2,363 matches
-
CEAS DE SĂRBĂTOARE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ți-ai pus năframă albă de ninsoare Și apele s-au strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le spun bătrânii pân spre dimineață. Miroase-a mere
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]
-
din nou în librării cu un studiu intitulat Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic(1705-1830), apărut la Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2008.Carte primită cu dedicația: Domnului Al.Florin Țene,în semn de prețuire pentru nobila activitate ce o desfășurați pe ogorul culturii românești.Cu respect, Costea Marinoiu,20 februarie 2009, Rm.Vâlcea.Am specificat acest lucru pentru a consemna faptul că această carte am primito în cadrul unei frumoase manifestări culturale, și de înaltă ținută spirituală, organizată, printre alții,și de acest
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
straniu rostește tăceri / Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni / Zăresc lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: „să fim buni” / Acasă În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
Rus. 1821( 30 octombrie )- când s-a născut, era anul când în rusia țaristă luau ființă societățile secrete din Nord și din Sud ale luptătorilor decembriști, care, cu tot eșecul răscoalei din 1825, aruncaseră sămânța rodnică a ideilor revoluționare, pe ogorul gândirii sociale ruse. 1881( 28 ianuarie )- când a decedat, a fost un moment de răscruce, resorturile mișcării de eliberare se aflau într-un greu impas. Falimentul teoriilor narodnice din faza lor teroristă prilejuia triumful vremelnic al reacțiunii între două situații
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
lumii, și mai ales calitățile sale de duhovnic smerit la cugetare și blând sporind numărul credincioșilor, foarte mulți tineri venind aici să se îmbogățească sufletește și să primească hrană spirituală. Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu a ostenit zeci de ani în ogorul Bisericii, a format multe generații de slujitori ai altarelor, a semănat cuvântul lui Dumnezeu, cu multe chinuri, mai ales în detenție, îndeosebi prin exemplul vieții sale, dar nu a lăsat lucrări teologice, cu excepția dialogului avut cu Părintele Ioanichie Bălan, publicat
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
stinge în valuri albe de cais și-n limpezimea regăsirii, doar tu, iubire, mă vei ninge cu slovele ce-n ierni s-au scris. STRĂBUNA CHEMARE Din somnul pământului, smulgând un zâmbet răcelii din adâncuri, trezești mugurii primăverii; privești spre ogorul afânat, înnegrit de-atâta trudă și un oftat fugar spulberă o pală de vânt. Atunci sămânța-n brazdă, udând-o cu sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
străbuni. numai ruine, numai jale, numai necazul ne cată, au rămas bătrânii singuri rătăciți, călcând în strechi, țar-a fost tăiată toată, bucățică cu bucată și vândută pe nimica de boieri la fierul vechi. hai, ioane, vino-acasă, să-ți muncești ogorul tău, să ai grijă de părinți, de copii și de nepoți, loc sub soare avem cu toții că ni l-a dat dumnezeu, dar ne-au prigonit hăitașii ce s-au transformat în hoți. ne-au furat focul din vatră și
IOANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351645_a_352974]
-
ești vraja ce mă-ncântă Și de drag, La piept aș strânge Universul. Diafana Primăvară Se revarsă tumultoasă Și din zori îndepărtate Se-apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]
-
În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat, Mi-e dor de voi natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit În
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
altă vreme. Copil fiind zburdam prin iarbă, Uitam dacă eram necăjit, Din flori îmi împleteam o salbă, Și deveneam copilul fericit. Prin ierburi greieri căutam, Să le iau vioara minunată, Pe atunci eu nu știam, Ce-nseamnă viața adevărată. Din ogorul de grâu îngălbenit, Alegeam paie pentru pălărie, Mă apucam apoi de împletit, Capului podoabă să îmi fie. Moldova Veche August 2003 Referință Bibliografică: Peste câmpul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi
PESTE CÂMPUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346741_a_348070]
-
inima și gândurile sale. Acestuia i se asociază, uneori în prelungire, alteori suprapunându-se, convorbirile cu Demiurgul, început și sfârșit al lucrurilor, luat drept martor și călăuză a rătăcitului în deșert care este.(,, Doamne, urmele pașilor Tăi!/ Pașii Tăi, pe ogorul meu.../ Pașii Tăi, la izvorul meu...// Pașii Tăi, în cartea mea... Pașii Tăi, în cortul meu„.), semne lui rămânând încă incifrate (,,Doamne,/ Urmele pașilor, acoperite de nisipurile deșertului”.). Invocă Un cântec de strană, ce amintește, prin sensibilitatea și pioșenia sa
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
preț bun. Printre soiuri se numărtă Ceasla, Muscat de Hamburg, Feteasca albă etc. Agricultura practicată aici a devenit deja un fel de brand național, dar și străinii au ajuns să se minuneze că, într-o țară în care mai sunt ogoare pe care țăranii le ară cu plugul ca pe vremea lui Ștefan cel Mare, mai sunt și locuri în care termenul de ''fermier'' nu este doar o formulă de stil. Cei 35 de oameni de afaceri belgieni, în frunte cu
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
de Bucovina. Prieten drag, îți mulțumesc! Și volumul recitesc. Precum Arghezi-acum rostesc Carte frumoasă, te iubesc! Pe autor îl prețuiesc Și prin versu-mi îl cinstesc! Cu cele mai alese sentimente prietenești, vă urez sănătate, cu bucuria unor noi împliniri pe ogorul vieții spirituale! Cu stimă și prețuire, Ioan Grămadă NOTĂ: Scrisoarea a fost primită prin Poșta Română în ziua de 16 oct. 2012 și publicată aici cu consimțământul autorului său, scriitor și muzeograf, căruia îi mulțumesc din suflet și în acest
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
Dumnezeu de cei care nu se gândesc decât la ei. Numai munca și răsplata muncii, pot. Dar unde să muncească oamenii?! Unde se muncea cândva, în țara aceasta, azi nu mai e zare de fabrică, de uzină, de șantier, iar ogoarele nu pot rodi fără investiții pe care țăranul cu buzunarele întoarse pe dos nu le poate suporta. Așa-i și la Buhuși.Fostafabrică de postav colcăie de jivine și e acoperită de bălării. S-a început a fi împărțită pe
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
oamenilor. Una dintre ele-i la Buhușiși i se datorează unui om harnic și chibzuit. Din ruine și fier ruginit a dat viață unei fabrici, a pus în mișcare o linie de extrudat soia, a făcut un lot întins de ogor să rodească hrană pentru animale, a construit din grajdurile înădușite de salcâmi, ale CAP-ului comunei Blăgești, spații de depozitare a produselor de pe câmp. Proiectează azi construirea unei ferme de găini de ouă pentru consum, modernă, care să respecte toate
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
enormă, fiindcă știu că primăvara este pe aproape. Chiar dacă nu am ajuns la anii înțelepciunii să pot descifra tainele naturii cum o fac unii oameni, înzestrați de bunul Dumnezeu, care prin puterea simțurilor extrasenzoriale prevestesc un timp bun pentru munca ogorului, o vară cu ploi atunci când trebuie să crească grâul și să lege porumbul, o toamnă bogată, sau intuiesc foarte precis, după cum suflă Austrul, că brazda de pământ va încremeni datorită unei secete cumplite, iar pomii nu vor avea rod și
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
de foc. În amintirea Botezului Mântuitorului și în speranța că vor fi feriți de boli și de alte rele, în bisericile ortodoxe, în fiecare an pe data de 6 ianuarie se face aghiasmă, apă sfințită, cu care se stropesc credincioșii, ogoarele, animalele și care este păstrată în casă și consumată zilnic până la data de 15 ianuarie sau băută în caz de boală sau alte necazuri. În orașele port din România, precum Constanța, Galați, Brăila, Tulcea, sfințirea apelor aduce elemente originale, precum
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
cu burta în jos. După o oră, mă simt foarte bine, nu mai am nimic. Cu păsările( gâștele și curcile în special) era expertă în a le trata dacă se întâmpla să se otrăvească când „scăpau”și ciuguleau iarbă de pe ogorul tratat cu ierbicide. Imediat le administra lapte și le aducea la viață. * Tata și soțul meu l-au luat de picioare și l-au așezat pe Ghiță în coteț. Eu am adus laptele repede iar mama l-a rugat pe
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
cei vechi, tot via și-alte flori în veselarul vechi stau blidele, comori, și sub pridvor e plin de viorele. Câtă miere are glasul tău mamă, dulce mi-e gura când de dor mă frământ, nu-i spune tatii că ogoarele-i dragi s-au umplut pân la cer acum de copaci. Nu mai e grâu, nici porumb, viile-s uscate, doar gorunii și fagii din sat fac cetate în ramuri stau cuiburi și păsări vin tiptil și-n noapte și
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
murim sub ochii tăi, noi și pământurile noastre? Cumpara-ne împreună cu pământurile noastre în schimbul pâinii și vom fi ai domnului nostru, noi și pământurile noastre [...].” 20 Iosif a cumpărat pentru Faraon TOATE pământurile Egiptului; căci egiptenii și-au vândut fiecare ogorul, pentru că îi silea foametea. ȘI ȚARA A AJUNS ÎN STĂPÂNIREA LUI FARAON. 23 Iosif a zis poporului: „V-am cumpărat azi cu pământurile voastre, pentru Faraon [...]." 25 Ei au zis: „TU NE-AI SCĂPAT VIAȚA ! Să căpătam trecere înaintea domnului
URMEAZA FOAMETEA SI ANTICRISTUL. APOI CERURI NOI SI UN PAMANT NOU. de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356500_a_357829]
-
care s-a angajat ca rob ci în bogăția lui spirituală la care, dacă ajunge, nu i-o mai poate fura nimeni. - gândurile rele sunt puse în fața noastră ca niște prilejuri de poticnire. - așa cum gospodarul alege sămânța cea bună pentru ogorul său, mă gândesc cu teamă la transpunerea acestui principiu în planul creației la nivelul cosmosului. Referință Bibliografică: Cogito 4 / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
COGITO 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355880_a_357209]
-
În Cartea Țării să mă mut definitiv, aș vrea, ca un << poem original >> , abia născut - și să rămân pe-o pagina, ca << lebădă de mut >> că un troian într-un sfârșit de iarnă grea - și fiecare gând să înflorească pe ogorul lăsat de mosul pentru lungă trebuința - și fiecare sunet, ori cuvânt-sămânță de vouă primenita, pe necuprins răzorul. Referință Bibliografica: ELOGIU POEMULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ELOGIU POEMULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355967_a_357296]
-
țara „dodoloață” ... Unii - gata-nvățați, pornesc la luat cu asalt cetățile științifico-medicale și cultural-artistice ale lumii, cu o mai scurtă sau mai lungă escală pe la porți închise, alții se întorc la ocupații care țin de munca pământului (dar nu pe ogorul strămoșesc ci prin grădini și livezi de prin țări de soare mai pline), copiii lor rămânând lângă vatra stinsă, de pază pustiului. Haite de câini comunitari se apără cum pot de năvala tot mai cumplită a bipedelor cuvântătoare în spațiul
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]