1,007 matches
-
a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Nazarie și Panaitescu). Nici unul dintre ei nu are curajul să-și mărturisească deschis frica, însă fiecare caută, instinctiv, compania celorlalți. În sfârșit, capitolul subsecvent narează o nouă incursiune a Christinei în dormitorul lui Egor; prezența moartei este identificabilă grație amprentei olfactive indelebile: "O putea vedea întreagă pe Christina și nici o tresărire a feței sale de ceară nu-i scăpa. Mirosul de violete se răspândise acum în toată odaia". Scena erotică subsecventă, de voyeurism consumat în penumbră, nu este lipsită de concupiscență
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
însuși a făcut) făptura de humă a lui Ion Creangă. Chiar dacă sufletește a găsit mereu forța de a merge mai departe, furtunile vieții l-au afectat și trupește. Pe neașteptate, izbucnește o boală necruțătoare, Creangă sesizând prin 1877 prezența halucinațiilor olfactive, caracteristice fazei secunde a epilepsiei, primele stadii fiind probabil ignorate. Cauza bolii nu a fost însă identificată cert. Epilepsie a avut și Smaranda, dar transmiterea ereditară a bolii este puțin probabilă, altă cauză putând fi un banal accident ce ar
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și pe care cititorii grăbiți nu ne-ar ierta-o**. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 11 Remarcă: "Perspectiva narativă" nu se limitează doar la centrul de orientare vizual [...] ci implică, de asemenea, și centrul de orientare auditiv, tactil, gustativ, olfactiv" (J. Lintvelt, p. 42). Într-adevăr, deși scriitura realistă are o clară predilecție pentru vizualizare (a se vedea descrierile precedente), aceasta nu înseamnă că se folosește mai puțin de alte simțuri. (47) În timp ce recepționera vorbea la telefon cu Hélène, eu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
șase sau opt în general se află deasupra capului; numărul și dispunerea lor este simetrică. În comportamentul Păianjenilor, rolul lor este destul de limitat, atît pe timp de zi, cît și noaptea. Universul senzorial al acestor Antropode este dominat de simțul olfactiv ei pot să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și picioarele sînt acoperite de fire de păr, între care trihobotriile, fire lungi, de textură complexă, cu rol major în detectarea vibrațiilor. Un anumit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
B.3. Descrieți un obiect prin intermediul a doi descriptori diferiți după modelul Exercițiilor de stil ale lui Queneau. Cerința trebuie să precizeze: că descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat de centrul de orientare vizual; 2) rescrierea descrierii din punct de vedere alternativ al celor doi descriptori
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Comportament nonverbal comunicare nonverbală / 51 1.1. Considerații terminologice / 51 III.2. Modalități de exprimare a comportamentului nonverbal / 55 2.1. Kinezica (studiul mișcărilor corpului) / 56 2.2. Expresiile fetei / 57 2.3. Contactul vizual / 58 2.4. Olfactica (semnalele olfactive) / 59 2.5. Elemente de paralimbaj / 61 2.6. Haptica / 63 2.7. Proxemica / 64 2.8. Cronemica / 66 2.9. Artefactele / 67 Concluzii / 69 Capitolul IV. VALENTE ALE COMPORTAMENTULUI NONVERBAL / 71 IV.1. Nonverbalul din perspectiva intenționalității / 71 IV
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe om pe tot parcursul vieții. Cum până la apariția limbajului articulat al copilului este necesar un interval de timp, intră "în scenă" limbajul neverbal, care face posibilă comunicarea dintre mama și copil, în primele luni de viață, prin intermediul simțurilor tactil, olfactiv, auditiv, vizual și mai ales gustativ. Odată depășită perioadă în discuție, limbajul neverbal nu dispare pur și simplu, fiind înlocuit de cel verbal. El dobândește valente noi, devine mai specializat, adecvarea relației părinte-copil derulându-se determinant sub semnul acestui tip
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și, în sens contrar, tendința altora de a se face remarcate. 4. Stabilirea, confirmarea, relațiilor sociale: privirea poate fi un indicator al tipului de relatie socială care se stabilește între interlocutori (atracție, supunere, dominare etc.)"88 2.4. Olfactica (semnalele olfactive) Olfactica se referă la efectul comunicativ nonverbal transmis de mirosuri. Olfactica sau simțul omului asupra mirosului îndeplinește o functie biologică de mare însemnătate; olfactica este, probabil, cel mai puțin înțeleasă, și totodată cea mai fascinantă dintre toate senzațiile umane. Ființă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și multi feromoni care sunt activați doar în raport cu anumite stări, cum ar fi teamă. În cazul animalelor, feromonii intra în acțiune în funcție de natură împrejurării în care se află acestea: impuls sexual, detectarea pericolului etc. Din păcate, cercetările efectuate asupra simțului olfactiv, ca și cele asu-pra rolului pe care il îndeplinesc mirosurile în general în viața socială prezintă anumite dificultăți, întrucat rămân neelucidate o serie de necunoscute, precum, ce semnifică exact expresii de genul: miros înțepător, miros neplăcut, miros acru (înnăcrit) sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nu vom stărui. Într-o altă perioadă din istoria omenirii s-a vehiculat intens ideea că "negrii ar avea un miros puternic și dezagreabil". Deși probabil că este cel mai puțin studiat dintre toate simțurile, sociologii au descoperit că senzația olfactiva are o potențială influență asupra interacțiunii sociale. Potrivit statisticilor de specialitate, un procent semnificativ de adulți sunt conștienți și influențați de mirosuri, în mediul lor. Accentuarea mirosului este adesea motivată de rolul central pe care îl are olfactica în menținerea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
diverse, ele putând fi grupate în șapte categorii, conform autorilor citați: contextul spațial (sensul se construiește în raport cu dispunerea în situația concretă de comunicare și ține cont de constrângerile locului); contextul fizic și senzorial (sensul se construiește în raport cu senzațiile vizuale, auditive, olfactive, tactile, la care se adaugă "propriocepția" sau, mai simplu spus, senzațiile provenite din interiorul corpului); contextul temporal (ceea ce se spune la un moment dat capătă sens în raport cu ceea ce s-a spus mai înainte); contextul pozițiilor actorilor (sensul se creează în raport cu
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
din trăsăturile sale caracteristice, distinctive în raport cu celelalte ființe. Fără limbaj nu poate fi concepută nici existența omului ca ființă socială și nici existența societății însăși. În procesul comunicării oamenii folosesc variate mijloace de semnalizare dintre care unele sunt nonverbale (vizuale, olfactive, tactile) și verbale (sonore). Datorită unor împrejurări aparte, limbajul cu formele sale specifice de activitate umană a căpătat un rol fundamental în comunicarea interumană. Deși limbajul se află în relații strânse cu toate procesele și însușirile psihice ale omului, inclusiv
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
în permanență pe elemente intuitive și senzoriale și operează nu numai cu noțiuni ci și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă prin intermediul pielii, cea sonoră prin intermediul auzului. Artele oferă o multitudine de limbaje de transmitere a diverselor informații. Artele plastice (pictura, sculptura), arhitectura, poezia, literatura, baletul, teatrul, cinematografia, fac apel la calea vizuală (și uneori auditivă), iar
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
în special texte lirice precum: „Sfârșitul iernii” de V. Alecsandri, „Rapsodii de primăvară” de G. Topârceanu, „Primăvara” de Panait Cerna etc. Se vor analiza sumar poeziile selectate, evidențiindu-se modalitățile artistice: epitetul, comparația, metafora, sugestia unor imagini vizuale, auditive și olfactive. Se notează expresiile artistice mai deosebite, apoi se observă ce autori au creat, cu imaginea lor, un personaj fantastic „Primăvara”. Ulterior, elevii sunt puși în situația de a crea ei înșiși un astfel de personaj fantastic, realizând compunerea „ Zâna Primăverii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
tip frontal. Meningioamele situate în partea posterioară a convexității dau semne și simptome datorate compresiunilor executate la nivelul lobilor occipitali și recidivează frecvent postoperator. 1.b. Meningioamele situate la baza craniului. Cele mai frecvente sunt: 1.b.1. Meningioamele șanțului olfactiv, localizate uni- sau bilateral (Fig. 3.). Acestea iau naștere la nivelul apofizei crista galli sau la nivelul șanțului olfactiv propriu-zis și se manifestă prin cefalee ușoară, anosmie uni sau bilaterală, tulburări psihice, tulburări sfincteriene și stază papilară cu evoluție spre
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
occipitali și recidivează frecvent postoperator. 1.b. Meningioamele situate la baza craniului. Cele mai frecvente sunt: 1.b.1. Meningioamele șanțului olfactiv, localizate uni- sau bilateral (Fig. 3.). Acestea iau naștere la nivelul apofizei crista galli sau la nivelul șanțului olfactiv propriu-zis și se manifestă prin cefalee ușoară, anosmie uni sau bilaterală, tulburări psihice, tulburări sfincteriene și stază papilară cu evoluție spre atrofie optică. 1.b.2. Meningiomul de tuberculum selle, caracterizat printr-un sindrom de chiasma optică. 1.b.3
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
psihice și neurologice în faza tardivă (puerilism), crize de epilepsie focală, stări onirice sau crize uncinate, sindrom piramidal frust controlateral și sindroame infundibulotuberiene. 1.b.3.2. de treime mijlocie, determinând tulburări oculare - atrofie optică primitivă unilaterală, Sindrom FOSTER-KENNEDY, halucinații olfactive sau gustative, hemipareză, hiperostoze la acest nivel. 1.b.3.3. de treime externă, care are două variante: 1.b.3.3.1. meningioame plate 1.b.3.3.2. meningioame rotunde. 1.b.3.3.1. Meningioamele plate ale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
hipertensiune intracraniană (cefalee, stază papilară, de obicei fără vărsături !). 1.b.3.3.2.3.2. - Semne de iritație a lobului temporal (crize de epilepsie - fie generalizate fie jacksoniene - motorii -, în hemifată și, eventual, în membrul superior controlateral, fie crize olfactive sau gustative). 1.b.3.3.2.3.3. - Semne de deficit: tulburări de tip afazic, pareze faciale de tip central, semne piramidale moderate. 2. Meningioamele de fosă posterioară (subtentoriale) Se impart în mai multe grupe: 2.1.) Meningioame de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
feței interne a lobului frontal se găsește lobul paracentral, care este separat de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune anterioară, motorie, și una posterioară, senzitivă. Fața inferioară, situată înaintea scizurii lui SYLVIUS, este separată în patru circumvoluțiuni (olfactivă internă, olfactivă externă, orbitară mijlocie și orbitară externă) prin prezența șantului orbitar intern (olfactiv) și a șantului în formă de H. În contextul celor prezentate mai sus precizăm că suferințele motorii care apar ca urmare a lezării ariei 4 BRODMANN
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a lobului frontal se găsește lobul paracentral, care este separat de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune anterioară, motorie, și una posterioară, senzitivă. Fața inferioară, situată înaintea scizurii lui SYLVIUS, este separată în patru circumvoluțiuni (olfactivă internă, olfactivă externă, orbitară mijlocie și orbitară externă) prin prezența șantului orbitar intern (olfactiv) și a șantului în formă de H. În contextul celor prezentate mai sus precizăm că suferințele motorii care apar ca urmare a lezării ariei 4 BRODMANN se prezintă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune anterioară, motorie, și una posterioară, senzitivă. Fața inferioară, situată înaintea scizurii lui SYLVIUS, este separată în patru circumvoluțiuni (olfactivă internă, olfactivă externă, orbitară mijlocie și orbitară externă) prin prezența șantului orbitar intern (olfactiv) și a șantului în formă de H. În contextul celor prezentate mai sus precizăm că suferințele motorii care apar ca urmare a lezării ariei 4 BRODMANN se prezintă ca ataxie. Ataxia se poate însă datora și unor leziuni interesând circuitul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]