1,279,348 matches
-
folosit doar cînd nu interesează diferența de sex; atunci cînd aceasta apare, odată cu intenția de a desemna fie femei, fie bărbați, conservarea stilului oficial atrage aplicarea unor determinanți care sună greoi și artificial: persoană feminină, persoană masculină. Frecvent în formule oficiale eufemistice - persoane cu handicap, persoane cu nevoi speciale -, cuvîntul persoană apare în traduceri uneori stîngace din engleză: "pentru persoanele vîrstei a III-a se organizează anual... tîrgul internațional ŤSeniorť" (Ziua turistică, 3, 1997, 1). Oricum, cuvîntul are un sens fundamental
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
tot, așa cum a fost. Doar că trecutul nu mai înseamnă nici el altceva decît niște oase uscate ca tămîia, care încep să se macine. Din două camere ale aceluiași hotel, se vede foarte diferit. În una stă domnul Maeriu, reprezentantul oficial al foștilor deținuți politici, un bun naiv crezînd sincer că acolo sînt moaște de martiri. Nu departe, doarme fără vise rele colonelul-magistrat, procurorul militar Spiru, cel care și-a pierdut degetul mic, pare-se "în misiune", și acum și-l
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
Cristian Teodorescu Am dat un telefon la radioul public să aflu ce salariu are președintele acestei instituții, Dragoș Șeuleanu. E confidențial, mi s-a spus. Am încercat pe mai multe canale, toate oficiale. Același răspuns, iar o doamnă mai temperamentală m-a repezit, că nu știu atîta lucru ca ziarist. În radioul public salariile sunt confidențiale. Dau un telefon și la TVR. La fel. Așa se prevede în regulamentele celor două instituții. Dar
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
este reconsiderată poezia din anii 1937-1940 și republicată în volumul Vremea Lerului, apreciat ca unul dintre cele mai valoroase din întreaga poezie basarabeană. Critica literară mai consemnează și alte performanțe ale scriitorului. S-a aflat aproape întotdeauna puțin în afara culturii oficiale, ca un fel de deviaționist. Volumul său de comentarii pe teme de artă Iarba fiarelor (1959) a fost considerat prima culegere reprezentativă de eseuri în literatura basarabeană. A avut tăria de a-și nega întreaga producție literară datorată epocii proletcultiste
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
marchează împlinirea vârstei de 50 de ani ai scriitorului. Am impresia că destinul său public poate fi comparat cu situațiile unor Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu sau Maria Banuș, trecând de la pactizarea vinovată la despărțirea progresivă de recomandările oficiale și câștigând simpatia iubitorilor de cultură necoruptă politic. Beneficiază de traduceri în rusă, armeană, franceză, spaniolă (realizate și difuzate în Moldova și U. R. S. S.), de premii, sărbătoriri, onoruri (medalii, titlul de "scriitor al poporului din Moldova", obținut în 1982
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
de intelectuali din Timișoara, membri ai Fundației "A Treia Europă", poartă în mod clar amprenta pionieratului și chiar a unui vizionarsim (dacă n-ar fi un cuvânt prea mare) puse în slujba realelor interese ale României. Dar în locul unui sprijin oficial, am fost sistematic atacați, huliți și denunțați ca potențiali exponenți ai unor interese străine. Ministerul Educației întru tembelism al pesedeilor n-a găsit de cuviință să acorde statutul de "centru de excelență" acestei instituții, în ciuda excelenței incontestabile a membrilor săi
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
8 citate care o ilustrează, prin sintagma în aprofunzime; ele provin nu numai din pagini personale sau mesaje de pe forumuri (�dacă analizăm lucrurile și ne gîndim în aprofunzime� - ziarul de iasi.ro � forum), ci chiar din texte informative de tip oficial: Un Institut pentru Studii Avansate (ASI) este o activitate de învățământ de înalt nivel, unde un subiect bine definit este prezentat sistematic, este tratat în aprofunzime de lectori de nivel internațional� (info.uoradea.ro). O altă confuzie conduce la suprapunerea
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
cît mai multe și mai diferite contexte și situații de comunicare: pe stradă, în presă, la televiziune, în școală, pe stadioane, în parlament. Pentru cercetarea ultimului caz, există din fericire, de mai multă vreme, alături de o serie specială a Monitorului oficial, și un site internet (www.cdep.ro) care pune la dispoziția oricărui cititor/navigator stenogramele ședințelor. E clar că aceste stenograme nu corespund perfect interesului strict lingvistic: cei care transcriu dezbaterile parlamentare normalizează în mod automat unele trăsături ale oralității
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
este o altă pictură, reflectând individualitatea unui artist al cărui nume nu îl întâlnim, din păcate, în istoriile de artă. Intr-un recent apărut dicționar al artiștilor români dintre 1890 - 1945, alcătuit de Mircea Deac, figurează ca participant la Saloanele Oficiale din perioada interbelică, dar nu beneficiază de o fișă biografică. Majoritatea covârșitoare a tablourilor sale se află în colecții particulare și poate că acest fapt a contribuit la puțina cunoaștere a pictorului și la și mai redusa lui mediatizare. Un
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
reale. Al doilea Ion Iliescu este cel de după 22 decembrie 1989, actualul șef al statului. Punctele de vedere ale acestuia în momentele delicate ale tranziției (revoluția, constituirea structurilor de putere postcomuniste, alegerile, Piața Universității, mineriadele etc.) coincid perfect cu declarațiile oficiale ale puterii din momentele respective. Aproape toate informațiile și interpretările din această secțiune par preluate din emisiunile de știri ale TVR 1. Niciodată cititorul nu este introdus în culisele evenimentelor, nu poate zări ceea ce se află în spatele ușilor închise. Din
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
compresor, vilă la Băneasa, haine la Londra... Panighian mai spune că pe Nae Ionescu îl paște soarta lui Titulescu, otrăvit. Iar acest Panighian a avut dreptate... Nae Ionescu prăpădindu-se în niște condiții mai mult decât suspecte... Domnul Weber, reprezentant oficial al Reichului la București, cu reședința tot la Athenee Palace, declara în gura mare că Nae Ionescu a fost otrăvit. De către una din doamnele înalte cu care trăia. Balzacian fervent, marele filosof călărea numai doamne venerabile, o Maruca Cantacuzino, o
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
invidie“ neveninoasă, scutită de zgura concurențială. Nicolae Manolescu nu e doar „absorbit de vîltoarea vieți din capitală“, dar și „unul din exponenții (săi) cei mai dinamici“. „Fire luptătoare și dominatoare, Manolescu a devenit neînchipuit de repede un lider, fără ungere oficială, al comunității noastre scriitoricești“. „Modelul Iorgulescu“ rămîne în vederile d-lui Dimisianu memorabil prin cîteva trăsături: „dinamism, intransigență, tenacitate, capacitate de mobilizare integrală pentru atingerea țelului urmărit, spirit ofensiv și polemic“. Energia de combatant a lui Mircea Iorgulescu n-ar
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
mare încît nu suntem în stare nici să trăim și nici să înțelegem ceea ce ne prefacem cu atîta emfază că așteptăm cu sufletul la gură? Pentru că, pînă la urmă, așa ne-am comportat tot timpul. Dar dacă înainte de 1990 sărbătorile oficiale erau întîmpinate stereotip cu expoziții fotodocumentare și cu scheme grafice ale succeselor în producție din ultima perioadă, după 1990 exact același comportament a fost dirijat către marile sărbători creștine la care s-a primit, pe neașteptate, slobozenie. Dintre acestea, așa cum
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
pragul războiului civil. La originea acelei confruntări între cetățenii de etnie maghiară și cei de origine română ai orașului au stat și o serie de malentendu-uri ivite ca urmare a traducerii defectuoase în limba română a unor termeni din comunicatele oficiale ale UDMR. Ceea ce la vremea respectivă părea o glumă de un gust îndoielnic (ajunsese o regulă ca fiecare comunicat lansat de UDMR să inflameze presa, clasa politică și opinia publică românești, după care liderii Uniunii apăreau în mass-media și clamau
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
opulența inimaginabilă, afișată ostentativ, în care se scaldă protipendada de partid PSD nu sunt de natură să ne sporească prestigiul. Am văzut la televizor sosirea în țară a reprezentanților Puterii locale care au fost împreună cu domnul Adrian Năstase în vizită oficială la Paris; văzându-le atitudinea și ținuta, auzindu-le vocabularul și limba română, nu puteai face altceva decât să bagi capul în pământ de rușine. Propulsând și asigurând privilegii unor asemenea indivizi, nu avem cum să fim acceptați de Europa
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
pedepsit, țintă a bârfelor, aliment pentru pofta de maculare a târgului. Abia înălțat de curând la rangul de somitate în filosofie, el s-a trezit exclus fără nici o ezitare de la onoruri, pentru că s-a declarat în dezacord cu direcția ideologică oficială. În combaterea lui se foloseau clișee de descalificare din jargonul luptei de clasă. Sartre era desemnat „discipolul nazist al lui Heidegger”, i se atribuiau păreri simpliste și puerile pe care nu le emisese vreodată. În perioada discreditării memoriei lui Nizan
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
trebuia să dezmintă două criterii de conduită pe care și le-a impus: să reprobe comportarea unui stat socialist, sinistrații evadaseră din Vietnam, și să solicite o întrevedere la cancelaria președintelui, el rupsese însă orice legătură de decenii cu forurile oficiale. Cu toate acestea Sartre n-a amânat gestul său de împăcare. A mers împreună cu Raymond Aron, cu care fusese coleg de studii și întreținuse o polemică de principii, pe baza unui respect reciproc, ambii două mumii care trebuiau sprijinite de
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
subiect. Revenind la problemele academice și întrebat dacă o colaborare între universitățile din România și cele din Anglia ar putea soluționa problema circulației cărților, Profesorul Deletant încheie scurta noastră întrevedere exprimându-și scepticismul față de proiectele culturale ample, care presupun strângerea oficială de fonduri, de cele mai multe ori irosite în acțiuni de fațadă sau deturnate în scopuri meschine. Opțiunea sa se îndreaptă, în schimb, către promovarea individuală a studenților, către contactul personal cu reprezentanții tineri ai culturii românești; este o politică a pașilor
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
și Valerianus (257 și 258), creând probleme serioase (diviziuni și conflicte) în comunitățile creștine. Persecuția declanșată de Diocletianus poate fi considerată ca ultima tentativă avortată de a restaura Imperiul pe baze tradiționale. Acest eșec va pregăti epoca constantiniană și recunoașterea oficială a creștinismului. Ultima parte a studiului face o paralelă cu persecuțiile anticreștine din regimurile comuniste și trage anumite învățăminte pentru epoca noastră. Răspunsul la întrebarea de ce la ora actuală bisericile, care și-au pierdut foarte mult din credibilitatea lor, sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religia din mediul militar roman (atât din imperiu, cât și din Dacia), de aceea se preocupă de conturarea unei metodologii proprii de cercetare. Autoarea face distincție între „religia armatei” și „religia militarilor”, fapt care-i permite să analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere între princeps și masa provincialilor, între elitele locale și masa populației. Asimilarea diferiților zei orientali de structură ioviană cu Iupiter (în forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
complex, care încă așteaptă cercetarea amănunțită pe care o merită... astfel că juxtapunerea literaturii și a monedelor poate fi la fel de utilă atât pentru numismatică, cât și pentru istorie”; p. 11: „Official representations have accordingly so small interest” - p. 41: „Reprezentările oficiale au, deci, un mare interes (sic!)”; corect ar fi fost: „Reprezentările oficiale prezintă, în consecință, un interes scăzut”; p. 19: „El a murit în anii 30”; în lucrarea lui Bowersock, „He died in his early thirties” (p. XI); este evident
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
juxtapunerea literaturii și a monedelor poate fi la fel de utilă atât pentru numismatică, cât și pentru istorie”; p. 11: „Official representations have accordingly so small interest” - p. 41: „Reprezentările oficiale au, deci, un mare interes (sic!)”; corect ar fi fost: „Reprezentările oficiale prezintă, în consecință, un interes scăzut”; p. 19: „El a murit în anii 30”; în lucrarea lui Bowersock, „He died in his early thirties” (p. XI); este evident că cele două traducătoare n-au înțeles că autorul a vrut să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a întemeiat bolșevismul pe secret, pe consemnul conspirativ. Pînă la implozia ce-a pus capăt URSS și “democrațiilor populare” din Estul Europei, secretomania a funcționat precum o lege invariabilă, aplicată chiar și istoricilor care n-aveau acces decît la versiunea oficială, în genere trucată, a evenimentelor. Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în același
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
care mă gândesc întotdeauna cu recunoștință ca la niște Oameni-zei. Dar iubesc la fel de mult TVR 2 și fiindcă: 3.E un post de televiziune cu personalitate și absolut independent, funcționând în baza unui fus orar nou (de ex., ora 19 oficială de pe teritoriul României, acolo e 19 și 5-6 minute - demonstrația s-a făcut și în perioada serialului Miracole); 2.Oana Zăvoranu ne așteaptă sâmbăta “la 2/TVR 2”, într-o emisiune care începe la ora 1(!) (13). Dincolo de acest generic
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]