1,044 matches
-
și după aceia am regretat restul anilor până la tine. Poate era scuzabil, eram doar o copilă. - Și ce s-a întâmplat? - Nimic deosebit, doar că nelăsându-l să meargă mai departe, de ciudă a umplut tot satul cu vorbe de ocară că s-a culcat cu mine, lucru ce nu era adevărat și care m-a marcat restul vieții. - Un idiot. Imaginează-ți că eu am mai multă minte decât el și nu fac ceea ce nu-ți place să faci. Dar
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
Bela Kun hoarde Împușca, taie, case arde... Mână-n față braț la braț Preoții români legați; Îi împing, împung de zor Înspre Canalul Morilor. Cu pleazna îi șfichiuie, Îi scuipa și-i huiduie... Ploaie de pumni și ghionturi, Mii de ocări și-afronturi... Cand au ajuns la pod, Îngenunchiați în glod, Pălmuiți, loviți cu spini, Precum Isus printre păgâni, Limbi tăiate, în ochi sare, Calcați cu sete în picioare, Cu-ochii străpunși de ace, Îmbrânciți încolo-ncoace... Plângeau zarea și văzduhul
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
Dar, astăzi mi-am dat seama, și mi-e așa rușine Că nici măcar nu semăn cu broasca de pe lac. Cin' te credeai, Vioară, copil crescut la țară Fără păpuși, pantofi, rochițe și mâncare? Că vei fi acceptată, din lumea de ocară În lumea lor de sus, cu surle și fanfare? Iluzii de naivă, copilă-abandonată De-mbrățișarea tatii și alte bucurii, Trecut-au ani degeaba... Cu inima curată Aștepți și azi povestea în care-ai vrut să fii. Referință Bibliografică: Adio scris
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
pe Golan privind în jos l-am confundat cu zeul Pan nimfo-maniacul dolofan cel cărui i s-a spus Poetul - un fugaci - el pictor fals al miilor de draci smoliți și din fantasmă rară ce lumea ține-n vis de-ocară pierdutu-l-am prin veac și sară. ------------------------------------------ Aurelia SATCĂU Melbourne, Australia decembrie 2016 ----------------------------------------- Aurelia SATCĂU, scriitor, poet, eseist, artist plastic. Născută la București, în 1961. Părăsește România în 1990, și, după o aventură peripatetică în Olanda și Noua Zeelandă se stabilește în Australia
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
ori îi urâm în inima noastră, făcându-le însă pe plac din teamă și respect. Și dacă îi întâlnim pe cale, le facem plecăciuni și le dăm binețe, dar după ce s-au îndepărtat de noi gândim despre ei doar vorbe de ocară. Asta este însă fățărnicie! Acești copii însă nu te întreabă nimic și nu gândesc nimic rău despre tine. Doar ți se așează în brațe și sunt fericiți. Și la rândul lor radiază fericirea în jurul lor. Așa a făcut și Domnul
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
ÎNGERII LA GEAM mă simt atât de singur - cu îngerii la geam de-o viață-mi este iarnă - ei zic că-i primăvară din ce-are omul vòii - nimic eu nu mai am doar niște voci uscate - strigându-mi de ocară afară nu există - e-o pierdere de timp iar înlăuntru bezna își pune-n cap coroană de undeva mă strigă - încòtrova mă schimb Hristos se furișează-ntre spinii buni de rană aș vrea să nu fiu singur - aș vrea opri
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI Năframa dumitale-ți este ninsă De anii ce-au trecut doar cu povară, Dar veșnică și flacără nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n
MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375509_a_376838]
-
din casa părintelui-tată, De lotri cei hâzi care-s scoși de la legi, E fata Spătarului Șendrea purtată, Spre loc de cumplite fărădelegi. În tainiți de munte-i mânată sub șoapte, Legată-n batjocuri nepoata de Domn, Bandiții o-ncarcă de-ocară în noapte, În vreme ce straja și slugile dorm. Mândria duducăi li-e grea încercare Și hoții pierduți de credința curată, Prăvale copila în hăul cel mare, Iar Crin-armăsarul pornește și-o cată. Dureri străjuiesc de atunci amintirea Domniței pierdute în râpa
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
abandonară încet încet ideea de a mai cere zdrobirea picioarelelor învățătorului și lovindu-se de figura încruntată a lui Gaius Cassius, la un semn al lui ahav Caleb iudeii părăsiră Golgota scuipând înspre cei răstigniți și aruncându-le vorbe de ocară. Dar Gaius le spuse tuturor într-o ebraică nu tocmai corectă, să nu arunce nimeni cu pietre, deoarece riscau prin aceasta să lovească pe vre-un legionar și ar fi urmat probabil o încăierare pe care n-ar fi dorit
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături se ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
numai că al tatălui meu era natural, fără să fie stropit cu chimicale, un vin ecologic cum s-ar zice în zilele noastre. Când primarul venea cu șareta acasă, Cezar se oprea cu el direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de capul lui. Abia dacă reușea apoi să ducă calul de căpăstru până la poarta sa. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
demult, Dumnezeu a trimis un înger pe pământ. Avea de îndeplinit o misiune clară: să păzească un suflet să nu piară! Cum greul abia acum începe, el și-a ales un tânăr cu sufletul cam rece. Tânărul spunea vorbe de ocara gândind că, nu din asta o să piară! Făcea și fapte mult mai grave, uitând că va veni o noapte. Dar nu o noapte înstelata, ci o durere nemăsurata. Se făcu că într-un vis, îngerul i-a vorbit, Așa cum nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
inutile cu necunoscute Să afli ce-o femeie a simțit Sau, și mai mult, ce a gândit la fix, E cum ai deriva la nesfârșit ...Pe e la x. Bârfă Două fracții zecimale Merg plimbându-se agale Și aruncă o ocară: - Uite-o vezi ? E... ordinară ! Deși-s fin și pus pe glume vin cu toți să le dau nume Finii ce i-am botezat Zici că sunt dintr-un aluat, Iar motivu-acu' vi-l spun: Au un numitor... comun. O
CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI de DAN NOREA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371078_a_372407]
-
Tată. Din inimă, El de mi-ar lua al îndoielii spin, S-ar lumina atunci, privirea mea îndurerată. Ca aievea la Tine să ajung, pe Nume să Te chem, Iar Tu să mă îmbraci în haine noi și albe, fără de ocară, Destramă, Doamne, aripile mele de blestem Și fă-mi în noaptea asta, până la cer o scară. Referință Bibliografică: Betel / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 5, Anul I, 05 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina
BETEL de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344868_a_346197]
-
asculți sfatul și părerile altora și, din când în când, să mai analizezi toate astea, ba chiar mai mult, tu să te întrebi, ,,dacă au sau nu au dreptate?", indiferent dacă vorba-i va fi de laudă ori, dimpotrivă, de ocară ori mânie. Sufletul țăranului este unul curat și sincer. La fel, îți doresc, Cristina, să-ți fie și ție sufletul - încă plin de tinerețe. Să nu te dai bătută niciodată, oricât de greu îți va fi în viață. Ar fi
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
răi, nelegiuiți, Ce n-ascultă de părinți, Tot jandarmii le dau sfat, Să se-apuce de-nvățat Și legea de respectat. Legea ei să o sfințească, Pe cei bătrâni să-i cinstească, Cu virtute și morală, Să nu fie de ocară. Meargă răul pe părău, Eu îl rog pe Dumnezeu, Pe jandarmi să-i apere Lumea să nu-i supere. Mă rog tare și fierbinte, Să mergem bine-nainte, Lumea să fie curată, Niciodată supărată Și de jandarmi apărată. În lume
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
cu lumină! Că începea așa o primeneală, Miresmele de flori de liliac, Și lutul primenit în văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit!) Fiind copii mâncam în Postul mare Nu doar urzici că ne rodea burtica, Ne mai spurcam și noi, deh! la mâncare, Că popa nu știa, zicea bunica, Dar totul se făcea cu rânduială Și
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
Acasa > Cultural > Modele > NICOLAE FURDUI IANCU. ȚARA, PRELUNGITĂ LA CER Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1202 din 16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Multe cronici rezervă câte o surprinzătoare ocară adresată unui cântăreț, încondeind cu o șovăielnică formă literară ceea ce se cuvine spus la superlativul absolut. Abia cele mai alese cuvinte au aceste mijloace. Cât de mult greșesc cei ce încearcă, fără a reuși, neînțelegând că mult mai bine ar
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
soarbă, De-aceea m-am legat cu jurământ De apa ei din cer și din cuvânt! Fontana mea, ce vine de departe Tuturora fără preț se împarte, Atâta doar te rog, oglinda-i clară N-o tulbura cu vorbe de ocară... SUFLETUL POETULUI Eu, păstorul de miei, ce eram, citindu-i poeziile lui adeseori mă întrebam: cum arată oare sufletul Poetului? Vara, din ierburi privind cerul, mă rugam, învăluit în parfum- dezleagă-mi, Doamne, misterul! Rugăciunea aceea o aud și acum
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
și după aceia am regretat restul anilor până la tine. Poate era scuzabil, eram doar o copilă. - Și ce s-a întâmplat? - Nimic deosebit, doar că nelăsându-l să meargă mai departe, de ciudă a umplut tot satul cu vorbe de ocară și că s-a culcat cu mine, lucru ce nu era adevărat și care m-a marcat restul vieții. - Un idiot. Imaginează-ți că eu am mai multă minte decât el și nu fac ceea ce nu-ți place să faci
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Sâmbătă, 14 Aprilie 2012, ora 14.24 Luați Lumină și vă bucurați! E semnul că în lume nu-i târziu- Hristos a Înviat! Hristos e viu! În cel care nu crede să nu dați Cu pietre și cu vorbe cât ocara, Pentru el e prea devreme-acum, E Ziuă și petrecerea-i pe drum Până când o să-l cuprindă seara... Luați Lumină, cea primită-n dar, Din Mormântul Lui fără de moarte Și dați-o, întreită, mai departe- Hristos a Înviat! Și nu-n
LUAŢI LUMINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348329_a_349658]