1,497 matches
-
de bunuri, rituri și ritualuri). Plecând de aici, cultura nu mai putea fi concepută ca o structură logică sau ca o categorie a gândirii. Ea este analizată ca un ansamblu unit de practici și reprezentări care prezintă conținuturi regulate, obiectiv observabile și științific descriptibile. Astfel, "bunurile culturale" apar, pe rând, ca materiale (îmbrăcămintea, de exemplu), corporale (obișnuințe în ținută) și imateriale (limbaje, credințe, valori, principii etc.). Altfel spus, sunt fragmente de cultură independente care tind să se unifice într-un sistem
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să atribuie esențe (simbolizate prin calificative). Ea descrie dispozitivele și interacțiunile care stau la baza calificării bunurilor. Prezintă acordul sau dezacordul față de subiect. Din acest punct de vedere, cultura formează un subansamblu al "sociologiei categoriilor", aplicabilă, mai larg, ansamblului domeniilor observabile. De exemplu, nimic nu împiedică adoptarea acestui punct de vedere pentru "criminalitate", "creșterea economică" sau "imigrație". Și dacă, așa cum spune Saussure, "punctul de vedere creează obiectul", atunci suntem îndreptățiți să afirmăm, odată cu Weber, că "știința face o problemă din ceea ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
asupra societății. Această prezentare a problemelor se înscrie pe deplin în tradiția sociologică, în măsura în care marii autori (Durkheim și Weber) au insistat pe această dublă dimensiune: calificarea și efectele sale. Ipoteza principală susține că, dacă bunurile culturale au efecte sociale (obiectiv observabile, după cum vom vedea), acestea se datorează, în parte, calificării lor culturale. A constata eficacitatea desemnărilor nu înseamnă a nega existența unei realități obiective. Perspectiva sociologică se diferențiază de cea filozofică prin faptul că se poate limita să observe empiric procesele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
calificare a lucrurilor (capitolul precedent) și efectele lor sociale (capitolul de față), fără a avea de decis în privința existenței sau inexistenței "culturalului" în sine. Sociologul poate pur și simplu să constate că denumirea este o activitate obiectivă care are consecințe observabile, evitând astfel periculoasa dezbatere despre nominalism. Prezentarea noastră va fi efectuată în trei timpi: mai întâi, vom reaminti fecunditatea acestei perspective care, departe de a fi marginală, inspiră, conștient sau nu, majoritatea cercetărilor sociologice. Motivul este simplu: căutarea efectelor este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în contradicție cu legea standard a cererii și ofertei. Consumului ostentativ și distinctiv de produse de lux i se opune interpretarea devalorizantă a unui preț prea mic de către publicul cunoscător. Astăzi se poate considera, dimpotrivă, că bunurile la care este observabil efectul snobismului (prin punerea în evidență a elasticității pozitive a prețului) pot fi considerate "bunuri culturale". Altfel spus, elasticitatea pozitivă a cererii este un indicator al unui tip particular de consum, supus fenomenelor de ostentație și distincție. Ceea ce ar putea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
De la practici la clase Există totuși un alt mod de a aborda problema, inversând perspectiva. Deviza devine: "Spune-mi ce-ți place și ce faci, ca să-ți spun cine ești". Demersul este mai inductiv, în măsura în care se pornește de la fapte sociale observabile pentru a se ajunge la fapte sociale prezumate (clasele), dar care trebuie verificate. Intrăm într-o sociologie empirică a claselor sociale, inițiată de Halbwachs sau proiectată de Schumpeter (într-un articol din 1927 intitulat "Sociologia claselor sociale"). Se disting atunci
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aceea cel mai bun mod de a ne apropia de răspunsurile la asemenea probleme este pe calea religiei și a cunoștințelor tradiționale. Observația sau fundamentul empiric. Așa cum am spus, metoda științifică se bazează pe observație. Dacă un lucru nu este observabil ori efectele acestuia nu sunt observabile, atunci nu poate constitui obiectul cunoașterii științifice. Dar ceea ce noi luăm drept date ale științei sunt fenomene și obiecte empirice, adică ele există în lumea reală. Aceste date sunt observabile, le putem vedea sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a ne apropia de răspunsurile la asemenea probleme este pe calea religiei și a cunoștințelor tradiționale. Observația sau fundamentul empiric. Așa cum am spus, metoda științifică se bazează pe observație. Dacă un lucru nu este observabil ori efectele acestuia nu sunt observabile, atunci nu poate constitui obiectul cunoașterii științifice. Dar ceea ce noi luăm drept date ale științei sunt fenomene și obiecte empirice, adică ele există în lumea reală. Aceste date sunt observabile, le putem vedea sau/și surprinde efectele lor. Spre exemplu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un lucru nu este observabil ori efectele acestuia nu sunt observabile, atunci nu poate constitui obiectul cunoașterii științifice. Dar ceea ce noi luăm drept date ale științei sunt fenomene și obiecte empirice, adică ele există în lumea reală. Aceste date sunt observabile, le putem vedea sau/și surprinde efectele lor. Spre exemplu, fiecare individ dintr-o aulă universitară este un student sau o studentă. Acest lucru îl cunoaștem prin observație: participă în mod regulat la cursuri, studiază la bibliotecă, își pregătește lucrările
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fost înainte necunoscut, cercetătorul trebuie întâi să construiască un model ipotetic al acestuia și apoi să procedeze la stabilirea existenței lui. Poate este nevoie ca acesta să fie realizat prin metode indirecte, deoarece structura și mecanismul nu pot fi direct observabile. Cercetăm ca să evidențiem consecințele existenței acestuia; dacă există anumite evenimente ce pot fi așteptate să se producă. Retroductivitatea folosește imaginația creativă și analogia ca să lucreze cu datele din trecut care sunt necesare explicației. Strategia cercetării abductive*) are o logică diferită
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
serviciile de planificare familială sunt eficiente și condițiile sociale și economice propice, așa cum sunt China, Coreea de Sud și Costa Rica, a scăzut rata natalității. În alte multe țări, cum sînt Kenya, India, Republica Dominicană, programele de planificare familială au avut un efect puțin observabil. În asemenea țări valorile reprezintă un element critic în reducerea fertilității. Femeile au un număr mare de copii deoarece ele sunt învățate să îi vrea și valorile culturale se sprijină pe familiile mari. În plus, în unele societăți, familiile mari
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comportament sunt săptămânale, uneori chiar zilnice; pattern-urile familiei se schimbă peste generații; schimbarea în organizarea economică și politică poate lua sute ori mii de ani. Schimbările mai rapide, numite micro-schimbări, implică tipic modificări mici sau individuale și sunt ușor observabile. Oricine a remarcat ascensiunea și căderea rapidă în popularitate a unor formații rock. Schimbările mai lente nu sunt așa de simplu de văzut, de exemplu, mulți tineri nu au observat personal schimbări în structura familiei. Schimbările cele mai lente și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
simplu de văzut, de exemplu, mulți tineri nu au observat personal schimbări în structura familiei. Schimbările cele mai lente și la cele mai mari dimensiuni sunt numite macro-schimbări și ele sunt cel mai dificil de observat. În realitate ele sunt observabile numai în momente rare când schimbarea este spectaculoasă, așa cum se întâmplă într-o revoluție. Dar chiar și atunci, acestea adesea nu sunt evidente până nu sunt terminate. Micro și macro-schimbările se produc în același timp, fiecare dintre aceste schimbări formând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu abordarea filozofică a realismului științific, care consideră că structurile și mecanismele sunt esențele reale ale lucrurilor existente în natură, esențe care au puterea și tendința să producă efecte care pot fi observate. Ținta realismului științific este să explice fenomene observabile cu referire la structurile si mecanismele de bază. *) Abduct, (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe) Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Conceptul abducție a fost folosit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fizic către servicii. 4.1. Conceptul și noțiunea de valoare Conceptul de valoare în economie are diferite semnificații, în funcție de problemele teoretice al căror obiect îl face. Odată cu dezvoltarea teoriei neoclasice, analiza valorii unui bun se reduce la prețul său efectiv observabil în momentul schimbului și determinat prin confruntarea dintre cerere și ofertă. Teoria valorii, susținută de clasici și marxiști, este abandonată în favoarea unei teorii a prețului fondat pe noțiunea de utilitate, dobândită de diferite bunuri susceptibile care se tranzacționează pe piață
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
al activului economic este: ⎟⎠ ⎞⎜⎝ ⎛ +×β+⎟⎠ ⎞⎜⎝ ⎛ +×β=β DE D DE E DEeconomic activ . Determinarea costurilor capitalurilor proprii ale unei societăți necotate este mai delicată deoarece pentru aceasta nu dispunem de nici o valoare de piață și, în consecință, de nici o măsură observabilă pentru o rată de randament cerută de acționari. Totuși, este posibil să se fundamenteze acest calcul luând drept referință o societate similară cotată. Dacă se are în vedere metoda MEDAF, atunci se poate calcula beta al sectorului de care aparține
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
mare sau mai mică, din cibernetică și teoria generală a sistemelor. Evident că unele dintre ele au o filogenie mai complicată, trecând prin inteligența artificială, știința calculatoarelor sau chiar matematică. Acest lucru nu schimbă, însă, cu nimic originea lor comună, observabilă atât în obiectul de studiu, sistemul complex, cât și în ontologia fiecărei discipline. Problema care se pune este dacă sistemele complexe sunt sisteme cibernetice, sau mai bine zis, sunt și sisteme cibernetice. O astfel de concluzie ar duce imediat la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de abstractizare a unui sistem controlabil de la fluxul lumii reale ..., și el este preocupat cu operațiunile generale în întregime sintetice, care pot fi efectuate cu privire la imaginea abstractă. El subliniază faptul că cibernetica nu mai este limitată la controlul de ansambluri observabile și a sistemelor abstracte care le corespund, la fel cum geometria se limitează la a descrie cifrele în spațiu euclidian, care modelează mediul nostru .... În ceea ce mă privește, sunt de acord atât cu punctul de vedere al lui Ashby cât
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
750), joi, 5 iunie 2008, Editorial) DUȘM|NII... ELECTORALE ! Am scris că orice campanie electorală este o necesitate ! în locul revoluț iilor, a frământărilor de stradă, "alegerile" înseamnă posibilitatea unora de a ajunge în posturi importante, inclusiv politice, pentru că e lesne observabil că un lider politic are tot felul de susținători vizibili sau ascunși ! Cristos Gornistul de la cutare partid are putere cât are bani funcție-șantajați. Ați citit bine: persoane șantajabile care să nu chiscuie în vreo împrejurare (dar, care "varsă" totul când
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe ceilalți. Astfel, accentul nu mai cade pe caracteristicile personale, ci pe comportamentele adoptate de lideri În desfășurarea unor activități, acțiuni sau funcții. Avantajul acestei abordări este acela că sunt considerate drept irelevante caracteristicile Înnăscute, fiind În schimb importante comportamentele observabile. Prin urmare, dacă poate fi identificat comportamentul care asigură eficiența În leadership, atunci acesta poate fi Învățat, iar dacă este nevoie de calități Înnăscute, atunci vor fi selectați oamenii care le posedă, instruirea devenind irelevantă. De aceea, pentru diferențierea caracteristică
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
că aceasta orientează Învățarea iar, pe de alta - și nu de neglijat - o motivează. Operaționalizarea semnifică transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic În obiective specifice și a acestora În obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive și/sau psihomotorii direct observabile și măsurabile. Operaționalizarea presupune: a) Din punct de vedere teoretic transpunerea unui obiectiv În termeni de acțiune, acte operații, manifestări direct observabile (ceea ce e similar cu concretizarea obiectivului). b) Din punct de vedere „tehnic” enunțarea obiectivului sub formă de comportamente
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În obiective specifice și a acestora În obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive și/sau psihomotorii direct observabile și măsurabile. Operaționalizarea presupune: a) Din punct de vedere teoretic transpunerea unui obiectiv În termeni de acțiune, acte operații, manifestări direct observabile (ceea ce e similar cu concretizarea obiectivului). b) Din punct de vedere „tehnic” enunțarea obiectivului sub formă de comportamente (observabile și măsurabile) cu ajutorul unor „verbe de acțiune”. Este adevărat ca operaționalizarea obiectivelor didactice ridică numeroase dificultăți mai ales În cazul unor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și măsurabile. Operaționalizarea presupune: a) Din punct de vedere teoretic transpunerea unui obiectiv În termeni de acțiune, acte operații, manifestări direct observabile (ceea ce e similar cu concretizarea obiectivului). b) Din punct de vedere „tehnic” enunțarea obiectivului sub formă de comportamente (observabile și măsurabile) cu ajutorul unor „verbe de acțiune”. Este adevărat ca operaționalizarea obiectivelor didactice ridică numeroase dificultăți mai ales În cazul unor obiecte/discipline de Învățământ, teme și lecții mai puțin formalizate, În care se operează mai puțin cu structuri algoritmice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învață, trebuie să precizeze situațiile de Învățare sau condițiile de Învățare care determină modificările educative preconizate (solicitate); trebuie să specifice nivelul realizării (parametrii, dimensiunile precise/concrete ale modificărilor enunțate În obiectiv). Obiectivul operaționalizat trebuie să cuprindă trei specificații: denumirea comportamentului observabil; enunțarea condițiilor În care se va exersa și se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat În prima specificație; criteriul de reușită (ca nivel de performanță acceptabilă). Criteriile operaționalizării sunt: obiectivul operațional se referă totdeauna la activitatea celui care Învață, nu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
specificație; criteriul de reușită (ca nivel de performanță acceptabilă). Criteriile operaționalizării sunt: obiectivul operațional se referă totdeauna la activitatea celui care Învață, nu la activitatea cadrului didactic/instructorului; „verbele de acțiune” trebuie alese astfel Încât să desemneze doar acțiuni, acte, operații observabile nu procese psihice interne care nu pot fi observate direct și, implicit, nu pot fi evaluate; obiectivul să conțină cât mai puțini termeni comportamentali expliciți ("verbe de acțiune") care să vizeze o operație, o acțiune singulară. Pentru a se facilita
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]