583 matches
-
necurmatei creșteri a ideii de Dumnezeu. Iorgu se deșteptă din acele rătăciri, ca dintr-un vis urât și istovitor. Afară lapovița mărunt și des. Cocoșul din balconul vecinului, a vestit miezul nopții. Abia acum alunecă, ușor, într-un somn liniștit odihnitor, până dimineața... Inima îi bătea cu putere în piept, să i-l spargă. Cât de tare îl durea sufletul... cât de tare!... Doar un geamăt scurt îi ieși din gât, ecoul lui înnăbușindu-se în fundul pieptului. - Fata, Fata mea dragă!... atât
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
că era al doilea Gosseyn fusese cea a unui om care, adormind, se trezise în dimineața următoare cu acceptarea automată a ideii că "eu" cel care avusese toate aceste experiențe, era cel ce se trezea după o noapte de somn odihnitor. 31 La cererea doctorului Kair, Gosseyn se așezase din nou în scaunul acela special, și-i fusese din nou atașat tot echipamentul. De data aceasta nu mai fu imobilizat; promise numai să stea nemișcat în momentul-cheie. Cum stătea acolo, simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
regim mai avantajos privind hrana și cazarea. Regăseam în sfârșit Bucureștiul, după patru ani de surghiun la Sibiu! Brusc, toate apetiturile unei vieți fără restriște au năvălit în mine. Nu regretam deloc liniștea studioasă a Sibiului, cu ritualul lui cultural odihnitor și cu beneficiul unor cursuri în care profesorii - cei mai mulți - își vedeau serios de treabă, fără să fie ispitiți, ca la București, de compromisuri grave pentru întreținerea carierei. În vacanțe, reveneam mereu la București, dar nu destul; așa că revenirea definitivă „acasă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
sensibilă și tandră, în timp ce acesta o curtează pe sora ei ! Cât despre june, iată-l ce nepăsător ia din mâna Sophiei ceașca aburindă ! O mână ce coboară mângâietor pe trup, alunecând mai departe, încă mai departe ? Ce presupunere absurdă ! Freamătul odihnitor al camerei. — Explozia de la Pulberăria Dudești mă obsedează, pentru că circumstanțele m-au silit să fiu de față la înmormântare, continuă tânărul. Închipuiți vă, sicriu lângă sicriu ! Sute și sute de sicrie ! Ceea ce a făcut cea mai penibilă impresie asupra asistenței
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vie, ca o pâlpâire de lumină. Cum este însă o senzație deranjantă, el evită să dea frâu liber gândurilor în această direcție. Profesorul le întoarce celorlalți un obraz neatent și binevoitor, potrivindu-și rama ochelarilor pe nas. Freamătul viu și odihnitor al camerei îl înconjoară, briliantele unei broșe scânteiază într-un jabou, dantelăria spumoasă a unei dantele despică penumbra... Ferește ! Vai de mine, donșoară ! Ferește ! Foșnet de fuste, țipete, tropăituri, zgomot de cești lăsate în grabă pe farfurioare. Și totuși el
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lungul partidei, și-a păstrat cărțile cele mai proaste! E totuși a doua femeie din viața lui! Să fi avut Violeta atunci cu doi-trei ani mai puțin decît tînăra care doarme acum aici, la căldura sobei încinse de lemnele trosnind odihnitor... această femeie frumoasă, care nu are loc în sistemul Teonei... Dar, la urma urmei, sînt clipe cînd, saturat, sau încorsetat, vrei să evadezi din sistem. Și Mihai simte nevoia asta. Poate și numai ca represalii la gîndul că Teona a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
liniștită. Cu atîtea treburi și atîtea călătorii cu avionul reușise să alunge gîndurile triste. Dimineața asta fuseseră invitați să facă o plimbare cu iahtul (Susan folosea cuvîntul englezesc yacht). Pe mare se vor putea odihni foarte bine. Marea fusese Întotdeauna odihnitoare pentru ea. Erau bucuroși că Julius se simțea din ce În ce mai bine. Medicii Îi scriseseră din nou, spunîndu-i că nici ei nu se așteptaseră la o Însănătoșire atît de rapidă. Mai aveau de mers la Paris, Londra, Roma și Veneția, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ce să spun și toți o să mă placă. Cam astea erau gîndurile lui Julius În timp ce scotocea printre flacoanele lui Susan, citind atent prescripțiile de pe fiecare. În sfîrșit găsi unul care te asigura că o să ai un somn lung, profund și odihnitor. Exact ce avea nevoie. Luă două pastile ca să fie sigur că somnul va fi cu adevărat lung și profund, mai ales profund, ca să-l cunoască profund pe Cano. Coborî În fugă s-o caute pe Țanțoșa și-i spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
crenguța cu care atinsese pe drum o mulțime de lucruri, dar În același timp venise cu camioneta și nu străbătînd terenuri virane și nu pusese nume nici unui lucru și nici nu ținea În mînă o crenguță. „Somn lung, profund și odihnitor“, se gîndi, coborînd din Mercury. Îi veni din nou să caște. Din fericire soneria bătută În peretele galben și rece, mîncat de igrasie, reuși să-l sperie puțintel. Se uită cu luare-aminte, apasă pe buton și se convinse că vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o privire atît de blînda, că el Începu s-o iubească nespus chiar În clipa cînd astupa o sticlă de coca-cola din cele mici fiindcă mai rămăsese puțin pe fund. Scutură din cap și din nou se gîndi la somnul odihnitor și profund și acum ce să fac? Da, doamnă, nu, doamnă, cînd, doamnă? Îl duruse tare? Julius se trezi, fiindcă trebuia să dea explicații. Cano așteptase toată ziua. Amîndoi Îl așteptaseră toată ziua. Dar curtea nu era prea mare. Curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În tavan. Julius abia reușea să urmărească poveștile cu Rățoiul Donald, somn lung, profund și liniștitor... În sufragerie, o Cina cea de taină de argint pe fond negru și Încă un bec atîrnînd sus de tot, Învăluind Într-o lumină odihnitoare masa uriașă și neagră. Julius se simți Înfiorat de un frison care-l făcu să se scuture din cap pînă-n picioare, cît pe-aci să se transforme Într-o comoție cerebrală, noroc că sînt mic. Își pipăi trupul. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
elastice, pungi de plastic pline cu scrisori. Pe perete agățase măști africane și himalayene care folosiseră probabil la exorcizarea unor boli mortale, măști alături de care portretul lui Van Gogh cu urechea tăiată sau Țipătul lui Munch erau de-a dreptul odihnitoare. Îi plăceau măștile acelea care se strîmbau, și cu siguranță că era singurul lor administrator, deoarece negustorii erau Încîntați să i le vîndă la un preț scăzut. Adusese din pivniță vreo zece cutii de carton, pline de praf, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
terminat jocul ăsta blestemat... Bărbații Încep să-ți pară chiar atrăgători. Mă gîndesc destul de serios să-mi găsesc un tip drăguț și să mă așez la casa mea - un parlamentar liberal, potolit, ceva de genul ăsta. Ar fi atît de odihnitor! Și Kay simțise odată ceva asemănător, de fapt. Dar asta fusese Înainte de război, Înainte de a o Întîlni pe Helen. Acum spuse cu o voce seacă: — Pacea adîncă, infinit de adîncă, a patului matrimonial, după talmeș-balmeșul șezlongului safic. — Exact. — Ce prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Paralelă între Scrisoare mamei, de Nicolae Labiș și Amintiri din copilărie (fragment), de Ion Creangă În gândurile omului matur, își face loc ideea trecerii timpului, căruia i se opun amintiri legate de copilărie, de locurile natale. Păstrând în memorie imaginea odihnitoare a copilăriei lipsite de griji, omul se echilibrează pe sine, prezentul devine ipostaza temporală în care acesta se integrează firesc, gândind viitorul: ,, Dar vremea trecea cu amăgele și eu creșteam pe nesimțite, și tot alte gânduri îmi zburau prin cap
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fi altfel. Vântul desprinsese întruna frunze din castani și tei, încercând zadarnic să știrbească frumusețea bătrânului parc, poleit cu razele toamnei. Aleile, mereu mai desfrunzite, mai arămii și mai tăcute, erau străbătute în fiecare zi de Gilda, care admira revărsarea odihnitoare a frunzelor peste covorul multicolor. Gilda venea cu exactitatea unui ceasornic, cu pași mărunți, dar siguri, cu privirea grăbită să contemple frunzele murind. Totuși, într-o zi, deși era cald și soarele dăruia ultima îmbrățișare în drumul lui spre lumea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de preț lucru pe care îl avem pe lume. Mamei îi datorăm toată dragostea și tot respectul nostru. Mihaela Pascu, clasa a III-a C Bucurie Cerul înstelat anunță o noapte frumoasă, caldă de vară. În casă era o liniște odihnitoare. Numai în verandă se auzeau șoptite glasuri de copii. La lumina unui bec se vedeau trei copii ce erau cufundați în aprinsa lor discuție. Mâine este ziua mamei! De aceea v-am chemat în seara asta aici, zise Cristina, fata
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de orice, era fericită să descopere că toate era la locul lor. Amintirea încercărilor prin care trecuse o făcuse să creadă că putea fi altfel, că universul coșmarurilor era real, iar acest glob ospitalier, doar o amăgire. Era reconfortant, familiar, odihnitor, ca un vechi ursuleț de pluș, tocit. Scena era completată de discul palid al Lunii care plutea în plan îndepărtat. ― Cum ne simțim astăzi? Realiză că meditehniciana vorbea cu ea. ― Foarte rău. Anumite persoane îi spuseseră, odată, că avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a întâmplat. Important este să-ți păstrezi calmul și să-ți ascunzi emoțiile. Bineînțeles, își zise ea. Toți prietenii ei, tovarășii de drum și cei apropiați muriseră. Pierduse cincizeci și șapte de ani din existența ei, cufundată într-un somn odihnitor. Calm și fără emoție. Firește. Dar când veni amiaza, uitase toate bunele sale intenții. Repetarea neîncetată a întrebărilor, ridiculizarea versiunii sale asupra celor întâmplate, disecția epuizantă a unor puncte de detaliu fără importanță și ignorarea sistematică a tot ceea ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
tu mă iei În brațe și se face cald - se face și lumină? Știi tu, de la clasă: căldura și lumina, ele două... - Nu-i nevoie de lumină, ca să dormim. Ba chiar știința ne Învață că, pe Întuneric, e mult mai odihnitor... - Mai odihnitor și mai odihnitor ar fi la noi, la Mana, cu lampa aprinsă. Toată noaptea, aprinsă! Mama nu mai vorbește. Nici măcar nu mai oftează. Ne culcăm, orbește, pe plapomele Întinse pe dușumea. Mă Întind pe-o parte, pentru ca mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
iei În brațe și se face cald - se face și lumină? Știi tu, de la clasă: căldura și lumina, ele două... - Nu-i nevoie de lumină, ca să dormim. Ba chiar știința ne Învață că, pe Întuneric, e mult mai odihnitor... - Mai odihnitor și mai odihnitor ar fi la noi, la Mana, cu lampa aprinsă. Toată noaptea, aprinsă! Mama nu mai vorbește. Nici măcar nu mai oftează. Ne culcăm, orbește, pe plapomele Întinse pe dușumea. Mă Întind pe-o parte, pentru ca mama să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și se face cald - se face și lumină? Știi tu, de la clasă: căldura și lumina, ele două... - Nu-i nevoie de lumină, ca să dormim. Ba chiar știința ne Învață că, pe Întuneric, e mult mai odihnitor... - Mai odihnitor și mai odihnitor ar fi la noi, la Mana, cu lampa aprinsă. Toată noaptea, aprinsă! Mama nu mai vorbește. Nici măcar nu mai oftează. Ne culcăm, orbește, pe plapomele Întinse pe dușumea. Mă Întind pe-o parte, pentru ca mama să-mi țină cald și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fâlfâie lumina, Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă... Pe urma ei, din hăuri urcând năvalnic clina Cu-o falcă-n cer s-o prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite, Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de somn pe maluri, cu creștetul plecat, Stau sălcii plângătoare, ce-așteaptă despletite. Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
concentrată, două-trei cești pe zi în înghițituri mici. E destul de neplăcută la gust, puteți să o îndulciți cu miere. Și încă odată : evitați oboseala, evitați stresul. Infuzia de păducel, poate și comprimatele trimise de Andrei, îi dau Dorei un somn odihnitor, un somn fără coșmaruri și fără vise. De data asta, somnul în "camera de muzică" nu este perturbat nici măcar de vise. Este trezită de lumina soarelui, care doar atunci când întâlnește hlamida de zăpadă poate fi atât de strălucitoare. Se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dansau rotindu-se În jurul său. „Ce-o fi asta?“ se Întrebă. Nu vedea decât spuma. Nu avea nici o structură și, aparent, era nemărginită. Era ca un ocean agitat, o spumă scânteietoare. Simțea o mare bucurie și o liniște interioară. Era odihnitor să te afli acolo. Întinse mâinile, Încercând să apuce spuma: mișcările sale o Învolburară. Și observă că mâinile Îi devin transparente, că poate vedea prin propria carne spuma sclipitoare. Privi În jos: picioarele, bustul, totul devenea transparent În contact cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
aprind focuri de artificii de adio Scafandrii te caută în oglinzi. GHEORGHE GRIGURCU GRĂDINA PROMISĂ Aceasta e prin urmare vechea Grădină promisă adîncul cer direct pe trup cum un tricou și-o luxurianță de stări atît de inexprimabile încît aproape odihnitoare la intrare parcat un mercedes ultimul tip o plajă pe care-adie briza ușoară-a reclamelor și mici izvoare de gînduri grandioase de pretutindeni murmurînd în grotele sintetice și stropi de coniac în iarbă radioși cum buburuzele nimic nu s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]