1,143 matches
-
litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a magmelor de acest tip este bazică - alcalină . 1. 3 RIFT, rifturi, s.n. (Geol.) -ir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor.fisură în sol făcută de un râu. - Din fr., engl. rift.) Caracteristicele principale ale magmelor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Litosfera se află în stare solidă . Scoarța terestră sau litosfera (grec. lithos = piatră) este stratul cel mai exterior al pământului, fiind un strat rigid ce înconjoară mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are o grosime mică de 5 - 10 km (în comparație cu celelalte straturi terestre) fiind constituită din plăci uriașe rigide, care plutesc și alunecă încet pe Asthenosferă (strat fluid). În zona cu crăpături sau
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Scoarța terestră sau litosfera (grec. lithos = piatră) este stratul cel mai exterior al pământului, fiind un strat rigid ce înconjoară mantaua; ea este alcătuită din două părți mai importante , foarte diferite între ele: scoarța oceanică și scoarța continentală. 1. Scoarța oceanică sau marină are o grosime mică de 5 - 10 km (în comparație cu celelalte straturi terestre) fiind constituită din plăci uriașe rigide, care plutesc și alunecă încet pe Asthenosferă (strat fluid). În zona cu crăpături sau la limita dintre două asemenea plăci
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
manta unde în prezența temperaturilor ridicate se retopesc . Prin aceste procese se explică faptul că nicăieri pe pământ nu s-au găsit roci ce au depășit vârsta de 200 milioane de ani. 39 2.Scoarța continentală este constituită asemenea scoarței oceanice, din blocuri separate numite continente și aceste plăci plutesc pe suprafața Asthenosferei. Locurile unde se înalță masivuri mari muntoase sunt scufundate prin greutatea proprie mai adânc (Izostazie o teorie în geologie de compensare a greutățiiă. O studiere detaliată arată că
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
andezitică , dar poate fi și granitică . 2. zonele de rift în care generarea magmelor și ascensiunea lor se face prin decompresarea care are loc în litosferă , ca urmare a formării riftului 3 . Natura fundamentală a magmelor e bazaltică. În zonele oceanice magma bazaltică este bazică mai acidă, iar în rifturile intracontinentale eate alcalină, de natură potasică.(fig.8.) 3. zonele fierbinți ( hot spot) se găsesc în anumite sectoare din interiorul plăcilor litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
a magmelor e bazaltică. În zonele oceanice magma bazaltică este bazică mai acidă, iar în rifturile intracontinentale eate alcalină, de natură potasică.(fig.8.) 3. zonele fierbinți ( hot spot) se găsesc în anumite sectoare din interiorul plăcilor litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
găsesc în anumite sectoare din interiorul plăcilor litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a magmelor de acest tip este bazică - alcalină . 1. 3 RIFT, rifturi, s.n. (Geol.) -ir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor. - fisură în sol făcută de un râu. - Din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
litosferice continentale și oceanice unde se formează mari mase de magmă , datorită unor curenți de convecție din manta .( fig.9) Magma urcă spre suprafață și produce boltirea sau străpungerea litosferei. În cazul litosferei oceanice fenomenul se numește “ vulcanism de insulă oceanică “ . Natura fundamentală a magmelor de acest tip este bazică - alcalină . 1. 3 RIFT, rifturi, s.n. (Geol.) -ir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor. - fisură în sol făcută de un râu. - Din fr., engl. rift.) Caracteristicele principale ale magmelor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
5.Diversitatea spațială a geosistemului / 34 2.5.1.Unități geosistemice ale zonei calde / 35 2.5.2.Unități geosistemice ale zonei temperate / 37 2.5.3.Unități geosistemice ale zonei reci / 39 2.5.4. Unități geosistemice ale mediului oceanic / 40 2.5.5.Aplicații comparative / 41 3.Protecția și conservarea geosistemului / 43 3.1.Protecția geosistemului protecția funcționalității sale / 43 3.1.1.Protecția funcționalității / 45 3.1.2.Domenii concrete de protecție / 46 3.2.Conservarea geosistemului / 49
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă între ele, în primul rând, prin capacitatea de absorbție, înmagazinare și radiere calorică. b) La nivelul regional al organizării sistemice funcționalitatea este marcată prin capacitatea de polarizare a unor componente și interacțiuni ca
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
această parte, glaciația cuaternară s-a manifestat puternic, creând forme de relief specific ca: văi și circuri glaciare, creste, morene ș.a.. Alpii exercită prin poziția lor o influență majoră asupra circulației atmosferice, impunând o barieră în calea maselor de aer oceanic. Astfel, versanții orientați spre vest și nord-vest aflați în calea acestor mase de aer sunt bine umeziți, fiind afectați de precipitații masive. Versanții opuși sunt însoriți, mai uscați, supuși unor fenomene de foehn. Altitudinea impune o etajare a cuverturii vegetale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ansamblu, structura și funcționalitatea sistemului abiotic s-au manifestat nu numai printr-o mare varietate a elementelor componente ci și prin amploarea unor funcții specifice: marile fluxuri materiale și energetice de natură magmatică și seismică, mișcările de amploare ale apei oceanice, dinamica generală a aerului etc. În sens sistemic, într-un interval foarte lung, până la sfârșitul Precambrianului, geosistemul a fost o structură mult mai simplă. Nu conținea viață. 2.4.2.Apariția vieții Apariția și evoluția formelor de viață au modificat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
peisaj asupra căruia acționează permanent cel mai aspru dintre climatele terestre. Cu excepția unor sectoare periferice ale Groenlandei și a stațiunilor de cercetare științifică din Antarctica și din unele insule, aceste arii sunt nelocuite. 2.5.4. Unități geosistemice ale domeniului oceanic Total diferite de unitățile locale și regionale anterioare, o serie de structuri funcționale ale geosistemului, fără a se sustrage total zonalității sistemice prezentate, se situează însă în domeniul oceanic. Insule, grupate uneori în arhipelaguri, sunt răspândite la diferite latitudini, înscriindu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aceste arii sunt nelocuite. 2.5.4. Unități geosistemice ale domeniului oceanic Total diferite de unitățile locale și regionale anterioare, o serie de structuri funcționale ale geosistemului, fără a se sustrage total zonalității sistemice prezentate, se situează însă în domeniul oceanic. Insule, grupate uneori în arhipelaguri, sunt răspândite la diferite latitudini, înscriindu-se în condiții climatice și având forme de relief diferite. În felul acesta, o mare varietate de structuri incluzând uneori elemente biotice foarte valoroase ca, spre exemplu, unele specii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
adaptați și au eliminat treptat speciile autohtone. Cele mai vulnerabile habitate la invazia speciilor străine sunt insulele și habitatele acvatice (lacuri, cursuri de apă, ecosisteme marine). Comunitățile de organisme acvatice din râuri și fluvii sunt similare cu cele din insulele oceanice, fiind izolate de mediul nefavorabil lor (mediul terestru) și foarte vulnerabile la impactul produs de speciile exotice. La nivel planetar, în lacuri, estuare și mări au fost introduse peste 120 de specii de pești, în scopul utilizării complete a hranei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
al oceanului. Se recoltează numai anumite specii care sunt apreciate de consumatori și care beneficiază de o industrie de prelucrare. Pescuitul intensiv în spații marine definite conduce la un exces ce are ca rezultat secătuirea resurselor existente. 60% din peștele oceanic pescuit a atins sau aproximează nivelul de declin al capturilor. După ce populația adultă este epuizată, pescuitul se extinde asupra tineretului, ducând la scăderea numărului de indivizi ai acestor specii (de ex., sardelele din Oceanul Pacific, merlanul din Oceanul Atlantic, heringul din Marea Nordului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii (0,1%) au dispărut după anul 1600. Arealul păstrăvului american (Onchorhynchus apache) s-a redus datorită hibridizării cu păstrăvul curcubeu introdus de om, noua populație intrând în competiție cu cele originale (Dowling și Childs, 1992). Supraexploatarea rezervei de pește oceanic amenință în prezent multe specii valoroase de pești precum: sardina de Pacific (Sardinops coerulea), hamsia peruană (Engraulis ringens), hamsia de California (Engraulis mordax) etc. Din totalul de 3.000 de specii de amfibieni cunoscute, 59 de specii (2%) sunt amenințate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
împrumută, sau mai bine zis, își însușesc, în exprimările lor, cuvântul măreț. Recompensa oferită de Trump echipei învingătoare ne aduce o altă reprezentare concretă a noțiunii de măreț: o cină la bordul vasului Regina Maria II, cel mai mare vas oceanic din lume. E mai înalt decât Statuia Libertății și mai lung decât patru terenuri de fotbal. E o frumusețe. Pragmatica și programarea neuro-lingvistică consideră cuvintele ca fiind instrumente ce acționează asupra minții și a sufletului oamenilor. Ele nu mai sunt
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Ergativitate morfologică. Sintaxă de tip acuzativ. A și S impun acordul verbului, dar O, nu. Obiectul postpozițiilor și ambele obiecte din construcțiile cu dublu obiect sunt în absolutiv. ESCHIMOSĂ − Vezi INUIT. EUSKARA − Vezi BASCĂ. FIJIANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică. FUTUNIANĂ DE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care nu poate fi controlată sau la o stare. Fiecare verb are o configurație prestabilită: Sa sau So. MANDARA Limbă afro-asiatică din ramura ciadiană, vorbită în Camerun și în Nigeria. 58 000 de vorbitori. MAORI Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Zeelandă. 165 000 de vorbitori. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MARATHI Limbă indo-europeană vorbită în sud-vestul Indiei. 90 de milioane de vorbitori (a patra limbă din India și a cincisprezecea din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal, sunt nominale. MINGRELIAN Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă din familia KARTVELIAN. MONDÉ Familie de limbi braziliene. Vezi GAVIĂO, SURUÍ. MOTU Limbă austroneziană, familia oceanică, vorbită în Papua Noua Guinee. Morfologie ergativă. Distincție puternică perfectiv/imperfectiv. Marcarea tripartită caracterizează un număr mic de nominale, pe cele aflate la mijlocul ierarhiei nominale. Particula care marchează cazul ergativ poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. MUKHAD (MIKHANIDY
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica verbului. Ilustrează trecerea aproape completă de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. PONAPEANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 15 000 de vorbitori. PUINAVEAN − Vezi MAKU. PUNJABI Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în regiunea istorică Punjab, aflată la granița dintre India și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
serii de prefixe prin care se realizează acordul verbal, o serie pentru A și O și alta, pentru S. Pentru un verb tranzitiv, prefixul ergativ precedă imediat verbul, iar prefixul absolutiv precedă prefixul ergativ. SAMOANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Vorbită în Samoa, Noua Zeelandă, SUA. 370 000 de vorbitori. Limbă VSO, cu prepoziții. Partiție morfologică: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Într-o propoziție tranzitivă, A este marcat cu prepoziția ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se face cu nominalul în ergativ, dar, în anumite condiții morfologice, și cu alte nominale. TIRIYÓ (TRIO) Limbă din familia CARIB(AN), vorbită în câteva state de la granița dintre Brazilia și Suriname. 2 000 de vorbitori. TONGANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Limbă vorbită în arhipelagul Tonga (Pacificul de Sud). 100 000 de vorbitori. Trei registre, între care diferențele sunt mai ales lexicale, după cum adresarea se face către rege, către nobili (aproximativ 30) sau e vorba de limba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Complements of Unaccusatives and the Argument Structure of Motion Verbs", Working Papers, Lund University, 47, p. 107-121. Holmer, Arthur, 2001, "The Ergativity Parameter", Working Papers, Lund University, 48, p. 101-113. Hsiu-Chuan Liao, 2002, "The Interpretation of tu in Kavalan Ergativity", Oceanic Linguistics, 41, 1, p. 140−158. Institutiones linguae Valachicae. Prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină, 2001, Ediție critică de Gheorghe Chivu; Revizia și traducerea textului latin de Lucia Vald, București, Editura Academiei Române. Iordan, Iorgu, 1973, " Note sur
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]