejurărilor variate în care vor
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
exemple vii, modelate în cazul fiecăruia potrivit firii, temperamentului și personalității lui, tradiția comunicată prin ei ucenicilor, după ce a fost primită de la proprii lor „părinți” se împacă cu libertatea. Căci viața persoanelor, chiar și atunci când ele sunt membre ale unei obști, nu poate fi strict uniformizată, cu toate că între cei ce viețuiesc în modul potrivit lor după aceleași principii, se creează o armonie în care se îmbogățesc reciproc. Conduși fiind de „părinții duhovnicești” cu contribuția întregii obști, pe calea dreaptă a cizelării
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
ele sunt membre ale unei obști, nu poate fi strict uniformizată, cu toate că între cei ce viețuiesc în modul potrivit lor după aceleași principii, se creează o armonie în care se îmbogățesc reciproc. Conduși fiind de „părinții duhovnicești” cu contribuția întregii obști, pe calea dreaptă a cizelării de care am pomenit mai sus, membrii obștei rămân pe aceeași cale și, deci, în unitate îmbogățindu-se unii pe alții chiar dacă unii dintre ei se află și poate se vor afla mereu pe trepte
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
cei ce viețuiesc în modul potrivit lor după aceleași principii, se creează o armonie în care se îmbogățesc reciproc. Conduși fiind de „părinții duhovnicești” cu contribuția întregii obști, pe calea dreaptă a cizelării de care am pomenit mai sus, membrii obștei rămân pe aceeași cale și, deci, în unitate îmbogățindu-se unii pe alții chiar dacă unii dintre ei se află și poate se vor afla mereu pe trepte mai coborâte. Căci toți tind spre aceeași țintă, spre același scop a umanului
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]