965 matches
-
este... 3 [ÎI ZIC: MĂ LESE-N PACE] 2260 [ANA] îi zic: mă lese-n pace, Nu voi să mă cuprindă, Iar el, râzând, răspunde: O, uită-te-n oglindă Și spune-mi dacă omul, Găsind în a lui viață Odor așa de dulce Nu l-a cuprinde-n brațe. Îi zic: mă lese-n pace, Ce are cu-a mea gură, Cu ochii mei ce are, De-a merge nu se-ndură? {EminescuOpVIII 351} Iar el, râzând, răspunde: Că nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-a În codru singurel Pîn'ce un dor de moarte Topi inima-n el... Și iată câte astăzi Din oameni mai ascult, Că s-a-ntîmplat acolo - - în vremea de demult. PARTEA ÎNTÎI COR DE FETE (soprani) Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Odorul tău la munți porni, La horă azi nu va veni. COR alt Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Păstorul tău uitat-a iară Iubita lui pentru-o mioară. {EminescuOpVIII 380} COR alt și sopran Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Mai sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sună pin popor Că s-a-ntîmplat odată Pe vârful cel cu dor. {EminescuOpVIII 407} Și vouă povesti-voi Ce spune azi poporul Că s-a-ntîmplat odată Pe vârful cel cu dorul. PARTEA ÎNTÎIA COR DE FETE (soprani) Râzi dar, Marie, Joacă, Marie, Odorul tău la munți porni, La horă azi nu va veni. COR (alt) Râzi dar, Marie, Joacă Marie, Ciobanul tău uitat-a iar Iubita lui pentr-o mioară. COR (alt și sopran ) Râzi dar, Marie, Joacă, Marie. Mai sunt băieți cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la nebunia de-a te vinde chiar pe tine? CHALKIDIAS Da, căci tu mi-ai smintit capul. Am crezut cu-așa tărie - Nu prea râde de-o nătângă dar pioasă erezie - Cum că ținta cea mai mare, cel mai scump odor al sorții E să te posed pe tine, fie chiar cu prețul morții. LAIS De-ți știam eu nebunia... CHALKIDIAS Alungai de lângă tine Pe-ndrăznețul care cearcă a ta cale a aține. Bine-ai fi făcut PSAMIS El spune ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dori viața-ntreagă a ta mână s-o dezmierd... Doar veriga asta-i strică... LAIS Nu-nțeleg de ce. CHALKIDIAS Nu știi? Pentru mine însă-i semnul vrunei mari ticăloșii. (furios) Căci eu văd mult mai departe și-nțeleg c-acest odor Îți trezește-n amintire jurăminte de amor. Cine ți l-a dat? LAIS (scoate inelul repede și-l aruncă departe) Dar nimeni. CHALKIDIAS Cum, tu plîngi? (aparte) Ea plînge-acum? SCENA A ȘAPTEA CHALKIDIAS, LAIS, BOMILKAR BOMILKAR (în fund, încet cătră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aur dintr-un copac cu valențe cosmice (tip Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă Ilie) îl răpune cu fulgerul, îl leagă în lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor, o primă apropiere se poate face cu legenda ebraică apocrifă a căderii și înlănțuirii îngerilor, cu privire la care au supraviețuit câteva aluzii chiar și în textele canonice ale Bibliei : Geneza (VI, 4), Isaia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a părăsit sala. Discursul senatorului constituie însă o provocare directă la adresa Austro-Ungariei. D. Grădișteanu a îndrăznit a ridica un toast. "Pentru provinciile surori ale regatului nostru (romîn) și anume pentru Bucovina, Transilvania și Banat, cari, din nenorocire, lipsesc încă dintre odoarele Coroanei noastre (romîne), dar care nu vor lipsi poate pentru totdauna". Apoi se adresează direct către Rege și zice: "Frumoasă e Coroana Voastră, Sire, dar [î]i lipsesc încă unele mărgăritare. Fie ca într-o zi ele să mărească podoaba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt altarul de pământ pe care Moise trebuie să-l ridice la porunca lui Dumnezeu (Ieș. 20, 24-25), ca și chivotul înțelegerii, jertfelnicul, sfeșnicul cu șapte brațe, altarul tămâierii, Aaron însuși; cortul unde e ținut chivotul este simbolul Bisericii; toate odoarele sfinte sunt interpretate astfel (IX-X). Și sacerdoțiul din Vechiul Testament este un simbol al lui Cristos care face sacrificiul absolut (XI-XIII). Preceptele privind puritatea trebuie legate de absența păcatului care trebuie să fie marca distinctivă a credincioșilor, purificați de Cristos (XIV-XVI
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
LITERATURA ȘI ȘTIINȚA POPULARĂ, revistă apărută la Piatra Neamț, săptămânal, din ianuarie 1902 până în februarie 1903. Scopul este de a conserva „odoare moștenite din străbuni”, revista ocupându-se mai ales de etnografia și folclorul ținutului prin culegeri de literatură populară sau articole ca Jocurile de copii la români, Elementul dramatic în jocurile copiilor, ori prin amplul poem folcloric Șezătoarea. Mai sunt de
LITERATURA SI STIINŢA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287828_a_289157]
-
Life: Revelations in the Medieval World, p. 605. 28. Tuan, Yi-Fu, Segmented Worlds and Self: Group Life and Individual Consciousness, pp. 125-126. 29. Rifkin, Jeremy, Biosphere Politics, p. 212. 30. Ibidem, p. 214; Corbin, Alain, The Foul and the Fragrant: Odor and the French Social Imagination, Harvard University Press, Cambridge, 1986, pp. 143-144. Capitolul 6. Invenția ideologiei proprietății 1. Schaff, Philip, America: A Sketch of Its Political, Social, and Religious Character, Harvard University Press, Cambridge, 1855, 1961, p. 87; Tocqueville, Alexis
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sînt altarul de pămînt pe care Moise trebuie să-l ridice la porunca lui Dumnezeu (Ieș. 20, 24-25), ca și chivotul înțelegerii, jertfelnicul, sfeșnicul cu șapte brațe, altarul tămîierii, Aaron însuși; cortul unde e ținut chivotul este simbolul Bisericii; toate odoarele sfinte sînt interpretate astfel (IX-X). Și sacerdoțiul din Vechiul Testament este un simbol al lui Cristos, care face sacrificiul absolut (XI-XIII). Preceptele privind puritatea trebuie legate de absența păcatului, care trebuie să fie marca distinctivă a credincioșilor, purificați de Cristos (XIV-XVI
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
altele, concepute în graiul natal, le-a tipărit la Cernăuți cu ajutorul cuscrului său, Silvestru Morariu-Andrievici, străduindu-se, după pilda tatălui, să continue tradiția culturii românești în Bucovina („Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda...”). Regele Carol I i-a conferit, în 1895, Medalia „Bene Merenti”. Parvenitismul social ori contradicția dintre generația vârstnicilor, apărători ai datinei, conducându-se după norma bunului-simț, și un tineret superficial, interesat numai de avere
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Ieronim). Curând însă între protejat și protector aveau să apară neînțelegeri. Chiril va emite unele pretenții de autonomie administrativă față de Cezareea, pe care mitropolitul le refuză, lansând totodată împotriva noului episcop acuzația că ar fi vândut, pentru a hrăni săracii, odoarele dăruite Bisericii de împăratul Constantin. Chiril refuză să se supună superiorului său, dar, fiind constrâns, sfârșește prin a ceda și pleacă în exil. Se oprește mai întâi în Antiohia, dar moartea episcopului acestui oraș îl determină să plece către Tars
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
binemeritat elogii pentru actele lor de generozitate în favoarea Eclesiei („Făcut-au doamna Bălașa și un sicriu mare de argint poleit foarte iscusit, în carele au pus sfântul trup al Sfântului Grigorie Decapolit, de la mănăstirea Bistrița. Și alte multe bunătăți și odoare scumpe a făcut și le-au împărțit pe la Sfetagora și prin alte părți”), ori prin prețuirea arătată șlefuirii cărturărești („iar un copil mai mic, anume Radul [care și domn mai pe urmă au fost], l-au ascuns mumă-sa [soția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ansamblu monastic din țara Românească, Mănăstirea Hurezi, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (cea mai însemnată între zidirile ecleziastice ale prințului), este reflectarea artistică a bogăției acestui Voievod, a fastului cub care i-a plăcut întotdeauna să se înconjoare. Magnifiant înzestrată cu odoare și moșii, având rangul de stavropighie (ce-i conferea o autonomie marcată), mănăstirea urma a fi un semn limpede al gloriei ctitorului, al puterii sale voievodale și o emblemă a pietății - cu trimitere fără echivoc către un „model” asumat (hramul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nou zidit, pe care l-am ridicat întru cinstea și slava Născătoarei lui Hristos, să nu-l lași să fie în pustiire, ascultând de unii răi grăitori către tine, sau să se atingă mâna ta să ia mai sus zisele odoare și scule, ci încă și domnia ta după putere să-i adaugi, ca să nu fie spre batjocura limbilor străine și locuință animalelor și păsărilor și desfrânatelor, ci să-i fii milostiv și tocmitor și păzitor și miluitor călugărilor ce locuiesc într-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de hrană, că și la bine și la rău cu densa mi-am rădicat toate nevoili...” (Să notăm aci că, în afara celor ce specificau caracterul comun al întregii averi, cei mai mulți soți lăsau după moarte nevestelor „satele și moșiile de cumpărătură, odoarele, vitele, țiganii și rumânii «să le hrăneascăț”). Era o practică veche aceasta a transmiterii stăpânirii averii prin testament, soțul încercând astfel să-și scutească nevasta de o parte a aventurilor succesorale interminabile declanșate de obicei de rudele defunctului („rudele viclene
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
E aspră, dar te razimi pe dânsa ca pe stâncă. / O port pe pretutindeni, o simt întotdeauna / și mă închin minunii ce face din doi una”. Impresionează, prin noblețea simțirii, Post mortem, pioasă evocare a lui N. Iorga: „Pe hrisoave, odoare, surete, pisanii, / pretutindeni, pecetea fierbintei strădanii. // Câte vieți ai trăit, mii de tomuri să scrii, // câte nopți înălbite și câte sihăstrii?”. Clasicizant în permanență, micul romantism al lui S. cedează, în cele din urmă, integral locul clasicismului. Un ciclu din
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Șapoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de pus la icoane. Când se duceau amândouă fetele în sat la șezătoare seara, fata moșneagului nu se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919 scoate „Gazeta oficială” a Transilvaniei. A mai colaborat la „Transilvania
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
fiind supravegheați și întreținuți acolo de țările lor. Zonele neutre ar fi stabilite printr-o înțelegere internațională de comun acord de toate guvernele. S-ar codifica înțelegerea stabilită cum s-a făcut pentru Crucea Roșie și astfel copilul, acest sfânt odor, rezervă a neamului, ar fi ferit de grozăviile sălbatice ale războiului. Un drapel special ar face zi și noapte să se știe locul ferit de orice lovitură militară. Această propunere a Consiliului Național Român a făcut mare impresie și credem
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fel de feministe pot fi acele ce ar privi cu indiferență acte ce năruie toată doctrina noastră. Este cu putință ca liga mamelor din lumea întreagă să nu se înfăptuiască deasupra contingențelor politice, deasupra a tot ce desparte este copilul, odor sfințit, ce ne leagă pe toate, este harul de iubire, de iertare ce este zestrea sufletului nostru. Surori, ceasul răspunderilor a sunat, nu putem să ne sustragem, avem colectiv în fața lumii, a istoriei, în fața omenirii a răspunde de atitudinea noastră
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cu trupul (una dintre cele mai răspândite scrieri ale lui Cantemir), îl sfătuiește pe prințul moldav “întru dragostea învățăturii și a înțelepciunii”, recomandând publicului autenticitatea spiritului său: „... înțelepciunea te va încununa, trecându-te în cartea marilor săi eroi. Să trăiești, odor preadorit al Bisericii Ortodoxe. Sporește necontenit prin înțelepciune în urcușurile către Dumnezeu și întru folosirea aproapelui. Amin”. Efortul lui Cantemir este îndreptat întru luminarea poporului său; dialogul Înțeleptului cu Lumea din Divanul caută să identifice rostul existenței umane, să așeze
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
patosul conștiinței, orgolios în actul său până la hybris: „Vieții îndemn de adio i-aș da / De-ar fi să îți ucizi nu tatăl / ci propria ta țeastă zdrobind-o zi cu zi / Sau fiicei tale-n pântec să-i otrăvești odorul, / Tot să te naști, pentru a fi, a fi. / Chiar dacă drumul duce nicăieri, / Chiar de nu-i drum ci numai o eroare. / Eroarea însăși e un ce nebun / Cum vina mea mi-e stranie onoare.” Cerbicia sa este înfrântă însă
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
sfârșit să se ducă. — Unul e deschis și altul închis, anunță micuța. Vestala surâde. — Cel deschis e gol. Copila se înalță pe vârfuri și constată că într-adevăr nimic nu se află înăuntru. Sunt două, îi explică o profesoară, dar odoarele sfinte le ținem doar într-unul. — De ce? Ca să-i înșelăm pe curioșii care ar îndrăzni să pătrundă aici, răspunde vestala Silvia. Noua preoteasă încearcă să desfacă vasul, dar Occia o oprește: — Nu-l deschidem decât primăvara, când facem curățenie generală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]