KorAP: Find »[drukola/base=octavă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...41 >

1,010 matches

Corola-website/Law/124835_a_126164

mijloacelor de măsurare în impulsuri a nivelului presiunii sonore 7.15.04 155. 7-04-82 Verificarea metrologică a dozimetrelor de zgomot 7.25.01 156. 7-05-90 Verificarea metrologică a microfoanelor 7.15.03 157. 7-07-82 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava 7.03.02.1 158. 7-09-90 Verificarea metrologică a seturilor de filtre de treime de octava 7.03.02.2 159. 7-10-83 Verificarea metrologică a analizoarelor de frecventa de tip cu procentaj de banda constant 7.02.01.1 160

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
a dozimetrelor de zgomot 7.25.01 156. 7-05-90 Verificarea metrologică a microfoanelor 7.15.03 157. 7-07-82 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava 7.03.02.1 158. 7-09-90 Verificarea metrologică a seturilor de filtre de treime de octava 7.03.02.2 159. 7-10-83 Verificarea metrologică a analizoarelor de frecventa de tip cu procentaj de banda constant 7.02.01.1 160. 7-12-83 Etalonarea în presiune prin metoda reciprocității (simplificata) a microfoanelor condensator de 1 inch 7.15

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
Etalonarea microfoanelor condensator de 1 inch în presiune, prin metoda reciprocității simplificate 7.15.03 163. 7-17-86 Verificarea metrologică a analizoarelor heterodina 7.02.01.2 164. 7-18-87 Verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare a nivelului presiunii sonore cu analizor octava 7.15.04 165. 7-20-88 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava și treime de octava cu afișare digitală 7.03.02 166. 7-21-88 Verificarea metrologică a analizoarelor spectrale în octava și treime de octava 7.03.01 8. Chimie

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
7.15.03 163. 7-17-86 Verificarea metrologică a analizoarelor heterodina 7.02.01.2 164. 7-18-87 Verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare a nivelului presiunii sonore cu analizor octava 7.15.04 165. 7-20-88 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava și treime de octava cu afișare digitală 7.03.02 166. 7-21-88 Verificarea metrologică a analizoarelor spectrale în octava și treime de octava 7.03.01 8. Chimie fizica, materie și fizica moleculara 167. 8-02-86 Verificarea metrologică a viscozimetrelor de

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
7-17-86 Verificarea metrologică a analizoarelor heterodina 7.02.01.2 164. 7-18-87 Verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare a nivelului presiunii sonore cu analizor octava 7.15.04 165. 7-20-88 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava și treime de octava cu afișare digitală 7.03.02 166. 7-21-88 Verificarea metrologică a analizoarelor spectrale în octava și treime de octava 7.03.01 8. Chimie fizica, materie și fizica moleculara 167. 8-02-86 Verificarea metrologică a viscozimetrelor de sticla cu tub capilar

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
mijloacelor de măsurare a nivelului presiunii sonore cu analizor octava 7.15.04 165. 7-20-88 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava și treime de octava cu afișare digitală 7.03.02 166. 7-21-88 Verificarea metrologică a analizoarelor spectrale în octava și treime de octava 7.03.01 8. Chimie fizica, materie și fizica moleculara 167. 8-02-86 Verificarea metrologică a viscozimetrelor de sticla cu tub capilar 8.10.02 168. 8-02a-86 Verificarea metrologică a viscozimetrelor cu bila cazatoare în tub înclinat

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
nivelului presiunii sonore cu analizor octava 7.15.04 165. 7-20-88 Verificarea metrologică a seturilor de filtre octava și treime de octava cu afișare digitală 7.03.02 166. 7-21-88 Verificarea metrologică a analizoarelor spectrale în octava și treime de octava 7.03.01 8. Chimie fizica, materie și fizica moleculara 167. 8-02-86 Verificarea metrologică a viscozimetrelor de sticla cu tub capilar 8.10.02 168. 8-02a-86 Verificarea metrologică a viscozimetrelor cu bila cazatoare în tub înclinat (tip Hoppler) 8.11

ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124835_a_126164]
Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494

jumătate, de la Soare la Marte un ton, de la Marte la Jupiter o jumătate de ton, de la Jupiter la Saturn o jumătate de ton și de la Saturn la stelele fixe o jumătate de ton, suma fiind de șase tonuri întregi ale octavei. Muzica lui Pitagora era unul dintre obictele subordonate științei divine a matematicii iar armoniile sale erau înregistrate cu precizie cu ajutorul proporțiilor matematice. Aceasta reprezenta armonia siderală pe care și caldeenii o apreciau ilustrând mișcarea astrelor pe cer. "Toate sferele pe

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
existența. La fel, auzul nu percepe undele sonore care depășesc o anumită frecvență vibratorie. În funcție de caz, poate să fie vorba foarte bine de infrasunete, adică sunete a căror frecvență vibratorie este extrem de joasă precum și de ultrasunete, care aparțin din contra, octavelor extrem de înalte ale Claviaturii universale a vibrațiilor cosmice. Ceea ce se aplică văzului și auzului este valabil și pentru gust și miros, căci există alimente care nu produc nici o savoare și arome care nu se traduc prin nici un miros precis. Cât

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
care, pentru cel puțin aceste trei cauze fundamentale, vibrațiile ce dau naștere vederii nu produc nici un efect asupra conștienței obiective. Același proces poate fi aplicat auzului, pipăitului, gustului și mirosului, deoarece în toate aceste cazuri există recepția, transmisia și interpretarea octavelor vibratorii. Le putem numi octave deoarece, în conformitate cu claviatura universală a Spiritului pe care am prezentat-o în cadrul primelor treceri ale tale, cititorule, în spirala din clopot, în Templul virtual pe care doresc să-l creez pentru tine, vibrațiile perceptibile de către

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
trei cauze fundamentale, vibrațiile ce dau naștere vederii nu produc nici un efect asupra conștienței obiective. Același proces poate fi aplicat auzului, pipăitului, gustului și mirosului, deoarece în toate aceste cazuri există recepția, transmisia și interpretarea octavelor vibratorii. Le putem numi octave deoarece, în conformitate cu claviatura universală a Spiritului pe care am prezentat-o în cadrul primelor treceri ale tale, cititorule, în spirala din clopot, în Templul virtual pe care doresc să-l creez pentru tine, vibrațiile perceptibile de către cele cinci simțuri corespund unor

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
am prezentat-o în cadrul primelor treceri ale tale, cititorule, în spirala din clopot, în Templul virtual pe care doresc să-l creez pentru tine, vibrațiile perceptibile de către cele cinci simțuri corespund unor frecvențe vibratorii diferite. De exemplu simțul tactil acoperă octavele dintre două și șaisprezece oscilații pe secundă, în timp ce vederea poate fi sensibilă la frecvențe corespunzând la milioane de oscilații pe secundă. Chiar și numai pentru acest motiv ochiul este un organ atât de complex și, în același timp, atât de

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
jumătate, de la Soare la Marte un ton, de la Marte la Jupiter o jumătate de ton, de la Jupiter la Saturn o jumătate de ton și de la Saturn la stelele fixe o jumătate de ton, suma fiind de șase tonuri întregi ale octavei. Muzica lui Pitagora era unul dintre obictele subordonate științei divine a matematicii iar armoniile sale erau înregistrate cu precizie cu ajutorul proporțiilor matematice. Aceasta reprezenta armonia siderală pe care și caldeenii o apreciau ilustrând mișcarea astrelor pe cer. Toate sferele pe

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
central intra în adormire și funcțiile sistemului nervos vegetativ erau canalizate către perceperea sufletului el însuși. Când se stabilește un contact perfect cu planurile superioare ale Cosmicului, întreaga noastră ființă vibrează la o frecvență ce se integrează, în totalitate, în octavele manifestărilor spirituale, armonia muzicii sferelor. Eram în acel moment mai mult suflet ce animă un corp, decât corp animat de un suflet. Deci ne simțeam eliberați de limitările noastre terestre și realizam conexiuni de taină la nivelul Realității divine. Poetul

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Corola-website/Law/129820_a_131149

mică de 75 metri. c) Intensitatea semnalului și bătaia sonoră ... Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie să asigure în direcția intensității sale maximale, la o distanță de 1 metru și cel puțin în bandă de o treime de octava situată în gamă frecvențelor 180 pînă la 700 Hz, (+1%), la un nivel de presiune acustică cel putin egal cu valoarea corespunzătoare din tabloul următor: Bătaia sonoră a fost indicată în acest tablou cu titlu de informare. Ea corespunde aproximativ

REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/129820_a_131149]
care un fluier poate fi auzit pe axul sau înainte, cu o probabilitate de 90 la sută în aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu (adică 68 dB în bandă octavei centrate pe frecvența 250 Hz și la 63 dB în bandă octavei centrate pe 500 Hz). În practică, distanța la care un fluier poate fi auzit este foarte variabilă și depinde mult de condițiile meteorologice. Valorile arătate pot fi considerate

REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/129820_a_131149]
probabilitate de 90 la sută în aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu (adică 68 dB în bandă octavei centrate pe frecvența 250 Hz și la 63 dB în bandă octavei centrate pe 500 Hz). În practică, distanța la care un fluier poate fi auzit este foarte variabilă și depinde mult de condițiile meteorologice. Valorile arătate pot fi considerate caracteristice, dar în caz de vant puternic sau cînd nivelul zgomotului la

REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/129820_a_131149]
de 10 B față de nivelul presiunii acustice pe axa, astfel încît bătaia în orice direcție să fie egală cu cel puțin jumătate din bătaia pe axa. Nivelul de presiune acustică trebuie să fie măsurat în bandă de o treime de octava care produce bătaia sonoră. e) Amplasarea fluierelor ... Atunci cînd un fluier direcțional este folosit că fluier unic la bordul unei nave, el trebuie să fie instalat astfel încît să producă intensitatea să maximă către înaintea navei. Fluierele trebuie așezate cat

REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/129820_a_131149]
Corola-website/Law/134193_a_135522

buc. 24 136. I136 Pedala dublă pentru toba 1 buc. 143 137. I137 Pedala toba mare, jazz 1 buc. 69 138. I138 Pian clasic 1 buc. 15.000 139. I139 Pian electronic 1 buc. 3.000 140. I140 Pianina, 6 octave 1 buc. 100 141. I141 Pianina, 7 1/4 octave 1 buc. 300 142. I142 Piele pentru toba mică 1 buc. 4 143. I143 Piele pentru toba mare 1 buc. 13 144. I144 Saxofon alto sau sopran 1 buc. 346

ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/134193_a_135522]
143 137. I137 Pedala toba mare, jazz 1 buc. 69 138. I138 Pian clasic 1 buc. 15.000 139. I139 Pian electronic 1 buc. 3.000 140. I140 Pianina, 6 octave 1 buc. 100 141. I141 Pianina, 7 1/4 octave 1 buc. 300 142. I142 Piele pentru toba mică 1 buc. 4 143. I143 Piele pentru toba mare 1 buc. 13 144. I144 Saxofon alto sau sopran 1 buc. 346 145. I145 Saxofon bariton 1 buc. 216 146. I146 Sacâz

ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/134193_a_135522]
Corola-website/Law/141086_a_142415

la sfarsitul clasei a X-a. Pentru această secție pot opta elevi de la liceele de muzică, secția teoretică sau instrumentala. SECȚIA TEORETICĂ Proba I a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octava, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi

ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/141086_a_142415]
minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octava perfectă, cu maximum patru durăte de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopa, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). ... Probele a) și b) se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire

ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/141086_a_142415]
rotunjire, din notele acordate separat. Proba a II-a Dicteu melodic de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum, o octava perfectă, cu maximum patru durăte de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopa, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) La un instrument studiat

ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/141086_a_142415]
Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367

pagini obținute prin împăturirea colii: * In plano (atlas), coala neîndoită * In folio (o singură îndoitură ale colii, 2 file/în 4 pag).....40 cm * In quatro 4 (2 îndoituri ale colii, 4 file/în 8 pag)............26 cm 81 * In octavo 8 (3 îndoituri ale colii, 8 file/în 16 pag)..........20 cm * In decimo sexton 16 (4 îndoituri ale colii, 16 file/în 32 pag)................................................. .......................... ...............13 cm * In trigesimo secondo 32 (5 îndoituri, 32 file /în 64 pag)................................................. .......................... ..............10 cm

Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta (2010) [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale unei octave. Cu toate evoluțiile tehnologice, există încă limite în transmiterea înălțimii și a timbrului, ceea ce duce la dificultăți mai mari în discriminarea notelor muzicale și a melodiei decât în discriminarea cuvintelor și frazelor. Noile strategii de codificare dezvoltate cu noile forme

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]