1,972 matches
-
lor curată, fără ingerința aducătoare de vulgaritate a omului. Muzica japoneză e liniară, fără armonicele obținute prin suprapunerea mai multor sunete, la fel cum și țîrîitul greierilor, legat și simplu, reprezintă o melodie tot atît de rafinată ca o partitură. Occidentalul nu vede în țîrîitul greierilor decît un zgomot natural care cel mult îl predispune la meditații vesperale, pe cînd niponul vede aici o creație a spiritului lumii, și din acest motiv occidentalul, cînd ascultă muzică populară japoneză, are senzația că
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
melodie tot atît de rafinată ca o partitură. Occidentalul nu vede în țîrîitul greierilor decît un zgomot natural care cel mult îl predispune la meditații vesperale, pe cînd niponul vede aici o creație a spiritului lumii, și din acest motiv occidentalul, cînd ascultă muzică populară japoneză, are senzația că aude un țîrîit de insecte. A cincea deosebire e că pentru nipon subiectul e centripet, strîngînd în el toate influențele lumii, într-o receptivitate pasivă de devoțiune smerită, pe cînd occidentalul e
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
motiv occidentalul, cînd ascultă muzică populară japoneză, are senzația că aude un țîrîit de insecte. A cincea deosebire e că pentru nipon subiectul e centripet, strîngînd în el toate influențele lumii, într-o receptivitate pasivă de devoțiune smerită, pe cînd occidentalul e centrifug, voluntar și mereu activ, de unde și vulnerabilitatea pe care o are la distracții și la orice gen de act care îl risipește în afară. Pentru occidental, un koan de genul: „Ce zgomot face o palmă care aplaudă singură
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
toate influențele lumii, într-o receptivitate pasivă de devoțiune smerită, pe cînd occidentalul e centrifug, voluntar și mereu activ, de unde și vulnerabilitatea pe care o are la distracții și la orice gen de act care îl risipește în afară. Pentru occidental, un koan de genul: „Ce zgomot face o palmă care aplaudă singură?“ aduce cu un calambur ștrengăresc făurit prin încălcarea unei simetrii logice: ca să aplauzi ai nevoie de două palme și una singură respinge noțiunea de aplaudare. Dar japonezul nu
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
detestați intelectuali români. Nicio surpriză: ei sunt, în ordine, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu. E și aceasta o trăsătură a mentalității noastre: noi nu sprijinim, ci demolăm. Oricât ar fi de strâmbă, prefer perspectiva occidentalilor. Chiar dacă e subiectivă și artificială, ea măcar propune o ierarhie valorizantă, nu depreciativă. Etalonul nostru a fost și a rămas visceralul.
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
Radu Voinescu, Varujan Vosganian. „Cinismul și indiferența față de binele public“ Revista APOSTROF (nr. 5) publică un amplu articol intitulat „Umilire și exaltare”, semnat de Ion Vianu. Apărut inițial în revista WESPENNEST din capitala Austriei, acest text explică România pe înțelesul occidentalilor. Iată un fragment din această panoramă binevenită: „Cu toate acestea, între 1859 și 1914 burghezia a pus bazele unor instituții solide. Nu se poate spune același lucru despre burghezia actuală, care nu poate fi comparată nici cu cea a vârstei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
a pronunțat așa cum a făcut-o, Antonescu și-a luat timp de gândire, a venit cu o reacție cumpănită, cu efect devastator. -Monica Macovei a simțit pericolul legitimării externe a lui Antonescu și a contraatacat, de la Bruxelles. -Și ce dacă? Occidentalii sunt tipi pragmatici. Nici nu cad pe spate, orbiți de vraja unui discurs, nici nu merg până în pânzele albe pe mâna unei echipe aflate în retragere. Băsescu e la capăt de drum, iar Macovei nu reprezintă nimic, pe plan politic
Antonescu preia rolul lui Băsescu, plus tactica din CDR și Alianța DA by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/34950_a_36275]
-
nici un filosof al istoriei nu-l poate salva. Nu-ți trebuie cine știe ce fler să constați că factorul-timp curge în defavoarea Apusului, în fiecare deceniu statisticile arătînd un recul evident în comparație cu China, India sau țările sud-americane. Și dacă starea e cenușie, conștiința occidentalilor e pe măsură: o resemnare care taie dorința altor ipoteze de interpretare. Căci, dacă tot ne ducem în jos, lamentația ar fi disgrațioasă și, totodată, ar spori impresia de neputință. Despicarea firului în patru n-ar face decît să stîrnească
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
democrație, considerate de autor cele trei religii seculare de tip apusean. Dintre defecte: colonialism, sclavie, războaie mondiale. Astăzi acest tipar e supus alterării sub presiunea a doi factori: accelerarea istoriei și egalizarea oamenilor. Deznodămîntul e proasta părere de sine a occidentalilor, care seamănă cu niște ființe cărora le e jenă să se declare creștine, dar care în schimb sînt dispuse să suporte presiunea corectitudinii politice, de la care învață că diferența dintre rase nu există, cum nici diferența dintre bărbat și femeie
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
UE dau impresia de expediere urgentă a unei probleme prea încurcate pentru a fi tratată în scris. UE se rupe, nu se rupe, sau se împarte pe zone de dezvoltare diferită? Loteria viitorului va hotărî. Paradoxal, Boia dă două sfaturi occidentalilor: 1)să isprăvească cu moda de a-și turna cenușă în cap, făcîndu-se răspunzători pentru rele pe care nu le-au făcut; 2) regă- sirea marilor idealuri. „Singura șansă pentru Occident, dacă nu vrea să-și grăbească declinul și să
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
alături de liderii europeni reprezentativi, se deciseseră încă de acum un an cu privire la nominalizarea lui Traian Băsescu pentru o importantă funcție internațională, pe care urmau să i-o încredinteze președintelui român la sfârșitul mandatului său. Asta explică și poziția dură a occidentalilor față de încercarea de suspendare a lui Traian Băsescu anul trecut, lucru care încurcau planurile unei viitoare cariere a președintelui României. Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Belarus și
Traian Băsescu, în cărți pentru coordonarea Parteneriatului Estic. Chirieac: Această funcție nu-i acordă o superimunitate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36277_a_37602]
-
timpul lui Marc Aureliu, care în Descrierea Greciei i-a consacrat multe pagini Messinei. Cândva glorios, orașul a căzut în ruină după creștinare, fiind cucerit de vii și de plantații de măslini. În mijlocul sălbăticiei, un efort greu de imaginat pentru occidentali (francezii, spune Le Nouvel Observateur, sunt obișnuiți cu renovări de un an sau doi) a făcut posibilă întoarcerea culturii.
Redeschiderea Teatrului din Messina () [Corola-journal/Journalistic/3383_a_4708]
-
viitoarea romancieră de succes, Gabriela Adameșteanu; Ștefan Baciu din Seattle și apoi din Hawaii era interesat de a publica în Revista scriitorilor români, asemenea cu Theodor Cazaban de la Paris; apoi Nicolae Petru Comneanu, de la Florența, indignat (în 1955) de atitudinea occidentalilor față de soarta țărilor din est sau Aron Cotruș de la Madrid, interesat să publice în Italia, dar atent și la manifestările culturale ale românilor exilați; Alexis Macedonski, fiul poetului, care-i face o genealogie a familiei, important document de istorie literară
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
ei Svetlana Alexievici, 64 de ani, a publicat recent ultimul volum al unei epopei consacrate comunismului sovietic. Tot ce a rămas din promisiunile inițiale, în care astăzi își mai pun speranțe doar tinerii români de la Critic/ Atac și doi-trei marginali occidentali, este scheletul lui homo sovieticus, obiect de studiu pentru antropologii politici, cărora autoarea le oferă câteva indicii utile, bazate pe experiența proprie. Homo sovieticus, cum l-a botezat cu decenii în urmă Alexandr Zinoviev, fie el rus, bielorus, ucrainean ș.a.
Sfârșitul lui homo sovieticus () [Corola-journal/Journalistic/3172_a_4497]
-
A căpătat statut de zeu. A fost aclamat în fiecare țară și oraș prin care a trecut, umplând străzile și piețele cu adoratori, oprind circulația, din Germania până în România, din America până în Japonia, aidoma unui star rock al zilelor noastre. Occidentalii se înghesuiau în gări doar ca să îi atingă poala robei. Era întâmpinat regește, de oficiali de cel mai înalt rang, capete încoronate, jurnaliști, oameni de litere, cu salve de tun și fanfare. Presa lumii l-a primit peste tot cu
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
de două fenomene: triburile barbare ante portas și pierderea sentimentului sacrului, atîta doar că acum emigranții nu mai sînt la porțile Imperiului Roman, ci au pătruns peste tot în Occident, ștergîndui treptat matca culturală, în vreme ce slăbirea credinței îi preschimbă pe occidentali în victime sigure ale religiilor virulente. La capătul acestei degradări se află simbolul dezumanizării: mașina ca idol chemat a ne scăpa de servituți materiale, dar care ne înrobește pînă la a ne fura viața interioară. Rezultatul înrobirii e că omul
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
răspuns clar, chiar dacă romanele pe care le trece în revistă cu oarecare suficiență („roman ilizibil pentru noi” sau „lung roman plicticos”) au fost traduse din timp în Franța. Gura păcătosului adevăr grăiește: „roman ilizibil pentru noi”. Greu de citit pentru occidentali, nu doar romanele lui Ehrenburg sau Dudinț ev, dar realitatea comunistă însăși. Ieri, ca și azi.
Au prevăzut scriitorii dispariția URSS? () [Corola-journal/Journalistic/2975_a_4300]
-
litoralului românesc? În fine, cîți dintre noi n-au învățat la școală cam tot ce trebuie să știe despre Turcia? Și totuși, țara de pe două continente este mult mai mult decît o combinație de istorie refulată, comerț balcanic și turism. occidental. Mult mai mult decît un spațiu exotic, la intersecția dintre două civilizații. Trebuie să privești altfel... Sînt mai întîi, șocante, clădirile neterminate. Căsuțe finisate la parter, locuite, cu flori la ferestre, care întind spre soare mustățile de fier-beton ale ceea ce
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
sau munte, nici siluetele de fabrici și uzine, nici performanțele uneori uimitoare ale sportivilor. Și nici chiar - adăugăm referitor la strădaniile recente ale echipei MNAC - producțiile oricât de inspirate ale unor tineri artiști aflați la început de carieră. În mintea occidentalului care parcurge cu privirea atari mărturii de creativitate românească se înfiripă irepresibil întrebarea: "O.K., what else?" O cultură lipsită de elite, sau care le dosește se condamnă la a deveni corp străin în Europa. Pe la jumătatea veacului, aplaudaci din
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
he/she is more of a master of nature and less (or at all) of a being în intrinsic connection with nature, being part of the same fragile and complex ecosystem. For many centuries, especially after the rise of the occidental industrial civilizations, the human being knowingly perturbed the delicate balance of nature, în order to modify the natural environment în which he/she lived, according to the human requirements on industrial civilization, deforesting large forest surfaces, to make room for
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sensul cuvântului denunț, vehiculat de majoritatea lucrărilor/studiilor focalizate pe problematică feminismului (în genere). Dacă volumul de față cartografiază diversitatea și amploarea feminismului interbelic, meritul acestuia consista în a evidenția aderarea fără rezerve (și) a formulei românești la trend-ul occidental, accentuând un anumit tip de individualitate activă. Conștientă de datele și de regulile sistemului politic în care acționează, competența comunicațional, aceasta revendică (pe plan cultural - politic și mai puțin sexual - fiziologic), deopotrivă, o deplină egalitate și libertate, anticipând dreptul la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Sciences (2004), Associate Doctor (2008) at Moldova State University. She is a Researcher Coordinator at Academy of Sciences of Moldova, within Institute of Political and Legal Research. Is the author of the following monographs: Political PR management; Electoral Votes Chase; Occidental Trends, național specific (2014); Political PR and Crisis Communication în the Republic of Moldova (2009-2010), (2010). At present, she works aș a Prime Minister's Spokeswoman of the Republic of Moldova. Radu CARP is professor, Faculty of Political Science, University
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
permanentă supraveghere polițienească, la regimul de libertate apuseană dintre granițele fostei RFG. Iar ceea ce se întîmplă de acum încolo cu scriitorul rus ține mai curînd de ficțiunea literară decît de memorii: Soljenițîn începe să se poarte într-un mod cum occidentalii nu se așteptau, și asta pentru că nimeni nu bănuise că psihologia acestui rus invulnerabil și trist, silit să trăiască zi de zi într-o tensiune psihică uriașă, psihologia lui era cu totul alta decît cea a europenilor. Și astfel, ajuns
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
o viață întreagă visase să poată vorbi liber. Și tace cu atît mai încăpățînat cu cît simte că cei care ar trebui să-i înțeleagă cuvîntul au o cu totul altă gîndire decît a lui, și că, orice ar spune, occidentalii vor dori să audă numai ceea ce își doresc ei să audă. Soljenițîn simte că imaginea pe care occidentalii o au despre el este deja formată, iar orice abatere de la trăsăturile ei ar însemna o falsificare a portretului pe care și
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
cei care ar trebui să-i înțeleagă cuvîntul au o cu totul altă gîndire decît a lui, și că, orice ar spune, occidentalii vor dori să audă numai ceea ce își doresc ei să audă. Soljenițîn simte că imaginea pe care occidentalii o au despre el este deja formată, iar orice abatere de la trăsăturile ei ar însemna o falsificare a portretului pe care și l-au construit. Și treptat își dă seama că, în urma expulzării din Rusia, nu a reușit să facă
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]