835 matches
-
de conștiința care judecă, Hegel se desolidariza explicit de cea din urmă pe care o stigmatiza ironic drept „conștiință virtuoasă” - În sensul iezuit al termenului - sau chiar drept „valet al moralității.” Filosoful german critică vehement concepțiile etice ce teoretizează nonimplicarea. Obiectivarea, prin acțiune, este măsura vieții etice „esența limpezirii spiritului”. Și filosoful român insistă asupra faptului că dimensiunea morală a personalității se afirmă nu doar ca experiență a valorilor ci și ca deschidere către ființa exterioară, iar ființa exterioară prin excelență
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
o pasivitate a subiectului În fața intervenției responsabilității, care ne amintește de maniera În care Sartre vorbea de responsabilitatea absolută a subiectului față de actele sale dar și față de ceea ce este lăsat să facă. Diferența esențială rezidă În aceea că posibilitatea de obiectivare a eticului, care Îi permite să se opună, de pildă, nazismului sau războiului În Vietnam, asigurând o exteriorizare a alegerii, rămâne pentru Sartre o sursă de angoasă În timp ce, pentru Lévinas, este sursă de speranță; ceea ce depășește orice rațiune este pentru
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de risc din mediu, sporind riscul de a dezvolta HTA. Factorii de risc din mediu sunt triggeri pentru a declanșa mecanismele patogenice din HTA la majoritatea subiecților care vor dezvolta boala. Diagnosticul HTA este dificil, deoarece presupune, în plus față de obiectivarea valorilor crescute ale tensiunii arteriale (TA), identificarea unor posibile cauze de HTA secundară, precum și evaluarea riscului cardiovascular global prin cuantificarea altor factori de risc și/sau a afectării organelor țintă. Conform ghidurilor actuale, evaluarea clinică și paraclinică a pacientului hipertensiv
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fi raiul pășunilor verzi pe care zburdă oi grase și vesele, ci e o țară dură, săracă, îndîrjită, dar demnă, răbdătoare și, uneori, cîntătoare. Fericit cel ce poate ierta, mai fericit încă, cel ce poate uita... Prin distanțarea romanescă și obiectivarea paradoxală a unui destin, prin subiectivitatea extremă a propriei creații, Chalandon a reușit, probabil, să ierte. Nu și să uite. Romanul său nu e o lecție de viață, ci o tentativă de a descîlci complicatul mecanism al trădării și sincerității
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
transcendenței, relație similară celei dintre inflația limbajului și repudierea semnificatului central. Expresia sfârșitul transcendenței, împrumutată de la Marcuse, caracterizează consumul înțeles ca un proces de absorbție a semnelor și de absorbție prin semne. Logica particulară a consumului s-a soldat cu obiectivarea nevoilor și dorințelor într-un spectacol total, în care totul este transpus în imagini și semne la rândul lor consumabile. Această spectacularizare nu mai trimite însă către ceva exterior, întregul consum (fie el și de semne) rotindu-se doar în jurul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și se stingea ca licuricii; smalțul cel alb al pământului le ședea de minune, îi prindea ca propriile lor blăni". Câinii sunt obiectivarea terorii protagonistei: "fiorul fricei, care i se prelinse lung și cutremurător de-a lungul șirei, semăna atât de bine cu fiorul frigului, că amândouă se confundară într-un tremur puternic, nepotolit". Printr-o contaminare ontologică, haita, zăpada, astrele personifică frigul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dezvăluie valențele multiple ale practicării exercițiilor fizice, sportului și turismului și să-l convingă pe elev prin activitățile practice desfășurate de valoarea acestora, va depinde acceptarea, integrarea și structurarea unor motivații puternice care să determine comportamentele stabilite. Exersarea individuală și obiectivarea progresului înregistrat, lucrul pe grupe, acordarea reciprocă a asistenței în timpul execuției, întrecerile pe echipe, cu respectarea regulamentului sau regulilor stabilite și acceptate, colaborarea și întrajutorarea cu partenerii, respectul față de adversari, spiritul de fair-play, recunoașterea înfrângerii, dorința de victorie, evaluarea obiectivă
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
bucur foarte rar de compania domnului Blake; el se gaseste tot timpul în paradis" (Bentley, Jr., 1975, p. 42). Demn de remarcat este faptul că atitudinea celor doi soți își are originea într-o poziție tipic swedenborgiană 108, care încurajează obiectivarea intuițiilor personale că viziuni sau că dialoguri spirituale (Thompson, 1993, p. 134). Credință în factualitatea viziunilor blakeene este subliniată și de Arthur Symons, care, într-o mărturisire făcută lui Auguste Rodin, spune că artistul "obișnuia să vadă aceste figuri la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
oferă spre lectura cititorilor vremii sale. "Slavici este preocupat de adevărurile omului contemporan lui mai mult decât de Adevărul etern al artei. [...] Este pur și simplu om al timpului său"40. Această atitudine s-a tradus în operă printr-o obiectivare fără detașare, căci intuițiile artistice ale scriitorului sunt mai apropiate de criteriul modern al autenticității decât de estetica clasicismului pe care o îmbrățișează Caragiale. Ar trebui susține criticul "să revizuim imaginea pe care i-o păstrăm lui Slavici și să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Modalitatea e o categorie fundamental subiectivă care se realizează fie cu subiectivitate asumată prin folosirea persoanei I singular ca în nuvela fantastică La hanul lui Mânjoală a lui I.L. Caragiale, Omul din vis a lui Cezar Petrescu; fie cu aparentă obiectivare atribuind atitudinea unor condiții exterioare locutorului ca în Moara lui Călifar a lui Gala Galaction, Lostrița lui Vasile Voiculescu sau "Hanul Ciorilor" a lui Slavici. Între cele două este o diferență de expresie care se reflectă în opera literară în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
contestat atât de categoric pe cât o fac Klages și Sombart, nu-i mai puțin adevrat c perspectiva calitativ, deosebitoare de animalitate, confer antropologiei posibilitatea redefinirii omului. Plecând de la ideea eliberrii de animalism, cu toate consecințele care deriv din capacitatea de obiectivare, Ralea dezvolt teza lui Sombart explicând deschiderea sapiențial și capacitatea de acțiune autocontrolat rațional: Omul poate face științ, poate studia astrele de pe cer, fr s aib pentru aceasta nici un fel de interes organic, iar aceast capacitate de obiectivare, de detașare
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
capacitatea de obiectivare, Ralea dezvolt teza lui Sombart explicând deschiderea sapiențial și capacitatea de acțiune autocontrolat rațional: Omul poate face științ, poate studia astrele de pe cer, fr s aib pentru aceasta nici un fel de interes organic, iar aceast capacitate de obiectivare, de detașare și relativ independenț faț de mediu, care este și ea un produs istoric, nu poate lipsi din nici o definiție riguroas. Așa c definirea omului trebuie înțeleas nu într-o accepție rigid, de enunț care s epuizeze multitudinea implicațiilor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ceea ce trebuie reținut și realizat acum și așa mai departe. Cât privește inteligența, aceasta se deosebește de instinct prin creșterea numrului reacțiunilor posibile la o situație determinat, și prin intervalul dintre excitație și reacțiune. Se înțelege, un alt grad de obiectivare avea în vedere Vianu când prezenta exercițiul aforistic-eseistic al lui Ralea drept form de definire a unor concepte. Pân la un anumit punct, confuzia este indus chiar de autorul cursului de antropologie, care introduce, în demonstrațiile sale, pasaje de desprindere
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Cassirer cuprinde limbajul, mitul, arta și religia, însă, Jürgen Habermas 292 se întreabă cum pot fi diferențiate și evaluate aceste forme, atrăgând atenția asupra faptului că trebuie să ne eliberăm de tendința de a interpreta formele simbolice drept strategii ale obiectivării. Prin mituri și simboluri, omul rezolvă contradicțiile vieții, generând altele, sfidând în acest fel logica. Cu ajutorul dimensiunii simbolice, omul dă sens existenței, reduce diferența dintre el și divinitate, își construiește o grilă prin care interpretează realitatea și stabilește limbaje comune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dimensiune a celuilalt, plasează discuția despre alteritate în spațiul interpretării de către individ a lumii, a condiției umane, dar și a istoriei propriu-zise, fiind rezultatul conturării unui răspuns la o serie de probleme fundamentale. În termenii lui Afloroaei, răspunsul este o obiectivare a unei anumite memorii arhetipale, pe care, în absența unei definiri din partea autorului, o putem considera fundamentul ultim al imaginarului mitic, o temă fundamentală care se poate traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cea simbolică, Bisericii revenindu-i rolul de a intermedia relația cu divinitatea, totul începând o dată cu construcția statelor moderne, dominate de o componentă laică puternică, ca urmare a răspândirii ilumismului. Astfel, este vorba despre același arhetip al conducătorului, cu diferența că obiectivarea temei este ancorată în specificul epocii, răspunzând unor noi nevoi, luând în considerare interesele și așteptările individului corelate cu un alt context. Conducătorul modern sau șeful statului din perioada contemporană pentru a se bucura de încredere și pentru a avea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
drept fantezii și închipuiri fără suport real. Însă, după o astfel de analiză, critica noastră se va transforma într-o înțelegere a unor trăiri fundamentale care fac parte din natura umană, a unor teme care nu sunt nimic altceva decât obiectivarea într-un anumit context a unor arhetipuri. Nevoia de mituri și simboluri este aceeași, diferența constă în faptul că astăzi acestea sunt camuflate în produsele și serviciile lumii contemporane. În fond, rezultatul este același: evadarea din propria existență, promisiunea unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la zona sacră, la zona semnificațiilor, de a deschide lumi care, altfel, ar rămâne închise. Avem de-a face cu o ipostază particulară a celuilalt, alteritatea apropiindu-se, în aces caz, de funcțiile pe care le au miturile pentru arhetip: obiectivarea unei teme primordiale. Această nevoie a omului de a proiecta în altul tot ceea ce nu poate fi, tot ceea ce timpul nu-l poate ajuta să devină este înscrisă în natura sa. Acest altul este depozitarul viselor, a eliberării de cătușele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Farago, "modernitatea lui Berkeley stă în aceea că el a arătat că viziunea împărtășită de mecanicism, conform căreia obiectul cunoașterii ar putea fi construit de către un subiect care s-ar fi detașat sau separat de el printr-un protocol de obiectivare, nu corespunde decât artefactului unui model, și nu expresiei adevărului. Anticipând în mod straniu constatările unor savanți ca Bohr sau Heisenberg, care formulează pentru mecanica cuantică interdicția intrinsecă la adresa modurilor aproximative de abordare a naturii, inaugurate în Renaștere, Berkeley afirmă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
aplicativ, trebuie să se bazeze pe corelarea dialectică permanentă a individualului și general - particularului, a concretului și abstractului. Existența, evoluția și manifestarea ființei umane presupune prezența mai multor ipostaze care, deși ființează în unitate, în interdependență și interacțiune, constituie o obiectivare de sine stătătoare. Pe de o parte, vizăm unitatea ființei umane și pe de altă parte, subliniem manifestarea ei prin mai multe ipostaze. În această perspectivă, conceptele de individ, individualitate, persoană, personalitate reprezintă ipostaze distincte ale subiectului uman. Și, deoarece
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai ridicat indice de creativitate și au
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
strategii conective, de analiză a ideilor cheie, de utilizare a rețelelor cu nouri de fixare etc., toate implicând acțiunea de fixare în memoria de medie durată sau de lungă durată a ceea ce s-a însușit. • Faza de actualizare sau de obiectivare, definește situația în care cel care a parcurs fazele anterioare, solicitat fiind să utilizeze rezultatele învățării, le actualizează în maniere asemănătoare sau diferite de modelul intrării; pentru aceasta, el utilizează strategii de (re)găsire și de (re)ordonare coerentă a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
care străbate literatura lovinesciană: "în loc să reproducă o fantasmă brută după regulile stabilite de un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată" (Marthe Robert). Evident, nu e vorba de un scenariu al traumei, de un "complex", ci de posibilitatea de obiectivare a unor funcții psihice, de a proiecta realitatea în baza unor scheme repetitive și modelatoare. O fantasmă deja romanțată" adică o reprezentare a vieții care poartă în ea germeni structuranți, în care se găsesc prin anticipație relațiile, rolurile și schemele
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
memorabile, Lovinescu era sortit din capul locului la eșec. În orice caz, până a ajunge la izvorul unei creativități autentice, de la nivelul căreia să vorbească nestingherit despre sine (Memoriile marchează momentul de grație), scriitorul a nutrit încă de la debut ambiția obiectivării (expresie a bovarismului teoretizat în cărțile de doctrină), experimentând mai întâi postura de autor dramatic, cu intenția temerară de a privi lumea de undeva, din afara propriului eu ("de peste prag"), ca simplu spectator. Prin urmare, titlul sugerează foarte elocvent caracterul teoretic
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
procedeele predilecte ale acestuia? Apoi, preferința tânărului Lovinescu pentru teatru (genul "obiectiv" prin excelență) și, îndeosebi, pentru melodramă (definită în mod curent ca artă a evaziunii în imaginar, unde virtutea este răsplătită după merit) nu atrage oare după sine obsesia obiectivării cu orice preț și privilegierea criteriului moral, de care criticul convertit la dogmatism va face atâta caz? Nu același gust pentru melodramă îi dictează aprecierea superlativă a literaturii "de o clasicitate absolută" a lui Duiliu Zamfirescu (afinitățile cu autorul Vieții
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]