951 matches
-
lungești așa! judecățile tot din automatism, depou de tramvaie pe mal din cîmp, săritură de la pastoral la particular echipamentul urban, ceața de întors lui apăsarea toamnă, coadă de noapte difuză, pîndește ruralitatea în răsărit, la pornire mi-am făcut cruce, obediența nepoata alături, în loc de buze despicături în carnea obrazului, clipește zborul de porumbei, în fiecare din ei s-a zbătut altceva, grilajul de la Lețcani flori în rînd cu semne necunoscute spre Dorohoi, bețele electrificate CF 606 Iași Pașcani, în urmă subțiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
erou, dar eu am văzut foarte multe fotografii, înregistrări și rapoarte cu ceea ce făcea Milea pe la petrecerile lor de partid. Se îmbăta, trăgea masa la perete, punea scaune peste scaune ca să ajungă să-i pupe tabloul lui Leana. S.B.: Așa obediență? G.Ș.: Da. Și eu cred că el și-a dat seama că a făcut niște greșeli grave... S.B.: ...că nu are ieșire. G.Ș.: Da. Și în ultima clipă a ales soluția asta, ca un ofițer german. S.B.: Schema
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
procesului decizional presupune fixarea obiectivelor, formularea soluțiilor posibile și adoptarea deciziilor finale. Jocul de decizie pune elevii în situația de a se comporta adecvat poziției de șef sau de subaltern, îi ajută să înțeleagă responsabilitatea unei funcții de conducere și obediența subalternilor. Jocul de reprezentare a structurilor se aseamănă cu jocul decizional prin faptul că surprinde ierarhia socială. În cazul acestei simulări obiectivul nu este adoptarea unei decizii prin respectarea regulilor și ierarhiilor din instituție ci funcționarea obișnuită cotidiană a unității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
puterea politică și "creatorii de cultură", pornind de la analiza unei categorii speciale de documente, scrisorile adresate de intelectuali puterii comuniste. Documentele identificate în arhiva Secției Cancelarie a CC al PCR surprind câteva ipostaze ale existenței scriitorilor în comunism: compromis, activism, obediență, pasivitate, resemnare, revoltă, contestare. Motivațiile pentru care scriitorii s-au adresat puterii țin de natura relației speciale instituite între creatorii de cultură și partid sau liderul acestuia (fie că vorbim despre Gheorghiu-Dej sau Ceaușescu), precum și de poziția acestora în câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pune în mod serios problema reînvierii clasei sale, punerea în drepturile firești"28. Astfel, cu rădăcinile retezate, intelectualitatea comunistă 29 și-a eludat responsabilitățile sociale, acceptând contractul social pe care i-l oferea puterea: realizare profesională și bunăstare personală în schimbul obedienței. Modul de raportare la acest contract social era cel care determina, potrivit lui Tudoran, delimitarea a patru categorii în interiorul intelectualității românești. Acestea erau "cazul", "omul de bine", "omul de înțeles" și "agentul de influență". Cel mai puțin răspândit tip de intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Începere a campaniei pentru Înlăturarea „troicii Pauker-Luca-Georgescu” de la vârful PCR, Moscova a avut un rol hotărâtor În toate luptele pentru putere din cadrul Partidului Comunist de la București, În perioada 1945-1952. Orice prilej era bine-venit, pentru liderii PCR, de a-și manifesta obediența față de Moscova. Eliminarea lui Lucrețiu Pătrășcanu din Partidul Comunist Român Pătrășcanu a colaborat cu Ion Gheorghe Maurer și cu Emil Bodnăraș pentru punerea la punct a operațiunii din aprilie 1944 Împotriva lui Foriș. A fost membru al delegației care s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
care le ocupă Pământul pe orbita sa În jurul Soarelui. Dar să coborâm pe pământ ca să vedem că Natura din imediata noastră apropiere urmărește acest ciclu anual. Apa - În fond trăim pe o planetă albastră - o face cel mai ușor, În „obediența“ sa: anume, energia liberă, cum Îi spun eu, negentropia cum i-ar spune un filosof, conținută de apă urmează o sinusoidă, cu maximele la echinocții, iar minimele la solstiții. Firesc s’o facem și noi, căci pe două treimi suntem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de a se aduna În haită, ca vărul sau strămoșul lup. Unele nu vă deranjau - În fond de surplusul numeric se Îngrijea Natura, ca și de al vostru -, altele chiar vă conveneau - pentru pază sau asmuțirea Împotriva vecinului. Alt caracter - obediența - v’a convenit de asemenea: poate fi dresat... Păcat că toate acestea: calitățile lui, foloase pentru voi, ca și dorința lui - oleacă de mâncare, obținută astfel mai ușor și un cotlon, chiar dacă condiționat de lanț - n’au fost autentificate de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tuturor prăpădiților de aliați. Inclusiv românilor. E motivul pentru care America preferă imaginea deloc măgulitoare a infantilismului investiției În combaterea efectelor, iar nu a cauzei. À propos: n’am să Înțeleg niciodată de ce ne-am redus la acel grad de obediență Încât să facem ce n’am făcut niciodată: să purtăm război - fie el doar sprijin logistic, dar și intendența e tot armată - peste fruntarii, expunându-ne țara, atât de vulnerabilă În haosul tranziției fără sfârșit și generalizatei sărăcii, unor represalii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lui Labiș e pur ideatică și, atâta timp cât nici un teoretician n-a găsit acestei doctrine o aplicare, nimeni nu poate reproșa unui copil idealismul. În cazul „Labiș” răspunsul este clar: a fost - cât timp a fost -, din generozitate, comunist. Nu din obediență și nu din oportunism. Mai mult. Obediența și oportunismul au avut în poet un dușman de neîmpăcat. De asta ele s-au și unit ca să-l doboare. Inocență copilărească Dacă ipocrizia interesului creează legături durabile, felul acesta de legături nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nici un teoretician n-a găsit acestei doctrine o aplicare, nimeni nu poate reproșa unui copil idealismul. În cazul „Labiș” răspunsul este clar: a fost - cât timp a fost -, din generozitate, comunist. Nu din obediență și nu din oportunism. Mai mult. Obediența și oportunismul au avut în poet un dușman de neîmpăcat. De asta ele s-au și unit ca să-l doboare. Inocență copilărească Dacă ipocrizia interesului creează legături durabile, felul acesta de legături nu țin de prietenie. Condiția prieteniei e inocența
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ricanat: - Ce vorbești, mă ! În 1968 când Ceaușescu s-a împotrivit invadării Cehoslovaciei și declara cu curaj că actul acesta este „o rușine pentru mișcarea muncitorească internațională”, el câștigase adeziunea masivă a populației. După aceea prestigiul i-a scăzut iar obediența „tezelor din aprilie” a dovedit că momentul ’68 fusese doar un foc de paie. Mai mult, criza economică care, prin anii ’80, lua forme dramatice, a retras toate simpatiile lui Ceaușescu. Regimul său devenea din ce în ce mai arogant, chiar odios (una din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
1944, în România liberă, nr. 218/12 septembrie 1990); Convorbiri româno-ucrainiene. Întrebări care așteaptă răspuns. Comentarii asupra părții dispozitive a proiectului Tratatului politic de bază cu Ucraina (România liberă, nr. 1486/15 februarie 1995); Diplomația pumnului în masă și sindromul obedienței față de imensitatea Estului (România liberă, nr. 1720/18 noiembrie 1995); Cum a devenit Insula Șerpilor "Zmeinâi Ostrov" (Repere politico-juridice privind contenciosul frontierei de stat dintre Ucraina și România), în România liberă, nr. 1819/13 decembrie 1995); Statutul politico-juridic al Insulei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
parazitar în interiorul aceleiași limbi!) ar putea fi uzitat și ar rodi în afara sistemului comunist. Îmi îngădui să nu fiu de acord. Politicianismul de oriunde și de oricând a recurs și recurge la rudimente ale limbii de lemn, care, însușite cu obediență de cei interesați, ajung să se ordoneze într-un sistem răspunzând perfect celor trei caracteristici evocate mai sus. C.M. Vulcu subliniază, cu perfectă îndreptățire: "cuvintele sunt definite de cei care dețin puterea, aceștia le privează voit de sensul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
trecută cu vederea, zicem noi, paranoia lui Ceaușescu, pe care Maurer declară că a observat-o... prea târziu.... Cartea ne prilejuiește și câteva observații, care, oricum, nu-i diminuează meritele. Prima s-ar referi la faptul că ieșirea de sub condamnabila obediență și tutelă sovietică este văzută, automat și necritic, ca o la fel de condamnabilă orientare... naționalistă. Citatul (însușit) din raportul diplomatului maghiar Kalman este edificator: "Faptul că Ceaușescu, Apostol și Voitec au vorbit atât de mult de activitatea PCR și de necesitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care nici nu s-a dat nimic publicității). Și-s realmente întristat că oameni pe care i-am citit, întâlnit și cunoscut într-a doua jumătate a vieții lor, au putut fi, cândva, actori ai unui spectacol precar, de jalnică obediență și, mai ales, de ținută intelectuală realmente modestă. Raportul (mai bine zis informarea) lui Beniuc stabilea, drept țel al activității Uniunii, ca "inima fiecărui scriitor să fie saturată de spiritul partidului". Încă de atunci, din 1955, se întrevedeau semne că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ziua de 8 martie, ajunul funeraliilor tov. Stalin." Delațiunile nu i-au ocolit nici pe generali: Aurel Ionescu a fost degradat și trimis la trupă deoarece "a făcut o glumă trivială și dușmănoasă" privindu-l pe Stalin (din pudoare și obediență, bancul n-a fost consemnat în documente). În ziua funeraliilor, s-a comportat total necorespunzător maiorul Ancuța Gheorghe, care "a petrecut toată noaptea cu o femeie de moravuri ușoare" ceea ce este, evident, impardonabil politicește. Soția ofițerului Cănănău (ce cuib de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Giovenale Falco stătea în conventul din Târgoviște, dar slujea și la București unde se afla Pr. Pillotti. Din cauza unor scrisori trimise la Roma de către acesta - care mai apoi va părăsi Misiunea -, Pr. Falco a primit poruncă să revină în Italia. Obediența a fost reținută de către Pr. Prefect, care a voit să se convingă mai întâi asupra faptului, informându-se și de la catolicii din Târgoviște care mergeau deseori la Constantinopol. Din informațiile culese i-a reieșit din plin falsitatea acuzațiilor, astfel încât Prefectul
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
cereau în plus și cărți, pentru că au început cursuri de instruire religioasă la care mai multe familii își trimiteau copiii cu bucurie. Prefectul a informat Sf. Congregație asupra acestui aspect încurajator prin scrisoarea adresată Mons. Ingoli, pe 17 septembrie 1639: Obediența pe care Sf. Congregație a trimis-o Pr. Falco nu am să-i o trimit, pentru că sper ca prin această schimbare a situației să-i pot trimite o alta încurajatoare, întrucât misionarii trimiși de mine în Valahia pe calea Poloniei
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
pot pierde respectul celorlalți pentru că nu și-au valorificat la maxim potențialul. Printre comportamentele tipice societăților în care distanța față de putere este mare se numără: subordonații nu pun în discuție deciziile șefilor, elevii evită să pună întrebări profesorilor, copiii manifestă obediență și respect față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a avea realizări, mărimea salariilor, rolul sindicatelor; importanța acordată în societate timpului liber, vacanțelor; amabilitatea oamenilor, inițiativa lor, deschiderea spre alți oameni, abilitățile de relaționare. Pe baza acestor parametri, autorul identifică două dimensiuni fundamentale de variație: 1. autoritate tradițională (obediență față de autoritatea tradițională, adeseori religioasă, importanță acordată familiei și obligațiilor comunitare, mândrie națională, tendință spre naționalism) vs autoritate secular-rațională (o viziune laică asupra lumii, în care autoritatea trebuie legitimată prin norme raționale și legale, o societate preocupată de acumulare și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin consemnarea nelipsită a zvonurilor care o acreditează, de natură să arunce totuși o umbră de Îndoială, pe de altă parte Însă, negarea responsabilității lui Iosif al II-lea este mereu subliniată; faptul se explică atât ca mostră firească de obediență, mai ales În timpul vieții Împăratului, dar și ca Încercare de a bloca transformarea amintirii sale, după aceea, Într-un simbol al rezervelor imperiale față de nobilimea maghiară. Dar dincolo de aceste aspecte, poate prea complicate pentru a reține atenția unui public mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Bălcescu" , În calitate de sursă bibliografică, În Capitalul, precum și de publicarea volumului de Însemnări despre români (prezente În opera lui Marx), sub Îngrijirea lui A. Oțetea și S. Schwann. Chiar dacă nu În toate aceste cazuri putem vorbi de o manifestare a obedienței istoriografice, se remarcă totuși fascinația exercitată de un asemenea subiect, indiferent dacă preferințele autorilor merg sau nu spre ideologia marxistă. Tocmai pentru a relativiza o asemenea atracție - nefirească, totuși, pentru un demers științific —, cred că nu este de dorit nici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca model lui G. Călinescu în portretul consacrat istoricului. Nici V. Pârvan, „îmbrăcat în negru ca un pastor protestant” (detaliu preluat de Călinescu: „Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră”), nu e cruțat, cu toate că i se recunoaște știința. Din obediența tânărului Pârvan față de Iorga, profesorul său, se trag concluzii defavorabile pentru caracterul marelui arheolog. În portretul în cărbune al lui Sadoveanu, ca și în cel al lui Pârvan, asperitățile, estompate discret, nu sar în ochi. Față de Camil Petrescu însă, „tânăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
personalității ceaușiste, care favoriza tipul inginerului proiectant, ins "intelectualizat, dar abrutizat ideologic până la robotizare".883 Strategiile majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, a acceptării și a perpetuării comunismului ca normalitate biologico-socială au fost, deci, disciplinarea (frica controlată și obediența individuală), uniformizarea (climatul cenzorial și pauper de "echitate" colectivă) și îndoctrinarea (formarea politico-ideologică a viitoarelor cadre).884 Începând chiar cu Abecedarele, primele manuale cu care intrau în contact copiii, atât prin texte cât și prin (deloc de neglijat) ilustrații, sunt
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]