9,574 matches
-
care concentrația de bioxid de carbon crește exponențial în anii următori, 'nu se știe cum vor reacționa avioanele' la masele de aer extrem de agitate. Nici opțiunea pentru transportul maritim nu va fi lipsită de riscuri, meteorologii prognozând valuri imense în oceane. Companiile de transport maritim urmează să facă față tot mai des unor valuri uriașe', dintre care unele de 40 de metri înălțime, în contextul în care cele de 20 de metri sunt considerate acum excepționale, afirmă Simon Wang. Nu este
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
să facă față tot mai des unor valuri uriașe', dintre care unele de 40 de metri înălțime, în contextul în care cele de 20 de metri sunt considerate acum excepționale, afirmă Simon Wang. Nu este decât începutul schimbării climatice, pentru că oceanele vor avea un impact mult mai mare, emanând mai multă căldură și mai mulți vapori", avertizează el. În contextul unui număr atât de mare de schimbări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că trebuie luate măsuri de urgență
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
mod decisiv ca imagine emblematică a mișcărilor democratice apărute din secolul XIX. Și aceasta pentru că, spune istoricul francez, războiul civil din Marea Britanie, încheiat printr-o Restaurație, nu a marcat o ruptură, ci o împăcare cu trecutul, iar coloniile engleze de peste ocean, în absența unui trecut de care să se rupă, și-au construit viitorul fără să privească înapoi. Ceea ce se pune în discuție în acest volum este atitudinea avută de istoricii francezi de-a lungul ultimelor două secole față de momentul 1789
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
că jocul spectaculos al apei veșnic reînnoite, tălăzuind în plan vertical, nu putea fi născocit decît în capitala Imperiului în care soarele nu apunea niciodată și că patima ținutului glorios al tuturor cuceririlor geografice, artistice, a fost și a rămas Oceanul... * După Ermitage, Tate Gallery, Uffizi (exceptînd Luvrul, ca arhitectură) muzeul național spaniol Prado în care mă pregătesc să intru întîia oară are pentru mine ceva - foarte curios! - bucureștean. Senzație pe care nu o poți încerca nicidecum la Sankt Petersburg, Londra
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
că, mai devreme sau mai tîrziu, într-un fel sau altul, se destramă (cu excepțiile de rigoare care, zice-se, întăresc regula)? În fapt întrebarea nu își are rostul de vreme ce avem în față un film american, iar realizatorii de dincolo de ocean, maeștri (uneori) în a spune o poveste cu cap și coadă, nu își pierd timpul cu asemenea detalii. Tocmai de aceea în Povestea noastră subiectul ales este tratat cu pragmatism, fără încercări de a despica firul în patru. Pelicula este
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă, într-un moment cînd era cu totul uitat la el acasă, un personaj care trezește interesul și intrìgă peste ocean, aproape un membru de drept al peisajului literar peruan. Dar desigur că un asemenea destin nu i-ar fi displăcut acestui personaj într-adevăr neobișnuit și iubitor de contrasensuri uriașe, și el este într-adevăr în spiritul - dacă pot folosi
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
la revoltă pe alți cosîngeni care nu au ezitat să-i arunce sudalma de trădător, întrucît se neagă, astfel, faptul că, de fapt, aromânii, cu un dialect distinct, sînt o componentă a poporului român. Există enclave de aromâni bogați dincolo de Ocean (SUA, Canada) ai căror reprezentanți au, de asemenea, reuniuni periodice, privind cu oarecare vrăjmășie spre altele asemenea. Cei de aici, din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
megleni (vorbind, aceștia din urmă, un dialect al lor, meglenoromâna). Ei sînt răspîndiți în Peninsula Balcanică, în Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia (adică fosta Iugoslavie) și unii, cum spuneam, în Dobrogea românească, sau în alte țări europene ori chiar dincolo de Ocean). Dl Carageani face bine că ne reamintește despre orașele vlahe de altădată, mai ales, de Moscopole (Voscopole) situat în Albania de astăzi, cu o populație apreciată, după mărturii de la 1800, la 40.000-60.000 locuitori, dl M. Peyfuss propunînd, relativ-recent
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
cu care era folosit cuvîntul writer (scriitor). Protejat încă de misterul romantic al talentului, dacă nu al geniului, mai degrabă decernat decît atribuit, în românește termenul "scriitor" e folosit parcimonios, chiar dacă nimeni nu-l poate feri de cleptomania veleitarilor. Peste ocean, aproape oricine e angajat pe o durată oarecare în actul fizic al scrisului se poate recomanda drept scriitor. Marile concernuri industriale angajează "scriitori" care compun o varietate de texte, de la broșuri cu instrucțiuni de folosire a unui aparat pînă la
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
să avertizez cititorul - dacă e necesar - că autoarea acestei cărți este o cunoscută teoreticiană feministă. Numele ei este prezent în cele mai importante antologii de feminism, Kolodny fiind totodată semnatara unor contribuții la critică și teorie literară bine primite peste ocean. În anul 1990, cînd a acceptat postul de decan al departamentului de științe umaniste al universității din Arizona, Kolodny nutrea, după propria ei mărturisire (parțial cel puțin), două mari ambiții: aceea de a marca un nou teritoriu (dacă nu mă
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
românesc. Agitația (verbală) din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut monografia lui Mircea Cărtărescu, considerată de unii o "ficțiune critică". Ion Simuț reexaminează întreaga dispută, recuperând monografia bucată cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de expert incoruptibil, Ion Simuț corectează prejudecățile sau iluziile care există în legătură cu Miron Radu Paraschivescu (prezentat ca un "disident... de sertar"), cu Panait Istrati ("Nu trebuie să
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
Andreea Deciu Jason D. Hill nu este un scriitor de marcă, deși a publicat deja cîteva cărți care nu au trecut neobservate peste ocean. Sosit la vîrsta de 20 de ani pe continentul nord-american, ca emigrant jamaican, Hill a descoperit încă din tinerețe lumea ca spațiu al aparențelor, mai cu seamă al celor înșelătoare. Negru conform definiției oficiale a termenului (datorită extracției rasiale a
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
meserie care se sparge în zidire de viu și de morți". Bășcălia balcanică și umorul negru, duritatea și tragismul cuvintelor se traduc în imagini ale prozaismului și banalității alienante, imagini ce amintesc de Ezra Pound și de alte influențe de peste ocean. Cu o mai profundă și mai clară raportare a sinelui la universul de kitsch postmodern al zilei de astăzi, Traian Coșovei scrie în metaforele deriziunii despre temele mari ale morții și alienării, punându-le punct: "E și viața asta un
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
meșteșugar: "Acum cînd anotimpul acesta neașteptat de frumos vine pe furiș ca o fetișcană ce nu a cunoscut niciodată străzile orașului cu firmele lor ultramoderne cînd benzina poartă ciuboțele roșii iar toxicomania tinde să devină război mondial cînd undeva în mijlocul oceanului un disperat lansează semnale esoes pe care nu le mai interceptează nimeni din cauza bruiajului altora cu rentabilitate mai imediată cînd bomba cu neutroni face pipi de emoție înainte de a intra în scenă iar moartea în lift și trandafirii de plastic
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
fără riscul unei simplificări în pragul falsificării. Volume precum cel tradus de Hassan Melehy își vor găsi însă întotdeauna un public bucuros să le citească, tocmai pentru că promit scurtături miraculoase în hățișul des și deseori dezorientant al gîndirii contemporane. Peste Ocean, în plus, asemenea cărți au succes garantat datorită exotismului lor: Dosse oferă o mini-istorie (și o sociologie, ceea ce e cu atît mai apetisant) a coteriilor intelectuale din Franța, tărîmul spiritual de care Noua Lume nu încetează să se minuneze și
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
în Statele Unite, membru al Academiei Americane pentru Arte și Științe și al Institutului Național de Medicină, autorul Greșelii lui Descartes aparține, sau mai precis reprezintă strălucit o nouă școală de gîndire aflată la momentul de față în plină glorie peste ocean: cea a studiilor cognitive. Ambițiile intelectuale, și pe măsură energiile mobilizate, sînt impresionante: o re-cartografiere a făpturii umane, cu toate problemele filozofice și psihologice pe care le-a ridicat unor generații la rîndul de gînditori, din perspectiva neurologiei, în principal
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
Andreea Deciu Zilele de glorie ale postmodernismului par să fi apus aproape de tot. În ciuda reputației de care se bucură Jacques Derrida în Europa și peste ocean, de pildă, ori de succesele Juliei Kristeva în coteriile feministe și psihanaliste, o certă neglijență metodologică, poticneli de judecată și toleranță față de amatorism ori chiar impostură intelectuală care din păcate caracterizează orientarea numită în disciplinele umaniste generic "postmodernism" sînt vicii
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
mele, în același apartament, ca un castravecior în oțetul lui") preferă, în călătorie, revistele. Explicația e simplă: iuțeala deplasării moderne îți dă sentimentul provizoriului; abia te-ai îmbarcat, și ai și ajuns la destinație; cele cîteva ore necesare ca să traversezi oceanul nu reprezintă, psihologic, o durată consistentă, deoarece ai mereu în minte ideea că parcurgi miile de kilometri mai repede decît sunetul. în definitiv, pleci din București după prînz și ajungi la New York seara. Schimbarea de fus orar face și mai
Cărți și călătorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17135_a_18460]
-
trei kilometri, un arc de oțel sclipind în bătaia soarelui și denumit Poarta de Aur, Golden Gate. El leagă cele două capete ale strîmtorii în care se află portul imens în stare să adăpostească toate flotele lumii, - deschiderea spre nemărginirea oceanului Pacific... Peste Poarta de aur se poate ajunge pe țărmul celălalt pe care se află o adevărată grădină botanică în aer liber cu arbori sequoia exotici, unii avînd circumferința de peste 20 de metri. Am îmbrățișat un astfel de exemplar; adică
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
aflate la distanțe inimaginabile și pe niveluri de dezvoltare și evoluție nu numai diferite dar și contradictorii. Dar EU făcând parte intrinsecă din acest concert universal al cunoașterii și al perfecționării continue reprezentam o verigă utilă și necesară între acest ocean uriaș, nețărmuit, infinit de cunoaștere și cei din jurul meu cărora le voi transmite fiecăruia după nivelul de înțelegere cunoștințe benefice și folositoare. Nu suntem singuri și parabola întâmplării de mai sus poate demonstra posibilitatea și accesibilitatea contactelor interdimensionale pornind pentru
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
dorită acum nu e cu materialitatea, ci, prin mijlocirea acesteia, cu spiritul universal, căci tendința deschiderii eului depășește entitățile empirice, devenind elan mistic: "să nu mai vezi nuanțele/ să intri în Marele Tot/ omogen/ să înoți într-una// spre largul oceanului/ spre locul unde/ și cerul este ocean" (Marele Tot). Misticismul înseamnă însă lepădarea de natură, despuierea de tot ce intră în domeniul materialității. În cele din urmă, plinul urmărit de poetă se relevă a fi unul curat spiritual, de bucuroasă
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
prin mijlocirea acesteia, cu spiritul universal, căci tendința deschiderii eului depășește entitățile empirice, devenind elan mistic: "să nu mai vezi nuanțele/ să intri în Marele Tot/ omogen/ să înoți într-una// spre largul oceanului/ spre locul unde/ și cerul este ocean" (Marele Tot). Misticismul înseamnă însă lepădarea de natură, despuierea de tot ce intră în domeniul materialității. În cele din urmă, plinul urmărit de poetă se relevă a fi unul curat spiritual, de bucuroasă jertfire a concretului natural, de perfecționare întru
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
i se alătură, vor împiedica masacrul în secunda premergătoare exploziei, anihilând marcatorul ce clipocește roșu, sinistru. Scenariul suportă nu tocmai o infinitate de variante: există una încă neabordată de cineaști, în care avionul, racheta criminală nu se face țăndări deasupra oceanului, ci lovește chiar ținta, ducând la capăt planul infam, fără ca vizuina ticăloșilor să fie spulberată. Filmul de pe micul ecran înfățișa anume această cea mai fioroasă variantă, scenele de teroare, e mare întindere și cu mii de figuranți, zbucnind prin fum
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
Lisabona. Mergând pe urmele tatălui său, a avut și preocupări literare: a colaborat la revistele militare și marinărești (Marea noastră, care continua România maritimă și fluvială), iar experiența de viață de la Lisabona a transpus-o într-un roman: Răscruci la Ocean, rămas în manuscris, pe care mi l-a oferit spre tipărire în anul 1961, când eram redactor la Editura pentru Literatură (din 1970 devenită Editura Minerva). Cu toate că am obținut de la profesorul universitar și cunoscutul critic literar Edgar Papu (prieten și
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
stabilit în Norvegia, și Alvaro Botez, stabilit la Paris. Acești nepoți ai scriitorului au revenit adesea în țară după 1989. Cu Alexandru Botez am vorbit la telefon. I-am propus tipărirea romanului inedit al tatălui său, Călin Botez - Răscruci la Ocean. Vitregia timpului a făcut ca doi dintre copiii lui Eugeniu Botez: Stroe și Ada, să-și părăsească patria după războiul care s-a încheiat în 1945, iar nepoții, fiii lui Călin Botez: Alexandru și Alvaro, să plece și ei pe
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]