582 matches
-
20 p.) 295 122 417 13 2 15 432 NL.~1750-66 (20 p.) 281 187 468 7 1 8 476 TOTAL 1959 897 2856 199 69 268 3124 Tabelul 5 - Gramatica V-la-I vs gramatica V-la-C (V2) în procente Sec. Text Ocurențe Procente V-la-I V-la-C TOTAL V-la-I și V-la-C (100%) V-la-I V-la-C Sec. 16 CCat.1560 30 4 34 88.24% 11.76% CPrav.1560-2 139 6 145 95.86% 4.14% FT.1571-5 49 10 59 83.05% 16.95% DÎ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. Fontana 1993:163-165 pentru definirea termenului recomplementare, care circulă și sub denumirea dublarea complementizatorului) este atestată din româna veche (i) și păstrată în româna modernă. Aceste structuri nu reprezintă dislocări de tipul celor discutate în această secțiune; cele două ocurențe ale complementizatorului să marchează lexicalizarea ambelor poziții de complementizator (FORCE 0 și FIN0), la fel ca în structura (ca... să); astfel, constituenții plasați între cele două lexicalizări ale complementizatorului să ocupă o poziție în periferia stângă propozițională (periferia CP). V.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne (în ocurență, Parisul) interferează insolit cu „oaze” naturale, descoperite cu încântare în miezul agitației urbane sau reactualizate de depozitul mereu viu al memoriei locurilor natale. Notația „reportericească” coabitează cu jocurile libere ale fanteziei ce justifică din plin atributul lovinescian de „miliardar de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus, iar alții covarianță (fără legătură cauzală), în sensul de complementaritate și ocurență simultană a celor două procese, dar în contexte spațiale diferite. Certe rămân însă simultaneitatea și direcțiile lor opuse. În această privință, fenomenul desfășurării simultane a celor două procese în peisajul global a fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intermediară, transformaționaliștii consideră că, deși îndelungat din punct de vedere istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat într-o etapă fără precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
iasă din salonul unde se simte secure, să contenească ambivalența dintre un cosmopolit radical care beștelește cultura înghețată a înălțimilor artificiale și elitistul care face reverențe conservatorismului tradiționalist; să fie el însuși, cu scăderi (fraza de mai sus cuprinde trei ocurențe ale semnului de punctuație "două puncte"), cu adevăratele afinități afișate (Roland Barthes în primul rînd, autorul Mitologiilor, sau Beckett, autorul "ultimei literaturi") și cu strălucirea ratării care pîlpîie cînd și cînd, ca luminița de la capătul tunelului, o ratare care face
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
din București care au un anumit nume de familie, sau care au un anumit prim prenume (din păcate, am constatat că în cazul mai multor prenume, celelalte nu sunt luate în considerație). Sistemul nu folosește semnele diacritice și nu indică ocurențele numelui, ci ale secvenței: deci, la cererea de "căutare: Dan" va răspunde și cu Dana, Daniel, Dănuț etc. Instrumentul poate fi deci folosit în măsura în care i se cunosc posibilitățile și limitele. Cele ce urmează sînt doar niște sugestii în acest sens
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
de ori (cifra include și numele cu sufix, deci cu o secvență grafică în plus, dar acestea sînt foarte puține: 22 Gheorghescu, 15 Gheorghevici etc.); comparat cu numele de familie considerate cele mai tipice în spațiul românesc, Popescu (cu 8122 ocurențe) și Ionescu (cu 7175), Gheorghe nu stă prea rău, mai ales dacă ținem cont că este întîi de toate un prenume. într-adevăr, ca prim prenume, Gheorghe apare în liste de 28.361 ori. Aparent, puțin sub Ion, pentru care
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
cuprinse și numeroase hipocoristice, masculine și feminine: Ionel, Ionela, Ionuț, Ionică, Ionica, Ioniță, Ionaș, Ionache, Ionaria, Ionalia etc. (de exemplu, sînt 3110 Ionel, între care 217 Ionela). Rezultă că, în înfruntarea directă Gheorghe / Ion, dacă excludem hipocoristicele și nu însumăm ocurențele Ion și Ioan (acesta apare ca secvență, excluzînd femininul Ioana, de 10.571 ori), Gheorghe rămîne prenumele masculin cel mai frecvent. în lista prenumelor care încep cu secvența Ion mai găsim ceva interesant: 4 ocurențe ale numelui Iona. în principiu
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
excludem hipocoristicele și nu însumăm ocurențele Ion și Ioan (acesta apare ca secvență, excluzînd femininul Ioana, de 10.571 ori), Gheorghe rămîne prenumele masculin cel mai frecvent. în lista prenumelor care încep cu secvența Ion mai găsim ceva interesant: 4 ocurențe ale numelui Iona. în principiu, acesta ar trebui să fie (ca nume biblic) masculin, dar într-unul din cazuri existența unui al doilea prenume (Olivia) contrazice așteptările, indicînd în mod clar că a fost atribuit ca feminin (probabil, format de la
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
viticultor, ci critic literar, de aceea domeniul în care se așază spre a vorbi despre etosul vinului e literatura. Și cum literatura presupune un șir de autori răsfirați pe secole și mode, Răzvan Voncu urmărește de la începuturi pînă în 1989 ocurențele acestei teme. Cum „etosul vinului“ sună vag, de o ambiguitate stînjenitoare, Răzvan Voncu preferă expresia de „cultură potatorică“, acel mănunchi de obiceiuri ce se învîrt în jurul plăcerii de a consuma vin: de la taina euharistiei, în care vinul e asimilat cu
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
lipsind, istoria încremenește pedagogic, într-o alăturare inertă de autori izolați, legea de creștere a temei fiind vacantă. În felul acesta rafinamentul lui Răzvan Voncu, un autor de a cărui înzestrare nu mă îndoiesc, rămîne nepus în lumină. A depista ocurențele culturii potatorice la Caragiale sau Camil Petrescu nu înseamnă a face istorie literară, ci cazuistică meticuloasă. Strîngi exemple și dai citate, muncă de recensămînt fără orizont, căci exemplele nu ascultă de un criteriu de ordonare. La mijloc e doar preferinț
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
un schimb epistolar publicat în revista "Contemporanul" despre acest proiect și anii "70, este un document interesant. R.B.: Credeți că extinderea Uniunii Europene spre răsărit va aduce cu sine o creștere a interesului față de literatura și cultura est- europeană, în ocurență față de cea din România? D.S.: Desigur, există deja o mulțime de forme de încurajare, numeroase filiale ale Institutelor Goethe se orientează spre Răsărit, sunt oferite programe de ajutoare , fondurile se revarsă fiindcă se știe că există o carență de informații
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
aceste principii, Dicționarul limbajului poetic eminescian a fost alcătuit pe baza relației lingvistice dintre paradigmatic și sintagmatic. Înregistrările se opresc atît asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
fost alcătuit pe baza relației lingvistice dintre paradigmatic și sintagmatic. Înregistrările se opresc atît asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea la numărul total de leme) - ocurențele, poemul, numărul versului din poem și reproduce versul
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea la numărul total de leme) - ocurențele, poemul, numărul versului din poem și reproduce versul (versurile) pentru fixarea identității lexico-gramaticale a termenului-lemă. Ediția din care s-a făcut selecția lexicografică este, desigur, cea a lui Perpessicius. Addenda cuprinde o listă a lemelor în ordine alfabetică, o listă
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
la conținut. Și încep cu capitolul rezervat lui Eminescu, topit sagace împreună cu Creangă sub titlul Frăția vinului de la Borta-Rece. Încă o dată, simțul critic al autorului se dovedește salutar: nu numai că distinge (și aici, ca și în alte păriți) între ocurențele sacre și cele profane ale licorii, dar, în ce-l privește strict pe Eminescu, Răzvan Voncu mai introduce o nuanță, separând „beția romantică” de cea lumească. Cea dintâi, ilustrată mai cu seamă prin efecte retorice. Eminescu, ne amintim, nu se
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
capiști năruite, cu stâlpi tiviți cu iederi" (și "mușchi verde"); nu însă, pe cât cred, în sine, adică pentru ele înseși, ca vreun Hubert Robert al poeziei, - el nefiind un simplu "ruinist". Căci, între altele, ceea ce are un tâlc anume,-n ocurență, e că ruinele acestea sunt, mai cu seamă, "chipuri și icoane", imagini ale sufletului însuși și/sau, conform faimoasei definiții a peisajului, după Amiel, niște subiective "étatșsț d'âme". Ele, de altfel, se răsfrâng, mai totdeauna, în iazuri sau în
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
praștie de aer. Metaforă a evanescenței care se va perpetua în forme diluate și mai târziu, chiar în prima carte, în care, exceptând poemul supus discuției, cuvântul „aer” (ca atare sau în termeni derivați) are nu mai puțin de nouă ocurențe: „Cine le-a dat drumul la aer?”22; „marea mâncătoare de aer”23. „Îmi amintesc - zic însă - îmi amintesc/ aerul fiert/ aerul îndesat în cinci/ simțuri ghintuite”24, „ora cinci se udau străzile/ aeru’ se respira pe felii”25, „unii
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
căutare) cuprinzînd mai ales note și variante; lipsesc de asemenea traducerile, teatrul, o parte din publicistică, fragmentariumul și - probabil pierderea cea mai semnificativă - corespondența. La căutarea unei forme lexicale, programul răspunde prin indicarea tuturor aparițiilor ei în textele disponibile, fiecare ocurență fiind reprodusă într-un context de 4-6 rînduri (corespunzînd în genere unei strofe, unui paragraf sau cel puțin unei fraze): e furnizată astfel o listă de contexte cu înțeles deplin, extrem de utilă pentru a aprecia sensul și chiar registrul stilistic
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
proză, poezie etc.) și e posibilă chiar regăsirea contextului larg, prin trimiterea automată la textul-sursă. Operația de căutare nu se realizează - din limite de spațiu - pentru cuvintele care apar în material cu frecvență foarte mare (mai mult de 2000 de ocurențe). Programul conține, pe lîngă indexul general, și un index de toponime și unul de antroponime; în lista generală sînt cuprinse toate formele în care apare cuvîntul în texte (flexionare, cu articol, ca variante regionale, cu variații grafice etc.); de asemenea
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
la individ și de la aliment la aliment, și pînă la urmă orice formă de hrănire poate fi subsumată ideii de regim alimentar, literaritatea nu spune altceva decît dorința de a norma un fapt divers și profund personal în fiecare din ocurențele lui prin recursul la general în numele „esteticului”. Literatură este peste tot, chiar și acolo unde ea nu se explică en tant que telle, așa după cum esența ei din punct de vedere estetic poate lipsi chiar acolo unde autorul își afirmă
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
încă mai radical. 11 septembrie 2011 e punctul zero al unui nou fel de istorie, în care limba și religia tind să se substituie criteriilor raționale ale valorii, diversității și toleranței. Ce legătură au toate acestea cu fotbalul și, în ocurență, cu Campionatul Mondial din Brazilia? Pentru unul ca mine, au. Tocmai pentru că ader necondiționat la globalizare, la egalitatea între oameni, la libera asociere și la circulația nestingherită a ideilor cred că a sprijini manifestări de genul olimpiadelor, campionatelor mondiale sau
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
de primar în arondismentul II al Parisului, Cavaler al Legiunii de onoare, etc. și, în rest, autorul face ce știe el mai bine: portrete și descrieri. Povestea de dragoste dintre Césarine și Anselme nu are nimic spectaculos și dramatic, iar ocurențele care mă interesează se opresc la jumătatea romanului. Eroul e vânzător de parfumuri dar nu vinde nici un parfum, nici măcar o picătură în tot romanul. De altfel, nu face decât proiecte pe care nu le poate susține, singurul care reușește să
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]