19,332 matches
-
mine stăteau o doamnă și două fețe, cea mai gălăgioasa fiind față de lângă mine. Nici nu știi câte am putut afla cu toții timp de o oră și jumătate. După multe priviri și chiar mai multe gropi și dâmburi m-a obișnuit cu ideea de a nu-mi mai auzi propriile gânduri. Chiar atunci, când se ajunsese deja la cheful din cămin cu teologii, din anul doi de facultate, cineva a intrerupt-o pe domnișoara care vroia să ne mai povestească despre
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
acestea și la orele când nu sunt pline. Este un zumzet constant, nimănui nu îi pasă de faptul că vecinii de masă le aud conversațiile elevate sau nu. Eu una am avut un șoc în acest sens.Insa m-am obișnuit după o vreme. Ideea e că mi se pare de bun simț să ne uităm în jur și să aplicăm regulile locale: When în Rome.... Cum în România se vorbește încet în restaurant mi se pare că domnul cu pricina
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
loc aglomerat să descopăr și să cunosc cât mai multe tipuri de oameni.....și uneori mă amuză istorioarele auzite fără voia mea....acesta este farmecul pitoresc al sângelui latin... locuiesc de 4 ani în Cretă și tot nu m-am obișnuit cu felul lor de a fi; prima dată can l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce a țipat la tine?”: P și culmea într-o zi pe autocar erau niște americani
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
o zi pe autocar erau niște americani -probabil din sud după accent dar care acopereau zumzetul grecilor :)( bine, erau și mai puțini) așa că nu suntem singurii -dar tot av locuiesc de 4 ani în Cretă și tot nu m-am obișnuit cu felul lor de a fi; prima dată can l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce a țipat la tine?”: P și culmea într-o zi pe autocar erau niște americani
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
scris și care îți împărtășește opinia și mai mult de atât, unde am redat propriile-mi argumente pentru care as vota oricând monarhia. http://www.facebook.com/note.php?note id=191881550837166 un articol de excepție, așa cum dragoș ne-a mai obișnuit, de-a lungul timpului. mă refer la forma, ci nu la conținut, căci acesta din urmă nu face decât să adune informații disparate din diferite cărți de specialitate, iar istoria, știm cu toții, se scrie și ea cu părți pris. șef
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
am fi alunecat, fie doar și în curgerea unei simple închipuiri, în poveștile păstrate încă în plușul acelor canapele sau grele draperii, în apele marilor oglinzi, în scrijeliturile scaunelor sau în încrețiturile mușamalelor de sub cristalurile de pe mese. Din studenție ne obișnuisem să mergem uneori la "Capșa", când pur și simplu vroiam să ieșim pentru câteva ceasuri din timpul nostru bicisnic, să ne amăgim, instinctiv, că se putea trăi și altfel, nu numai cu cartele și cu clipele de la "Colombo". Că ne
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
decît un sfîrșit. Unul singur". 20 Martie 1936 : ,Am impresia că ar accepta (Leni Caler, n.n.) o evadare - și mă cutremur gîndindu-mă cît de fericit m-ar face un astfel de lucru. Dar e inutil și ar trebui să mă obișnuiesc a socoti definitiv încheiate socotelile vieții mele". 5 Noiembrie 1936 : ,Mă uit atent la mine (...) și-mi spun că sînt în plină descompunere. Și, în această desfacere, fac prostia, pe jumătate inconștientă, de a angaja oameni, care, necunoscîndu-mă, ^marșează^ cu
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
stării celor ce nu aud) are și unele avantaje. De pildă, nu ai parte de toate bazaconiile din jur, nu ești distras de tot felul de nimicuri, te poți concentra cât vrei la ale tale. După o jumătate de an, obișnuindu-se pe deplin cu noua sa situație, descoperi și alte numeroase avantaje ale surdității: de pildă, era scutit de multe corvezi din partea superiorilor, a obținut un spor de bani pentru invaliditate, a început să frecventeze un club al celor fără
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
și țipătul său. Când fu spălat și înfășat, simți cum toată liniștea i se topește. Și, pe măsură ce începu din nou să vadă, să se miște, să simtă temperatura aerului și a corpurilor celor din jur, să audă, trebui să se obișnuiască iarăși cu timpul. Acum da, acum simțea că pedeapsa capitală l-a ales și pe el. Nimeni nu scapă definitiv de pedeapsa capitală. Răsplata capitală Gough a fost extrem - dar extrem! - de pretențios încă de mic copil. Când a primit
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
o antipatie isterică față de tot ce e portughez), funcționînd după cutumele lumii și epocii sale, aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este constant scris în portugheză, Magalhăes (devenind aproape de neidentificat pentru
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
pandaliile socotelilor, umbla forfotă prin camere, numai în izmene și cămașă, scoțând o notă de ici, din cine știe ce dosar uitat în vreun sertar, o fițuică din cine știe care fund al pantalonilor, căci "aritmetica lui se făcea cu bătaie de cap", cum obișnuia el să spună, glumind. Într-una din zilele acestea de "aritmetică", tocmai picase Mișu la moșie. Tocmai luase licența în drept și venise glonț acasă, să-i anunțe și "babacului" fericita veste. Nici nu se uită la slugile care-l
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
pot să mă încred în ajutorul lor", tunase Walburga, ațintindu-și privirile tăioase asupra lui. Hansi nu avea, de fapt, nimic împotriva acestei noi reguli, care îi atribuia perechii sacrosancte Dumnezeu-Ludwig puteri sporite, exclusive, dar, în egală măsură, inofensive. Se obișnuise demult cu cele două tablouri, pe care Walburga le agățase, unul lîngă altul, într-o apropiere de flagrantă impietate, deasupra patului: Isus Christos și regele-poet, cu mintea rătăcită, al Bavariei. Mai presus de orice, el o iubea pe Walburga, iar
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
termine odată "cu hoaștele astea care fac filme despre poeți" că bună e tanti Lina care vine din urmă cu mopul și ne mai vinde un vers și ne mai spune odată "las-o bă că merge așa ne-am obișnuit cu ea" De parcă nici n-a fost Durerea care frânge istmul dintre coapse - locul ce i se spune al însămânțării - simțită-i de trupul întreg fu vremea lui de parcă nici n-a fost un gol ce nu lasă urme nici
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați, vă rog, și nu vă supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste față ca niște pricolici, avea o mustăcioară nărăvașă și dinți lipsă, vă rog semnați, căci sunteți musafiri de soi. Astrologul mi-a făcut în grabă un
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
se băteau cap în cap. - De când vă doare capul? - o întrebase medicul în timp ce-și ștergea plictisit ochelarii de halat și-și întindea spatele. Din copilărie, de când se știa, din burta mamei de ce nu, toată viața avusese migrene, se obișnuise într-atât cu ele încât, atunci când dispăreau, simțea că-i lipsește ceva, de parcă îi luase cineva odată cu durerea surdă de la tâmplă și mâna dreaptă. O durea și ficatul, cu toate că e cunoscut faptul că ficatul nu doare, o înțepa din când
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
reținută. Dacă n-ar fi circulat nici o mașină pe stradă, Valerian ar fi trebuit să se gîndească la altceva. A venit ambulanța, l-au pus pe o targă, l-au dus la spital, secția urgențe, iar medicii au pus diagnosticul obișnuit în astfel de situații: fractură de femur. A doua zi îi expira viza, dar nu mai putea fi expulzat. Trebuia să rămînă sub supraveghere medicală cel puțin două săptămîni. Timp suficient pentru ca prietenii săi români să se gîndească la o
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
povestirile orale" și "bîrfa crîncenă". Obiceiul lui de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care își amintește că Vinea "obișnuia să povestească diverse întîmplări despre actualii protagoniști ai vieții literare, altădată niște figuranți nefericiți". Astfel, "într-o seară la Petru Dumitriu", criticul a auzit - "din gura lui Ion Vinea" - povestea unei farse erotice, a cărei victimă a fost Ion Călugăru
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
cu probleme: Slavici În epoca multiculturalismului, a identităților multiple și a plurilingvismului se recomandă abordarea cu multă atenție a operelor unor scriitori, inclusiv a acelora așa-zis ,clasici". Un exemplu trist de scriere cu accente nocive, peste care ne-am obișnuit să trecem cu impardonabilă indiferență este nuvela Moara cu noroc, de Ion Slavici, una dintre piesele de rezistență ale programelor școlare din secolul trecut. E drept, scrierea face parte din operele publicate în perioada junimistă a autorului (a fost scrisă
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
îl ajutase să predea matematică ,cândva, în altă viață.Zâmbește cuceritor ,doar este acum este un star în devenire și-i mulțumește mentorului , cu o caldă îmbrățișare. Toți s-au calmat ,nu era decât o scenă turnată în direct,erau obișnuiți cu astfel de spectacole oferite de regizorul cu origini italiane, ajuns un nume important la Hollywood . - Scoate dracului vesta aia și așează-te ,îi spune oarecum prietenos. - Ești plin de surprize Luigi,spune un altul de la masă,un bărbat cărunt
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
haită („La marginea acelei Poiene e râul, cu lunca lui, la stânga, privind în aval, e pădurea, în spate sunt Munții Vâlcanului - ai lupilor, altfel spus: Pleșa, Cornetul..."). Mult mai interesantă este însă prezența lupului în opera dorcesciană. Așa cum ne-a obișnuit, în tratarea literară a oricărui subiect, Poetul valorifică o tradiție culturală de expresii și semnificații, dar își creează și o paradigmă proprie, criptică, în care subiectivitatea de abordare este nestingherită, generând, de cele mai multe ori, un hiatus, care poartă amprenta sa
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
totul se petrece treptat, broasca nu sesizează pericolul și nu sare din oală, găsindu-și apoi sfârșitul în apa clocotită. Tot așa, omul, dacă nu este supus unui șoc, ci trece treptat prin greutăți din ce în ce mai mari, el ajunge să se obișnuiască cu ele. Poate că omul nu va avea soarta broaștei, exemplul fiind menit doar să evidențieze faptul că, deși soarta unui om poate deveni din ce în ce mai rea, el are totuși puterea de a supraviețui chiar și în condițiile cele mai severe
DE CE APAR NENOROCIRILE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380711_a_382040]
-
a munților Rhipei (Hist. gr. II. 65; Eustathius Com. Dionys. V. 32). Un citat din poetul epic Pherenicos din Heraclea ne arată legătura dintre hiperboreeni, arimaspi și titani: „Hiperboreeni locuiesc în părțile extreme, sub templul lui Apollo. Ei nu sunt obișnuiți cu războiul și se trag, după cum spun tradițiile din neamul Titanilor cei vechi; ei sunt stabiliți sub cursul cel rece al lui Boreas și adorează pe un rege din neamul arimaspilor (la Boeckhius, Pindari Opera, I. 1. 96). La arimaspi
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
o viață. Și studiile de portret, detaliu de centru, detaliu de mahala, le-a adunat, în dezordinea lor memorialistic-literară, în Cu bastonul prin București. Carte galben-pătată, cu autor și Ateneu în foto, pe copertă. O justificare mai lungă decît se obișnuiește face din "Bucureștii mei" un loc pe care nu-l dibuiesc, întotdeauna, lecțiile de geografie, un rotocol de timpuri bune și de zdrențe din paltoanele de vreme rea, care nici măcar nu se suprapune cu conturul lui pe hartă, și unde
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
de euro pe care el a făcut-o mitropoliei locale. M-a scandalizat această formă de recunoștință, cu pronunțat iz de simonie. Mitropolitul îi putea mulțumi verbal lui Gigi Becali, putea aranja să fie televiziunile de față sau, cum se obișnuiește, putea da un cuvios ordin ca numele lui Becali să fie înscris la vedere pe vreun perete al catedralei mitropolitane, ca generos donator. Cum însă mitropolitul n-a dat de la el, ci din partea Bisericii, l-a răsplătit pe patronul "Stelei
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
chinezii își respectă tradițiile. În ciuda distanțelor enorme care îi separă pe mulți dintre ei (China este a treia țară din lume ca suprafață, după Federația Rusă și Canada) o dată pe an cel puțin, familiile se reunesc, se întâlnesc, așa cum se obișnuiește de Crăciun și de Anul Nou în lume. Unii chinezi își cheltuiesc toate economiile numai să se întoarcă în locurile unde s-au născut, cel puțin o dată pe an, cu ocazia Festivalului Primăverii. Obiceiul este de a se face multe
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]